VIDEO interviu. Adjunct al lui Traian Basescu, pus in fata amendamentelor la legea gratierii:  Nu au reflectat punctul de vedere al partidului, nu avem nevoie de relaxarea legilor anticoruptie in Romania

​Amendamentele depuse de fostul sef de stat Traian Basescu la legea gratierii nu reflecta pozitia partidului pe care acesta il prezideaza, PMP, a declarat vicepresedintele acestui partid, Siegfried Muresan, care este si purtator de cuvant al Partidului Popular European (PPE), cea mai mare familie politica din Uniunea Europeana.

Intr-un interviu acordat HotNews la sediul Partidului Popular European de la Bruxelles, europaralmentarul Siegfried Muresan si-a exprimat fara rezerve sustinerea pentru lupta anticoruptie din Romania si dezacordul fata de o relaxare a legislatiei in domeniu.

De asemenea, Muresan, care este raportor al Paramentului European pentru draftul de buget al Uniunii Europene pe anul 2018, a vorbit si despre noile alocari de fonduri europene, atragand atentia ca Romania este mult in urma Bulgariei, Ungariei, Poloniei sau Cehiei in privinta absorbtiei fondurilor europene din perioada de programare 2014-2020.

Un avizat cunoscator al Europei si al Germaniei mai ales, el a vorbit si despre cele mai recente evolutii din Uniunea Europeana si SUA, considerand ca Angela Merkel este „cel mai pro-american cancelar german” de pana acum, in pofida recentelor schimburi de replici intre Berlin si Washington.

HotNews.ro: Sunteti raportorul Parlmentului European pentru bugetul UE pe 2018. Ce inseamna pentru Romania si ce provocari sunt in acest buget?

Siegfried Muresan: De la inceputul acestui an, Parlamentul Europen a urmat recomadarile mele in care am spus urmatorul lucru: vreau ca prioritatile politice pentru bgetul UE pentru anul urmator sa fie cresterea economica si crearea de locuri de munca, in primul rand, si, in al doilea rand, siguranta cetateanului. Acestea sunt elementele pe care cetatenii le asteapta ca UE sa le livreze.

Comisia Europeana prezinta proiectul de buget pe baza prioritatilor politice ale Parlamentului, a solicitarilor noastre. Comisia Europeana propune sa crestem alocarile exact la acele programe pe care eu am spus ca va trebui sa le intarim pentru a stimula economia, a duce la crestere economica sustenabila si la crearea de locuri de munca, fiindca trebuie sa faci economia mai competitiva, mai puternica, pentru ca investitorii privati, IMM-urile sa se poata dezvolta, sa creeze locuri de munca.

Deci Programul Orizont 2020, de cercetare-inovare, va fi intarit, programul conectarea Europei, care se refera la proiete de infrastructura, programul Erasmus vor fi intarite, exact ceea ce noi, Parlamentul, am cerut.

Dar este importata si imbunatatirea acestor programe de reducere a somajului in randl tinerilor, pentru ca vedem in Romania ca banii nu au fost absorbiti si rezultatele nu au venit. Chiar si in state unde banii au fost absorbiti rezultatele au fost dezamagitoare.

In al doilea rand, pentru securitate, siguranta Comisia Europeana propune o actiune pregatitoare de 40 de milioane euro pentru punerea la comun a capacitatilor de cercetare in industria de aparare – este un proiect pe care eu l-am cerut si il sustin. In plus, intarirea agentiilor UE care au responsabilitati in justitie si afaceri interne: Europol, Eurojust, EASO, Frontex, pentru a intari controlul la frontera exerna, pentru a sti cine intra in Europa, cine sunt acele persoane, de unde vin, un schimb mai bun de informatii intre statele membre cu privire la persoane suspecte de terorism, de trafic de arme, de fiinte umane.

In plus, se pare ca vom putea reduce alocarile pentru proiectele privind gestionarea refugiatilor in Europa si a migrantilor ilegali, tocmai fiindca fluxul de imigranti ilegali a fost redus semnificativ anul acesta fata de anii anteriori, dar aici va trebui sa vedem pe parcursul acestui an in ce masura intr-adevar varful crizei a fost depasit.

Eu m-as bucura ca varful crizei sa fie depasit, sa nu mai avem nevoie de bani pentru refugiati si sa putem investi mai mult in sigurata, securitate, in intrarirea agentiilor UE, imbunatatirea controlului la frontiera, pentru a avea baze solide pentru prevenirea unor astfel de crize in viitor.

HotNews.ro: Spuneati despre industria de aparare, cum poate sa contribuie Romania la aceasta inititiva UE?

Siegfried Muresan: In primul rand, va beneficia. Ideea este ca dorim ca de acum incolo sa nu mai alocam bani la nivel de 28 de state membre pentru ca industria de aparare sa faca cercetare, de multe ori cu rezultate similare sau identice. Dorim sa alocam resursele o singura data si apoi rezultatele sa fie puse la dispozitia tuturor statelor membre UE, cu atat mai mult cu cat majoritatea noastra suntem impreuna si in NATO. Deci practic o eficientizare a resurselor in materie de securitate si aparare si asta este ceva ce NATO spune ca e foarte bine si este si ceva ce pentu care industria de aparare spune: este foarte bine ce faceti, ne va face si pe noi mai competitivi, mai performanti.

HotNews.ro: Totusi, UE este formata din 28 de state suverane, cu interese specifice, cu cercetare, sunt companii private…

Siegfried Muresan: E corect. Cooperarea in materie de securitate si aparare intre sate membre este mai sensibila decat cooperarea in alte domenii.

HotNews.ro: Domnule Muresan, procesul Brexitului are un impact asupra bugetului pe 2018?

Siegfried Muresan: In anul 2018 impactul Brexit ar trebui sa fie zero, pentru ca Marea Britanie va fi in continuare un membru al UE, deci cu drepturi depline si cu obligatii, in anul 2018. Deci bugetul UE 2018 nu va fi afectat de Brexit, care se va intampla cel mai devreme in anul 2019.

Dar se intampla urmatorul lucru:

Suntem acum in Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, stabilit in anul 2013. Deci in 2013 am desenat marile linii ale bugetului UE pentru anii 2014-2020 si am spus atunci, fiindca 7 ani sunt o perioada lunga, la jumatate, in anul 2017, vom face o revizuire a acestui cadru financiar multianual si acum trebuie sa facem aceasta revizuire.

Am avut negociere intre Parlament si Consiliu, am cazut la un acord care nu este perfect, dar este un compromis bun intre Cosiliu si Parlament si acest acord ne permite sa raspundem noilor provocari, sa alocam bani si in acele domenii pe care nu le-am anticipat in anul 2013 ca fiind esentiale, si anume: securitate, aceasta provocare cu terorismul, oprirea valului de imigranti ilegali, gestionarea refugiatilor care se afla aici, deci pur si simplu UE in anii 2017 si 2018 are si niste prioritati pe care nu le-am anticipat in anul 2013. Si, pentru a putea prezenta un buget care sa corespunda noii realitati, avem nevoie de aceasta reviziuire, pe care am negociat-o intre Parlament si Consiliu.

Noi, in Parlament, am adoptat-o, desi nu corespunde in totalitate asteptarilor noastre, in Consiliul UE este blocata in momentul de fata de catre Marea Britanie, pana la alegerile de pe 8 iunie. Aceasta blocare – Marea Britanie o blocheaza de la starsitul lunii aprilie – de 2 luni nu ne produce mari dificultati. Deci daca Marea Britanie va da unda verde in iunie, totul e ok, dar daca aceasta revizuire va fi pusa sub semnul intrebarii este un mare risc pentru bugetul UE pentru anii urmatori, adica nu vom putea prezenta un buget care sa corespunda noilor realtitati pe care nu le-am anticipat in anul 2013.

Este o oportunitate buna pentru Marea Britanie, care mereu acuza UE ca este birocratica, ca ia decizii greu, sa nu blocheze decizii la nivel european.

Prin aceasta revizuire, va fi posibil sa alocam mai multi bani pentru siguranta cetateanului, pentru securizarea controlului la frontiere, dar vrem sa asiguram mai multi bani pentru cercetare-inovare, fiindca aceste programe functioneaza foarte bine la nivel european, cererea este foarte mare.

Si prin revizuirea cadrului financiar multianual al UE vom aloca in plus 200 milioane euro pentru cercetare-inovare pana in anul 2020. Iar cel mai mare beneficiar al acestor proiecte de inovare este Marea Britanie, fiindca universitatile lor sunt excelente, au centre de cercetare foarte bune. Deci blocarea le produce chiar si lor deservicii.

Siegfried Muresan: Salariile crescute ale profesorilor isi vor avea justificare cand educatia isi va indeplini misiunea

HotNews.ro: Fondurile Europene. Romania este net beneficiar de fonduri europene. Anul trecut a platit la bugetul UE 1,5 miliarde de euro si a primit 7,4 miliarde de euro. In 2017 si 2018 cat credeti ca va reusi Romania sa absorba?

Siegfried Muresan: Esential pentru mine, pentru bugetul UE pe anul urmator este ca UE sa aiba suficienti bani in casa pentru a plati beneficiarii de fonduri europene imediat. Si de aceea in proiectul de buget propus de CE, conform solicitarilor mele din prioritatile politice ale Parlamentului adoptate in martie, CE va propune un plus de 20% pentru plati in materie de politica de coeziune, fonduri structurale. Este foarte mult, fiindca am spus: pana acum rata de absorbtie a fost foare mica, nu am avut nevoie in anii anteriori de foarte multi bani in casa. Dar ne asteptam ca rata de absorbtie sa creasca anul viitor.

Romania are insa o problema. Pentru ca banii sa poata ajunge la beneficiari, Romania trebuie sa aiba acreditate acele autoritati de management, doar atunci se vor putea face platile. La nivel european, din 560 de autoritati de management sunt acreditate 460, deci cam 80%. In Polonia sunt acreditate 24 din 25, in Cehia, Bulgaria cate 10 din 11, in Ungaria, 9 din 10. Deci fie 10 din 11, fie 9 din 10, fie 24 din 25. In Romania sunt acreditate 2 din 10. Deci foarte putine. De aceea, autoritatile de la noi, Guvernul trebuie sa prioritizeze acreditarea acestor autoritati de management pe langa Comisia Europana, pentru ca altfel nu se vor putea face plati.

HotNews.ro: Tot despre economia romaneaca, ati vazut ca avem acea crestere a PIB anuntata de Institutul National de Statistica, 5,7% pe trimestrul I al anului 2017, crestere prognozata de Comisia Prognoza a Guvernului si asumata de Guvern este de 5,2% pe tot anul. In schimb, CE a anuntat o prognoza de 4,3%, sub tinta Guvernului. Cum se vad aceste diferente de cifre de la Bruxelles, cat de intemeiate sunt avertismentele CE privind iesirea din tinta de deficit a Romaniei?

Siegfried Muresan: Chiar la inceputul acestui an am avut in Comisia pentru afaceri economice a Parlamentului European un dialog cu vicepresedinele CE Valdis Dombrovskis pe aceasta tema, in care atunci CE si-a exprimat deja ingrijorarea privind cresterile nesustenabile de cheltuieli din bugetul public al Romaniei. Si eu vreau sa crestem salarii, pensii, insa trebuie ca in acelsi timp sa reformam economia, ea sa devina mai competitiva, sa creasca productivitatea. Guvernul are datoria sa creeze cadrul astfel incat munca oamenilor sa valoreze mai mult, sectorul privat, investotorii sa poata plati mai mult. Ca, daca nu construiesti autostrada si investitorul are nevoie tot de 7 ore sa-si transporte produsele de la Sibiu pana la frontiera vestica, pur si simplu nu raman mai multi bani pentru investitii, cercetare, cresteri de salarii.

Salariile vor creste atunci cand Guvernul va face cele necesare pentru ca munca noastra sa valoreze mai mult si pentru ca investitorii sa aiba chltuieli mai mici cu transportul de exemplu si mai multi bani in firma pentru a investi, a extinde capacitatea, a angaja noi oameni si a mari salariile. Atat timp cat aceste reforme nu se intampla si nu am vazut nicio reforma economica importanta, nici a prezentului Guvern, nici in ultimii 3 ani de zile, nici la Guvernul condus de premierul Ponta, nicio reforma economica importanta… Atat timp cat nu ai reforme economice importante, nu poti creste cheltuielile, pentru ca daca le cresti, creste deficitul, datoria publica si tot oamenii va trebui sa plateasca inapoi aceasta datorie in viitor prin taxe si impozite sporite.

In primul rand cresterea economica trebuie sa fie sanatoasa, sa fie bazata pe investitii, pe o crestere a exporturilor, pe o competitivitate imbuntataita a produselor noastre ci nu doar pe o crestere a consumului. Guvernul Romaniei are acum oportunitatea ca urmare a avertismentului lansat de CE saptamana trecuta sa raspunda, sa convinga, sa vina cu cifre pe masa in ce masura eventual metodologia la calcul din Romania este diferita de metodologia folosita de Comisia Europeana.

Deci Comisia Europana si-a lasnsat avertismenul, Guverul are acum oportunitatea de a reactiona, de a raspunde, inainte ca Consiliul de ministri sa dea verdictul final pe recomandarile specifice de tara si sa aprobe politic recomandarile pentru autoriatile de la Bucuresti privind politica macroecnomoca si fiscal-bugetara pe baza avertismentului lansat de Comisia Europeana si pe baza reactiei Guvernului de la Bucuresti – si alte state membre UE sunt in aceeasi situatie in care au fost trase semnale de alarma iar ele trebuie sa reactioneze.

HotNews.ro: Ce risca aici Romania? Vor fi blocari de fonduri UE?

Siegfried Muresan:In ultima instanta da, dar pana atunci evident inasprirea conditiilor la credite din partea Bancii Europene de Investitii de exemplu, asta poate sa insemne mai putine credite de la Banca Europeana de Investitii, la o rata a dobanzii mai mare, pierderea increderii pe pietele financiare, ceea ce poate sa insemne iarasi o sporire a dobanzii pentru refinantarea datoriei. Deci acest avertisment al Comsiei trebuie tratat foarte serios.

HotNews.ro: Deci practic ar insemna ca statul roman sa se imprumute mai scump de pe piata pentru a plati salarii, pensii si asa mai departe.

Siegfried Muresan: Da si acest imprumut il vom plati tot noi, contribuabilii, la sfarsitul zilei.

HotNews.ro: Domnule Muresan, vorbeati de cheltuielile publice din Romania. Legea salarizarii – care sunt consecintele aici. Totusi, trebuie sa ne gandim ca sunt sectoare de activitate din Romania unde salariile bugetarilor sunt foarte mici, necompetitive fata de Occident. De ce ar sta un medic in Romania sau o asistenta mai ales sau un invatator de la sat, de ce ar munci in conditiile de acolo si de salarizare si cu cladirile acelea?

Siegfried Muresan: Pe mine intotdeauna m-a socat declajul mare dintre mediul rural si mediul urban din Romania, existent in ultimii 25 de ani si ralitatea este ca acest declaj se reduce foarte incet. Acest declaj este mai mare decat in alte state membre ale UE, iar el se reduce prea incet. Aveti dreptate, in primul rand, salariile si in special pentru tineri, la intrarea in campul muncii in sanatate si in educatie, pur si simplu nu sunt competitive. Ca tanar absolvent de studii superioare poti avea oportunitati mai bune in sectorul privat, in alte domenii sau pe cont propriu in afara tarii. De aceea, sectorul public nu este atragator pentru tineri si e clar ca trebuie imbuntatite conditiile de munca acolo si e clar ca si salarizarea trebuie schimbata si sporite salariile in special la intrarea in campul muncii in special pentru tineri, in sanatate, educatie.

Trebuie vazut cum facem asta. Competitivitatea Romaniei trebuie sporita, in educatie trebuie ca tinerii sa invete in scoala acele meserii cu care pot avea succes dupa aceea pe campul muncii, trebuie sa invete acele meserii pentru care exista cerere, sa-si insuseasca acele abilitati cu care la momentul la care termina scoala sunt competitivi si pot avea acces la un loc de munca. Deci evident ca e nevoie de reforma structurala mai mare si in educatie, atunci si educatia isi va indeplini misiunea pe care o are si atunci si salariile crescute ale profesorilor isi vor avea justificare.

„Angela Merkel, cel mai pro-american cancelar pe care la avut Germania in ultimele decenii”

HotNews.ro: In UE urmeaza inca 3 randuri de lageri cruciale: in Franta, Germania, Marea Britanie. Ce evolutii se vad de la Bruxelles?

Siegfried Muresan: Realitatea este ca Uniunea Europeana este acum intr-o situatie mult mai buna decat am fi anticipat acum 6 luni. Pericolul populismului in principal a trecut in Uniunea Europeana. In Grecia, Tsipras este la 15% cota de incredere, la 17 procente in sondaje in urma principalului partid pro-european de centru-dreapta. In Marea Britanie, UKIP este la sub 5% in sondaje, in Germania partidul populsit de extrema dreapta este la sub 10% in sondaje, Marine Le Pen a pierdut alegeri in Frata, Wilders de care ne-am temut cu totii in Olanda a obtinut sub 18%. In Finlanda partidul populist a intrat la guvernare si a scazut in sondaje, intr-un an, de la 14% la 8%, ceea ce in Finlanda este foarte mult, acolo variatiile fiind foarte mici de la un rand de alegeri la urmatorul, votantii isi schimba mai greu pararea, dar iata ca jumatate din votantii acestui partid populist si-au pierdut increderea in acest partid in ultimul an.

Deci realitatea este ca populismul in Europa este un val care vine si trece tocmai pentru ca populistii nu au solutii. Intrebarea este si ce lasa in urma, ce pagube raman? Si din pacate, in Marea Britanie, paguba este semnificativa. Farage este la pamant, UKIP va lua mai putin de 5% la aceste alegeri, nu va avea nici un singur parlamentar, dar Marea Britanie trebuie sa iasa din Uniunea Europeana ca urmare a vointei propriilor cetateni si acesta este un lucru rau atat pentru cetatenii Marii Britanii cat si pentru Uniunea Europeana.

HotNews.ro: In acest context electoral, doamna Merkel, probabil cel mai important lider din PPE, a avut aceste dispute, aceste schimburi de replici vizavi de administratia americana, de Donald Trump. Vorbeste dansa de o anumita separare, de faptul ca nu ne mai putem baza pe aliatii americani si nici pe britanici. Cum se vad de la Bruxelles relatiile transatlantice si aceasta legatura care ne-a marcat anii acestia de existenta de la al doilea razboi mondial incoace?

Siegfried Muresan:Trebuie sa fim si aici corecti si sa spunem ca Europa nu ar fi fost libera dupa 1945, nu ar fi fost un continent bazat pe democratie, pe valorile pe care le cunoastem astazi, daca SUA nu si-ar fi asumat angajamentul pe care si l-a asumat in Europa, acesta este un lucru stiut la Bruxelles, la Berlin, la Bucuresti. Asa cum prosperitatea Romaniei vine din apartenenta noastra la UE, tot asa si securitatea noastra vine de pe urma apartenentei la NATO si a parteriatului strategic cu SUA, principalul nostru garant al stabilitatii regiunii este evident NATO si SUA ca principal contribuabil. de aceea este esential ca niciuna dintre aceste organizatii in care suntem membri – NATO si UE – sa nu se schimbe esential in anii urmatori.

Discutia este mai veche privind necesitatea ca si noi, tarile europene, sa sporim cheltuielile petru securitate, aparare, SUA fac mai mult pentru aparare decat facem noi. Am inteles ca si noi trebuie sa facem mai mult, este un anagajement asumat la Summitul NATO din Tara Galilor, din septemebrie 2014, chiar Angela Merkel in ultimele luni a presat statele europene sa sporeasca cheltuieile pentru aparare si sa ne indepplinim angajamentele asumate in NATO, este un lucru corect.

Pe de alta parte, ca politician de drepata spun ca daca un om politic, Agela Merkel acum, sune ca UE este responsabila sa faca mai mult, este un lucru evident bun. Nu as fi alarmat si nu as spune ca avem o schimbare fundamentala in relatiile trasatlantice. Evident ca Summitul G7 din ultimele zile a fost dificil. Evident ca un acord intre celelalte 6 state ale grupului G7 si noul presedinte al SUA pe principalele teme a fost dificil. Noi trebuie sa ne facem temele, dar trebuie totodata sa ne asiguram ca atat UE cat si NATO nu se shimba, fiindca si angamentul Statelor Unite fata de NATO este esential pentru securitatea noastra. Sa nu uitam ca Angela Merkel este cel mai pro-american cancelar pe care la avut Germania in ultimele decenii, sa nu uitam ca ea a lucrat bine nu doar cu prsedintele Obama, ci si cu presedintele Bush, sa nu uitam ca ea a venit dupa Gerhard Schroder care a spuns NU razboiului din Irak. Deci sub Angela Merkel Germania si-a sporit angajamentele fata de NATO, fata de SUA si si le-a indeplinit mereu.

HotNews.ro: Da bine in Germania si in Franta mai ales in perioada electorala sa ai un discurs anti-Trump si antiamerican in general?

Siegfried Muresan: Nu cred ca a fost un discurs electoral si la fel nu ar trebui sa-l privim atat de radical cum l-am privit in Romania in ultimele 2 zile. Eu nu m-am manifestat public pe aceasta tema pana acum fiindca nu am simtit nevoia. Angela Markel doar a spus „noi trebuie sa ne facem temele in Europa, trebuie sa sporim cheltuielile de aparare, sa ne asiguram ca ne intarim, fiindca adevarul este urmatorul: in ultimii 70 de ani principalele probleme pe care SUA si Europa le-au avut au putut fi mereu rezolvate impreuna, a fost razboiul rece, au fost chestiuni de securitate, dar realitatea este ca in momentul de fata SUA au acasa propriile provocari legate de migratia dinspre America Latina, legata de nevoia de a-si intari economia, la fel cum si noi avem aici teme proprii de facut – ingradirea fluxului de refugiati, intarirea economiei, deci adevarul este ca la lucrurile pe care noi trebuie sa le face aici americanii nu ne pot ajuta foarte mult. Dar in rest si acolo unde putem colabora – terorismul global si toate aceste mari teme – evident ca trebuie sa cooperam la fel de strans ca pana acum, si aici nu trebuie pus niciun fel de semn de intrebare.

HotNews.ro: Ati vazut ca preseditele Trump a cerut fonduri suplimentare pentru Pentagon tocmai pentru intarirea securitatii in flancul estic al NATO, deci Romania, Bulgaria, Polonia, statele baltice.

Siegfried Muresan: Exact. Foarte bine.

Traian Basescu si legea gratierii

HotNews.ro: Sa ne intoarce putin la politica din Romania. Seful dumneavoasra de partid, fostul presedinte Traian Basescu, depune in Parlamentul de la Bucresti tot soiul de amendamente vizavi de Legea gratierii, cot la cot cu senatorul Serban Nicolae de la PSD, care a fost marginalzat, intr-un fel, in partidul dansului. Cum vedeti aceste amendamente privind gratierea pedepselor sub 10 ani, reducerea la jumatate a pedepselor pentru femeile condamnate pentru fapte fara violenta si asa mai departe, depuse de catre fostul sef de stat Traian Basescu?

Siegfried Muresan: Intrebati-l pe domnia sa de ce depune aceste amendamente, cum le justifica. Opinia mea este ca in Romania nu avem nevoie de o relaxare a legilor privind combaterea coruptiei, nu avem nevoie de o gratiere larga.

Evident, avem nevoie de justitie puternica, independenta, capabila sa-si indeplinesca misiunea, sa-i traga la raspundere pe cei care au gresit. Acesta este punctul meu de vedere si a fost dintotdeauna. E clar, combaterea coruptiei in Romanie progreseaza si acest lucru nu ar fi fost posbil fara sprijinul partenerilor nostri internationali, al Comisiei Europene, al multor state membre ale UE, vedem ca acest sprijin continua sa existe, ca Mecanismul de Cooperare si Verificare este in continuare in vigoare, e un lucru bun, cred ca trebuie ridicat in momentul in care ne vom indeplini toate angajamentele, iar acel moment nu a venit inca, deci lupta impotriva coruptiei in Romania trebuie sa continue de natura fireasca, cum a fost in ultimii ani. Asta trebuie sa fie prioriatea noastra.

HotNews.ro: Cum vad liderii PPE – dl. Daul, dl. Weber, dl. Barnier – cum vad aceste pozitii ale dl. Basescu, in acest moment? Pentru ca dl. Basescu este si dansul membru al PPE, a fost un lider marcant totusi al PPE, presedintele Romaniei, o tara mare in estul Europei?

Siegfried Muresan:Atat timp cat Traian Basescu a fost presedintele Romaniei, domnia sa si-a indeplinit toate angajamentele pe care le-a avut fata de familia noastra politica, a fost mereu un partener a carui relatie cu PPE a fost evaluata in mod pozitiv si adevarul este ca combaterea coruptiei in cei 10 ani, 2004-2014, in Romania a facut progrese.

HotNews.ro: Relatia dvs. personala, domnule Muresan, pentru ca sunteti europarlamentar din partea PMP si a PPE, vicepresedinte PMP, care este relatia dvs personala cu fostul presedinte al Romaniei si actualul presedinte al PMP?

Siegfried Muresan: Relatia mea cu toti colegii din cadrul PMP este o relatie buna, este in parametri normali si de altfel chiar in ceea ce priveste aceste dezbateri importante privind statul de drept de la inceputul acestui an, multi colegi din cdrul PMP au exprimat puncte de vedere, unii extrem de clar, extrem de convingator. Cred ca provocarea pentru partidul nostru este urmatarea: sa prezinte o agenda care sa corespunda asteptarilor oamenilor, sa fie realista, sa poata fi implementata, sa ne luam in serios rolul de partid de opozitie.

La guvernare este PSD, acela trebuie sa fie competitorul nostru politic, pentru mine PSD a fost dintotdeauna raul cel mai mare, a fost partidul care a tinut Romania pe loc, care a impiedicat reformarea tarii in ultimii 25 de ani, acela este principalul nostru competitor politic, noi trebuie sa fim un partid de opozitie, sa facem opozitie, dar si sa venim cu alternative in perioada urmatoare.

HotNews.ro: Cum faceti opozitie, din moment ce seful partdului dvs face amendamente cot-la-cot cu un senator PSD, care si el a fost cumva trecut pe linie moarta in perioada aceasta, cel putin declarativ si formal?

Siegfried Muresan:Din cate stiu, cred ca partidul meu a spus public ca amendamentele depuse de presedintele Basescu nu au reflectat punctul de vedere al partidului si ca atare lucrurile cred ca sunt clare, nu am eu a adauga nimic aici.

HotNews.ro: Tot dl. Basescu a avut aceste pozitii vizavi de Angela Merkel in acest „meci” cu Donald Trump, pe relatia transatlantica, a criticat-o pe doamna Merkel si l-a laudat practic pe dl. Trump. Cu vedeti aceasta, pentru ca dl. Basescu este totusi coleg de familie politica cu domana Merkel, nu cu dl. Trump.

Siegfried Muresan: Da, asa este. Pai ati spus dvs. tot ce era de spus pe aceasta tema.