VIDEO INTERVIU cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Ce cauta ministrul Dragnea si baronii locali in controlul fondurilor de la agricultura. Ce isi cumpara Romania de cei 8 miliarde de euro de la Bruxelles. Ce au facut strainii cu dreptul de a cumpara terenuri in Romania

​Ministrul Agriculturii, vicepremierul Daniel Constantin (PC), a sustinut, intr-un interviu acordat HotNews.ro, ca interferenta ministrului Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea (PSD), in absorbtia fondurilor europene gestionate de el va consta in primirea de proiecte si o evaluare primara, insa tot Ministerul Agriculturii va avea cel mai greu cuvant de spus. Constantin a mai explicat si schimbarea de abordare privind modul in care vor fi alocati banii europeni in Programul National de Dezvoltare Rurala, 2014-2020, care va avea o finantare europeana de 8,015 miliarde de euro, la care se adauga 2 miliarde de euro din resurse nationale. Referitor la noua lege funciara, el a aratat ca pentru ca aceasta sa fie aplcata mai este nevoie de emiterea normelor de aplicare, prin ordin de ministru, insa Constantin a sustinut ca in cele 4 luni de vid legislativ in care piata terenurilor agricole romanesti a fost libera petru persoanele fizice straine rezidente in Uniunea Europeana nu s-au observat cumparari masive de pamant de catre aceasta categorie de cumparatori.

• Scurtul drum al ministrului Constantin de la schema institutionala „inadecvata” la „lucruri simplificate”

Rep: Am vazut in versiunea oficiala a Acordului de Parteneriat pentru fondurile europene 2014-2020, ca l-ati introdus pe ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, in absorbtia fondurilor europene de la Agricultura, in PNDR. De ce?

Daniel Constantin: PNDR a fost aproape lansat – practic am transmis programul la Bruxelles in forma de draft, are o alocare importanta si atractiva pentru agricultura: 8,015 miliarde de euro la care se adauga si contributia nationala de 2 miliarde de euro, deci 10 miliarde de euro pe zona de dezvoltare rurala care vor merge, la care as mai adauga plati directe de 10,6 miliarde de euro.

Ca sa va raspund la intrebare, e o componenta minora – din cele 8 miliarde de euro, 1,1 miliarde de euro vor merge pe fosta masura 3.3.2. Intr-adevar, aici se schimba arhitectura institutionala, in sensul ca apar acele Agentii de Dezvoltare Regionala, deci nu domnul Dragnea. Agentiile de Dezvoltare Regionala sunt oarecum in coordonarea Ministerului Dezvoltarii, dar ele sunt de tip ONG….

Rep: ONG-uri controlate de sefii de consilii judetene si de primari, asa-numitii baroni locali.

Daniel Constantin: Eu n-as vrea sa intru in zona politica, pentru ca suntem oarecum la dezbaterea pe fonduri. Acum un an, am avut si eu o reactie, pentru ca la momentul acela credeam ca lucrurile merg intr-o alta directe, dar nu. Lucrurile se doresc a fi simplificate. Viziunea Guvernului a fost ca primarii sa nu mearga in mai multe locuri pentru a depune proiecte. Ei la Agentia de Dezvoltare Regionala depun proiecte pentru Programul Operational Regional (gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale – n.r.), acolo unde au cea mai importanta alocare. Pentru masurile de dezvolare rurala, acolo unde pot sa investeasca in canalizare, in apa, in infrastructura rutiera sau educationala, culturala, sigur ca e adevarat, aici avem lucrurile schimbate. Nu mai sunt acele proiecte integrate. Sa zicem, daca ai un ansamblu folcloric in comuna sa obtii un punctaj suplimentar. Nu. Vor merge separat: vrei sa faci infrastructura rutiera, intri in competitie cu cei care fac infrastructura rutiera, fara alte criterii, cum a fost la un moment dat gradul de saracie.

Din contra, acum Comisia vine si spune ca este important sa ducem infrastrucura de orice tip – rutiera, canalizare, apa – in zonele cu dezvoltare economica sau cu potential de dezvoltare economica.Primarii merg, in acest fel, intr-un singur loc unde depun proiecte, la Agentia de Dezvoltare Regionala.

Responsabilitatea sa stiti ca ramane in continuare la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea de management, respectiv la Agentia de Plati. Se va face o evaluare primara la Agentia de Dezvoltare Regionala, evaluarea insa finala este facuta tot de Minsterul Agriculturii. Am vrut sa ne luam acele masuri de precautie, astfel incat, daca tot raspundem pentru acele fonduri, sa ne asiguram ca sunt cheltuite in mod corespunzator.

Rep: Dar se deleaga niste competente catre acel Organism Intermediar, controlat de Ministerul Dezvoltarii – in speta de domnul Dragnea – si de ADR-uri.

Daniel Constantin:Da, primirea de proiecte si evaluarea primara. Dar responsabilitatea si munca cea mai serioasa se face tot de catre Autoritatea de Management si Ministerul Agriculturii si in felul acesta nu va exista niciun fel de sincopa in implementarea fondurilor pe zona de dezvoltare rurala. Sigur ca aici nevoia este mult mai mare. Sunt in jur de 3.200 de comune in Romania. PNDR 2007-2013 a avut o alocare serioasa, 1,3 miliarde de euro. Cu toate acestea, au depus proiecte peste 3.000 de comune – asta arata nevoia. Nu am putut sa finantam cu acele fonduri decat aproape 800 de comune, unde s-au facut infrastructura rutiera, canalizare. Mi-as fi dorit sa avem fonduri mai mari si cred ca la negocierea din 2013 Romania a pierdut. Propunerea Comisiei Europene catre Consiliu a fost pentru alocarea mai mare. E mai putin important. Trebuie sa-i atragem pe cei pe care ii avem, intr-adevar. In perspectiva 2014-2020, aproape 700 de comune vor primi finantare prin fondurile de dezvoltare rurala.

• De unde pot lua fermierii microcredite si garantii bancare pentru cofinantarea proiectelor europene

Rep: Chiar asa, la cat a ajuns absorbtia curenta pe 2007-2013 in PNDR?

Daniel Constantin: La 70%, iar gradul de contractare este de 110%. Exista premise sa avem o absorbtie de 100% pe acest program pana la sfarsitul anului 2015, desi vreau sa va spun ca nu este foarte usor. Toata lumea s-a obisnuit „domn’e la agricultura se atrag fondurile europene”, nu e asa usor. Am atras in 2012 2,5 miliarede de euro, in 2013, 2,7 miliarde de euro, speram in 2014 la 2,9 miliarde de euro. Dar nu este simplu, pentru ca observam acum ca sunt foarte multe societati si proiecte mari care renunta la finantare pentru ca nu au partea de cofinantare. De aceea, grija noastra este aceea de a oferi nu numai fondurile europene, ci si solutia pentru partea de cofinantare.

Si am venit anul trecut cu doua ordonante de urgenta – una prin care cream acele microcredite pentru cei care sunt mici, de 15.000-25.000 de euro, respectiv 75.000 de euro, pe de-o parte. Dar pe de alta parte si pentru garantarea unui credit eventual pe care il face cineva care nu are capacitate de cofinantare. O alta ordonanta spune „cream posibilitatea ca un fond pe care il are Ministerul Agriculturii sa fie gestionat de catre doua banci care s-au calificat in final, astfel incat sa acorde credite in conditii mult mai avantajoase decat exista pe piata, si anume: perioada de gratie sa fie de 3 ani, perioada creditului sa fie de 10 ani si dobanda sa fie stabilita de catre Ministerul Agriculturii in cursul procedurii de licitatie”. Este operationala aceasta facilitate. Vedem, din pacate, ca cea mai mare problema a beneficiarilor este de a-si gasi cofinantarea si de a face cheltuielile. Degeaba avem noi fonduri europene, degeaba stim sa scriem proiecte, daca beneficiarul nu are capacitatea de a finanta de fiecare data investitia respectiva si sa se incadreze in termenele pe care le are.

Rep: Putem sa spunem si la ce banci, pentru ca nu e vorba de reclama, ci vrem sa ajutam agricultorii…

Daniel Constantin: Este vorba de OTP Bank si CEC Bank, calificate pe aceasta procedura. Dar pe partea de garantare, sunt deja 9 banci care au semnat cu Fondul de Garantare si care ofera acele credite, iar Fondul de Garantare a Creditului Rural si mai nou Fondul de Garantare a Creditului pentru IMM-uri acopera nevoia de garantare.

Rep: Sa ne intoarcem, totusi, la acea arhitectura institutionala pe care si Comisia Europeana a criticat-o in decembrie 2013, a criticat tocmai aceasta ingerita a Ministerului Dezvoltarii Regionale in fondurile europene de la dumneavoastra si chiar dumneavoastra, acum un an, ati calificat aceasta interventie a Ministerului Dezvoltarii drept „inadecvata”. Ce v-a facut sa va schimbati opinia si ce le raspundeti mai departe celor de la Bruxelles?

Daniel Constantin: Mi-am schimbat opinia, pentru ca, intre timp, am avut foarte multe discutii la nivel de specialisti intre Ministerul Agriculturii si Ministerul Dezvoltarii, s-au stabilit proceduri si ne-am luat toate garantiile ca lucrurile vor functiona. Aveam o singura temere: ca este nevoie de prea mult timp pentru aprobarea unui singur proiect, ca primarii vor trebui sa mearga intai la Agentia de Dezvoltare Regionala si apoi va trebui sa-i aducem la Ministerul Agriculturii. Am gasit parghiile adecvate, astfel incat sa ne asiguram ca lucrurile sunt cu totul in responsabilitatea Ministerului Agriculturii, iar Agentia de Dezvoltare Regionala nu face altceva decat sa ne ajute astfel incat sa simplificam drumurile autoritatilor locale.

Rep: Si i-ati convins si pe cei de la Comisia Europeana, referitor la Acordul de parteneriat pentru fondurile europene 2014-2020?

Daniel Constantin: Acolo lucrurile sunt inca in faza de negociere, nu cred ca o sa fie o problema daca se vor explica lucrurile asa cum le-am desenat noi in realitate.

Rep: Tot asa, in propunerea oficiala a Romaniei de Acord de parteneriat, se motiveaza aceasta interventie a Ministerului Dezvoltarii in fondurile de la PNDR prin faptul ca in prezent exista „o lipsa de corelare intre proiectele de infrastructura locale in cadrul obiectivelor de dezvoltare regionala sau strategiilor sectoriale”. La ce se refera Guvernul, unde e lipsa de corelare?

Daniel Constantin: Este exact ce spuneam, ca primarii trebuie sa mearga intr-o singura institutie. Exista mai multe finantari disponibile pentru autoritatile locale – unele prin fondurile de dezvoltare rurala, aici e cazul nostru – si ma refer la infrastructura rutiera, la canalizare, la aductiuni de apa – si fonduri dispozibile -prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Ministerul Mediului. Avand o singura agentie care relationeaza cu primarii, atunci sigur ca nevoia de finantare poate fi controlata mult mai usor, astfel incat anumite proiecte sa nu intre pe dubla finantare sau sa nu aiba finantare deloc.

• „Patru ani de zile, nu cred ca se va pune problema” unei fuziuni PC-PSD

Rep: Profit de ocazie, ca tot a venit vorba despre domnul Dragnea, care este si presedintele executiv al PSD, este adevarat ca ati avut o propunere de a merge la PSD?

Daniel Constantin: Nu. N-am avut nicio propunere in acest sens. A fost o stire introdusa de cineva – nu stiu cine – chiar in saptamana in care avem congres la Partidul Conservator. Sambata avem congres, candidez pentru un nou mandat si probabil ca cineva <> a dorit sa introdca si aceasta posibilitate. Nu a avut loc nicio discutie de acest fel.

Rep: Dar o fuziune a PC cu PSD in ce masura se poate lua in calcul?

Daniel Constantin: Eu iau mandat acum de la colegii mei de partid sa conduc un partid patru ani de zile. Deci patru ani de zile nu cred ca se va pune aceasta problema.

Rep: Pentru ca tot e congresul PC sambata, cum va intelegeti cu domnul primar Piedone inainte de Congres?

Daniel Constantin: Tocmai ce am terminat o conferinta de presa pe care am tinut-o alaturi de dansul si am lansat candidatii partidului conservator sub sigla Aliantei Electorale PSD-UNPR-PC in sectorul 4. Ma inteleg foarte bine si este un om de baza pentru mine in conducerea partidului.

Rep: Da, la conferinta am vazut, dar poate n culise sta altfel treaba?

Daniel Constantin: Daca sunt divergente intre mine si domnul Piedone? N-a fost nicio divergenta niciodata intre mine si domnul Piedone. Sigur, au fost acele momente pe care vi le amintiti si dumneavoastra in anul 2011, dar de cand echipa s-a consolidat…

Rep: Va referiti la plecarea dansului?

Daniel Constantin: Exact. Au fost acele momente, dar nu pot spune ca au fost divergente, ca au fost certuri fata-in-fata.

Rep: Mai este un membru de incredere, dupa ce a cochetat cu domana Udrea?

Daniel Constantin: Nu stiu cat a cochetat cu doamna Udrea. A cochetat cu domnul Oprea la momentul acela. Iar domnul Oprea este in alianta cu noi in momentul de fata, deci nu mai este niciun semn de intrebare, avem o colaborare foarte stransa.

Rep: Am vazut ca l-ati si desemnat pe fostul mare tensimen Ilie Nastase drept candidat in colegiul de senator din sectorul 4 care a fost eliberat de presedintele fonadator al PC, Dan Voiculescu. In ce masura a fost imbratisata aceasta alegere de integul partid, inclusiv de domnul Piedone, pentru ca dansul trebuie sa participe la campanie.

Daniel Constantin: O sa fim toti in campania domnului Nastase. M-a bucurat foarte tare ca a acceptat. Am avut o discutie de 30 de minute acum cateva saptamani cu domnul Nastase, a acceptat imediat, pentru ca eu cred ca dansul are multe de spus si poate sa faca foarte multe si avea nevoie de aceasta platforma a Senatului unde sa intoarca foarte mult pentru sportul romanesc. Sunt convins ca va fi un om de baza al partidului in Senat, iar domnul Piedone il va ajuta foarte tare in campania electorala. Ma intrebati cum a fost primit domnul Ilie Nastase de intregul partid. Sa va spun mai mult decat ca a fost aplaudat in sedinta de partid?

• „Nu cred ca va coordona Ministerul Fondurilor Europene absorbtia de fonduri pe zona de agricultura”

Rep: Incheiem aceasta paranteza politica pentru a ne intoarce la PNDR. In perioada de programare 2014-2020, spre deosebire de 2007-2013, Ministerul Fondurilor Europene va avea un rol de coordonare si in absorbtia fondurilor europene de la agricultura – PNDR si fondurile pentru pescuit. Cum vedeti aceasta situatie? Exista suficienta experienta si competenta in cadrul Ministerului Fondurilor Europene pentrui aceasta sarcina?

Daniel Constantin: Nu cred ca va coordona Ministerul Fondurilor Europene absorbtia de fonduri pe zona de agricultura. Dar cred ca este nevoie la Bruxelles de un comuniocator unic cu privire la ceea ce se intampla in administrarea fondurilor europene in Romania. Din acest motiv, probabil ca vor fi situatii in care domnul Tedorovici (Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene – n.r.) va primi anumite informari, dar nu se va implica direct sub nicio forma in implementarea PNDR sau absorbtia fondurilor europene. Ministerul Agriculturii are o experienta bogata, am avut programul SAPARD, programul PNDR 2007-2013, au mai fost si alte programe importante sau cu alocare mai mica, lucru care ne-a condus ca astazi anumiti oameni care lucreaza de foarte mult timp la Ministerul Agriculturii si agentiile subordonate sa aiba experienta extraordinara. Experienta pe are -fara sa jignesc pe altcineva – poate ca alte ministere nu o au, pentru ca nu au avut atat de mult timp de a facecu fondurile europene. Noi gestionam fonduri europene de prin anii 2000. Chiar si eu am lucrat in ministerul Agroculturii in2002.

Rep: Si ministrul Teodorovici s-a ocupat de ISPA.

Daniel Constantin: Eu ma refer la structuri, nu la persoane, structuri care au gestionat aceste fonduri europene. Si avem, expertiza si cred ca lucru acesta ne-a ajutat sa ajungem la procente importante pe absorbtie. De aceea, cred ca nu va fi vorba de o coordonare directa, ci pur si simplu va fi vorba de o singura voce la Bruxelles. dar coordonarea concreta va fi facuta doar de Ministerul Agriculturii.

Rep: Deci spuneti ca domnul Teodorovici sau orice alt ministru al Fondurilor Europene nu va avea rol decat de comunocator la Bruxelles in privinta fondurilor europene de la Agricultura.

Daniel Constantin: Atat si nimic mai mult.

• Primii bani europeni in noul PNDR, asteptati sa vina in tara din decembrie 2014

Rep: Prin PNDR 2014-2020, vom avea la dispozitie 8,015 miliarde de euro. Cand vom incepe sa atragem efectiv din acesti bani?

Daniel Constantin: Prima sesiune va fi pe 20 mai. Exista regulamente europene – un cadru legal pentrui a deschide anumite sesiuni. Aceste regulemante europene erau valabile pentru vechea Politica Agricola Comuna. Odata ce a fost adoptata Politica Agricola noua, sigur ca avem nevoie de anumite regulamente de tranzitie, dupa care sa fie aprobate celelalte regulamente. In momentul d efata, la nivel european sunt aprobate doar regulamentele de tranzirtie. Asta inseamna ca noi nu putem sa transmitem pana cand nu vom avea regulamentele finale PNDR-ul in faza oficiala catre Bruxelles. Eu cred ca e o intarziere acolo si sper sa avem cat mai repde regulamentele chiar pe parcursul lunii aprilie si sa putem trimite si in firmat oficial.

Cu toate acestea, ne-am legat de anumite prevederi ale regulamentelor de tranzitie, am discutat la Bruxelles si avem, posibilitatea, pe regulile vechi, sa deschidem sesiuni de depumere de proiecte pentru perioada 2014-2020. Pe 20 mai se va descide masura 1.2.1., investitii in exploatatii agricole, mai exact in ferme, in care finantam pe de-o parte fermele mari – cu un element de noutate – vom separa foarte mult productia vegetala de productia zootehnica, pentru ca s-a dezvoltat foate mult partea de productie vegetala in detrimentul zootehniei. Si este momentul sa incercam sa avem alocari separate, astfel incat sa punem in valoare si potentialul zootehnic al Romaniei. Alocarea totala este 150 de milioane de euro. O alta alocare importanta pe care o avem, de 35 de milioane de euro merge pe zona de familie, eu cred foarte mult in acest concept. Este nevoie in Romania sa dezvoltam mai mult aceasta clasa de mijloc din agricultura.

Rep: Bun, in 20 mai incepe depunerea proiectelor. Dar efectiv banii de la Bruxelles cand incep sa intre?

Daniel Constantin: Dupa ce vom primi proiectele va fi perioada de evaluare a proiectelor si dupa aceea va trebui ca oamenii sa cheltuiasca banii respectivi. Deci undeva spre sfarsitul acestui an. Important este ca suntem primul minister ca deschide prima sesiune de proiecte, deci incepem deja sa angajam cele 8 miliarde de euro.

Rep: Care sunt diferentele majore intre PNDR 2007-2013 si PNR 2014-2020, ca prioritiati de finantare? Am vazut ca ati redus numarul masurilor.

Daniel Constantin: In primul rand, nu mai sunt 24 de masuri, ci sunt 14 masuri. Mi-as fi dorit sa avem fonduri mai multe, sa acoperim toate domeniile care au nevoie de finantare. Spre deosebire de cee ce am avut pana acum, vom punte accent pe cateva elemente-cheie si am plecat in impartirea fondurilor pe care le avem plecand de la aceste prioritati. In primul rand, zona de pomicultura – exista in Romania 170.000 de hectare cu livezi. Mai mult de jumatate, poate chiar 60% sunt in declin. De aceea, am luat decizia impreuna cu reprezentantii Comisie sa avem in Romania un prim subprogram important, cum este cel de pomicultura. Chiar daca alocarea a fost mai mica, ne dorim sa reabilitam sau sa infiintam 35.000 de hectare. Alocarea pe care o avem aici este de 260 de milioane de euro.

De asemenea, se pune accent si pe zona de procesare, dar si pe zona de creare de grupuri de producatori.

Totodata, am pus ca element de prioritate sectorul de irigatii. daca in 2007-2013 am avut doar 60 de miliaone de euro alocate, din 2014-2020 am alocat 370 de milioane de euro. Practic, toata infrastructura secundara din irigatii va fi reabilitata in urmatorii 2, maximum 3 ani. Sigur ca mai avem nevoie de bani pentru infrastructura principala. Acolo nu putem sa finantam prin regulamentul european din fondul de dezvoltare rurala. cautam solutii si pentru acea zona.

De asemenea, venim cu elemente noi, cum este fondul mutual, prin care incercam sa compensam toate pierderile de venit pe care le poate inregistra un fermier. va amintiti ca atuinci cand bugetul de stat – unnou guvern abia instalat, Guvernul Ponta I – a trebuit sa faca dupa doar doua luni de guvernare, o rectificare bugetara si sa aloce din cauza secetei 100 de milioane de euro pentru compensatii inagricultura. Prin fondul mutual, aceste pierderi de venit sunt suportate nu numai din bugetul statului, prin Ministerul Agriculturii, dar si din fonduri europene si prin cotizatiile membrilor.

Sigur, agricultura ecologica este o prioritate, modernizarea satului reprezinta o prioritate.

• „In judetul Teleorman, nu au fost solicitate fonduri” prin PNDR 2007-2013 pentru amenajari anti-inundatii.

Rep: Trecem de la seceta la inundatii, din pacate si anul acesta, judetul Teleorman este afectat, au mruit deja 4 persone potrivit unui bilant provizoriu. In PNDR 2007-2013 exista o masura destinata amenajarilor de prevenire si protectie impotriva inundatiilor. Acum, cati bani europeni sunt prevazuti in noul PNDR?

Daniel Constantin: In 2007-2013, am avut alocate 62 de milioane de euro. Unde s-au semnat aceste contracte? Judetele campioane sunt Bistrita, Mehedinti, si in Salaj s-au facut cateva investitii. In Bistrita cele mai multe, 17 investitii, pentru protectii impotriva inundatiilor. In judetul Teleorman, acolo unde am avut necazuri, nu a fost incheiat niciun proiect pe aceasta sub-masura, nu au fost solicitate fonduri.

Rep: Cine nu a solicitat?

Daniel Constantin: Pai, beneficiarii sunt autoritatile publice locale, insemnand in special primarii. Am apucat sa va spun mai devreme despre fonduile mutuale. Tot ce inseamna – penru ca eu ma refer de fiecare data la ce inseamna inundatiile pentru agricultura – toate piederile pe care ar putea sa le inregistreze fermierii din cauza inundatiilor pot fi acoperite prin acele alocari pe care le avem din fonduri europene, buget de stat sau cotizatii ale fermierilor, prin fondurile mutuale. Si acesta este obiectivul nostru si in viitorul PNDR avem 200 de milioane de euro pentru infiintarea si gestionarea efectelor pe care le-ar putea avea diverse astfel de calamitati.

Rep: Spuneati ca cei din Teleorman nu au solicitat fonduri prin PNDR. In periada aceea chiar domnul vicepremier Dragnea era seful Consiliului judetean. Ati discutat cu dansul despre aceste probleme?

Daniel Constantin: Nu. Sunt proiecte care s-au depus cred ca inainte de anul 2012.

Rep: Dar acum ati discutat?

Daniel Constantin: Nu, dar stiu ca sunt foarte multe investitii care s-au facut acolo. Autoritatile publice locale pot sa aplice acolo unde au in gestiune anumite drumuri sau amenajari impotriva inundatiilor. Necazurile pe care le-am avut in Teleorman sunt vizavi de digurile pe care le au cei de la Apele Romane. Ei nu erau eligibili prin aceasta masura. Deci nu cred ca este o chestiune imputabila, daca acolo voiati sa mergeti cu intrebarea dumneavoastra.

Apele Romane trebuia sa faca investitii si aveau posibilitatea sa o faca si au facut in masura posibilitatilor in mai multe zone acolo nde aveau estimari ca s-ar putea intampla ceva.

Rep: Dumneavoastra ati trecut in revista unele masuri PNDR. Una dintre masuri, masura 3, se refera la servciile de baza pentru reiinoirea satelor. ce va cuprinde aceasta si care e diferenta fata de 2007-2013, ca abordare si alocare?

Daniel Constantin: Alocarea este putin mai mica: am avut 1,3 miliarde de euro in 2007-2013, iar acum avem 1,1 miliarde de euro. Acum sunt proiecte separate, care se pot face fie pe canalizare, fie pem apa, fie pe infrastructura rutiera si, de asemenea, o alocare separata pe ceea ce inseamna zona de infrastructura educationala sau culturala. Nu vor mai fi proiecte integrate.

• Romania agricola, de 4 luni, libera la vanzare catre straini

Rep: Vorbeati despre irigatii. Pe langa lipsa de irigatii, sa ne gandim ca in Romania exista si o problema cu faptul ca exista foarte putin teren comasat. Tocmai a intrat in vigoare legea privind tranzactiile cu terenuri pe care dumneavoastra ati initat-o. ce ati constatat in cele 3 luni si jumatate, cat au trecut de la inceputul anului, in aceasta perioada in care piata a fost libera si pentru strainii din UE?

Daniel Constantin: La Ministerul Agriculturii nu se fac raportari cate terenuri s-au vandut. Sa va spun un lucru: nu am observat in primele 3-4 luni din acest an o intensificare a vanzarii terenurilor agricole. Interesul pentru terenurile din Romania, manifestat si de societatile din strainatate, dar si de investitorii autohtoni, este de mai mult timp. Faptul ca terenurile din Romania nu sunt inca la un nivel al preturilor foarte mare, asta o stie toata lumea. De cativa ani, nu mai putem vorbi despre terenuri care nu se lucreaza. Avem statistica de la APIA, in anul 2009, cand eram eu director general la APIA, erau in jur de 2,5 milioane de hectare care nu se lucrau. Astazi, aproape 10 milioane de hectare sunt lucrate si cerute la plata. Suprafetele ramase nelucrate sunt mult mai mici, undeva la 300-500 de mii de hectare.

Cu alte cuvinte, nu mai exista suprafete libere. Din acest motiv, ocupandu-se toate, probabil ca si preturile au inceput sa creasca. Ca sa ma introc la lege, in anul 2004, Romania, atunci cand a negociat Tratatul de aderare la UE, a avut acest capitol de liberalizare a pietei funciare, in capitolul IV de negociere, care insemna libera circulatie a capitalurilor, gestionat nu de Ministerul Agriculturii, ci de Ministerul de Finante. In Tratatul de aderare semnat in anul 2005 nu au fost niciun fel de obiectii din partea celor care azi au obiectii si care atunci guvernau Romania. S-a semnat un Tratat care spunea foarte clar: „la 1 ianuarie 2014 se liberalizeaza piata catre persoanele fizice straine”. Personale juridice straine, daca aveau o societate inregistrata in Romania, puteau sa cumpere terenuri si pana acum, fara niciun fel de problema. Noi am venit la Ministerul Agriculturii in primavara anului 2013 cu un proiect de lege, pe care l-am supus dezbaterii publice un an de zile, pana in decembrie. In decembrie, el a fost adoptat de Parlament intr-o anumita forma transmis la presedinte, presedintele l-a intors Parlamentului, cu anumite obiectii. Pe unele le-am considerat pertinente si le-am sustinut si eu la nivelul Parlamentului.

Legea, asa cum a fost ea probata astazi, sigur ca trebuia sa aiba normele de aplicare, mai este aici o mica intarziere vizavi de normele de aplicare pentru ca mai trebuia sa luam si anumite avize de la anumite ministere, dar cred ca astazi le-am clarificat toate, in cateva zile vor aparea si legea in aceasta forma cred eu ca favorizeaza foarte mult, si cred ca e un cuvant exagerat „favorizeaza”, pun mai mult in valoare, sa spunem asa, cetatenii din Romania si pe cei care vor sa faca agricultura in Romania. Mai mult decat atat, se invoca o oarecare birocratie. Eu cred ca ultima forma a acestei legi este mult simplificata si ca cetateanul este cel care nu este pus pe drum foarte mult. Sigur ca e birocratia statului…

Rep: Dar ingreuneaza totusi tranzactiile

Daniel Constantin: Nu neaparat, dar prelungesc perioada cu 30 de zile, atat cat trebuie sa astepte cetateanul. Sa va dau un exemplu: are un cetatean o oferta de vanzare sau cumparare a terenului pe care il detine, merge cu acea oferta la primarie si asteapta 30 de zile. este tot ce trebuie sa faca cetateanul. Daca in 30 de zile, cel care este preemptor isi exercita acest drept, atunci este notificat acasa cetateanul, nu trebuie sa vina sa faca anumite drumuri. Asta e tot ce trebuie sa faca si cred ca, in felul acesta, am simplificat, nu bicrocratizam, ci facem un singur drum catre Primarie.

Sigur ca Primaria trebuie ca dupa aceea sa afiseze la avizier, trebuie sa transmita catre Ministerul Agriculturii toate aceste lucruri, pentru publicitate, dar nici noi nu ma transmitem catre fiecare preemptor in parte sa-i spunem ca se vinde langa el un teren sau se vinde catre cel care este arendas. Nu mai transmitem, ci asteptam ca ei sa manifeste sau nu 30 de zile dreptul de preemptiune. Mai mult decat atat, am creat o platforma si cine intra acum si face reclama pe site-ul Ministerului Agriculturii o sa vada acolo piata funciara, pe www.madr.ro si acolo toate tranzactiile, toate ofertele vor fi transparent prezentate de catre minister pe masura ce ele vor veni de la primarii. Eu sper ca in cateva zile sa avem si normele de palicare si dupa aceea sa fie functionala in interesul cetatenilor si mai ales ala celor care vor sa faca agricultura.

Rep: Legea este in vigoare potrivit termenului, dar nu se poate aplica pana cand nu intra normele de aplicare…

Daniel Constantin: Pana cand nu intra ordin comun de aplicare.

• Cadastrul – o chestiune de 500 de milioane de euro in curtea lui Dragnea, pe terenurile lui Constantin

Rep: Totusi, vorbim despre tranzactiile cu terenuri si despre fondurile europene. In acordul de parteneriat se vorbeste despre realizarea cadastrului, inteleg ca a trecut la programul operational regional, deci la domnul Dragnea, ce sperati de la acest cadastru in agricultura, pentru ca nu putem sa vorbim despre tranzactii cu terenuri, daca nu avem un cadastru bine pus la punct?

Daniel Constantin: Da. Nu a trecut la domnul Dragnea, ca sa spunem asa, ci intotdeauna de cand am discutat de arhiectura viitoarelor fonduri, poate chiar mai bine de un an, si directiile principale de finantare a acestora, am discutat ca intr-adevar Agentia de Cadastru va gestiona prin Ministerul Dezvoltarii o suma importanta de bani, 300 de milioane de euro sau 500 de milioane de euro, pentru realizarea cadastrului rural. Eu sper sa se realizeze cat mai repede. Ministerul Agriculturii nu este implicat, dar nu este un beneficiar direct, pentru ca daca se va realiza cadastrul, eu cred ca si procesul de comasare de care vorbeati s-ar putea face mult mai usor, al fel ca si tranzactiile. Eu va aduc aminte ca noul Cod Civil intrat in vigoare anul trecut, daca nu ma insel, introduce obligativitatea cadastrului atunci cand se realizeaza o tranzactie cu terenuri.

A fost o discutie in aceste zile cu normele de aplicare si cu notarii, si eu am inteles, dansii ar fi dorit ca in momentul in care se notifica preemptorul, sa existe cadastru. E un lucru imposibil, eu cred ca va ramane in vigoare prevederea din Codul Civil care spune foarte clar ca in momentul in care se realizeaza tranzactia finala la notar, atunci trebuie sa existe cadastru. Dar evident cadastrul si inexistenta cadastrului in Romania cred ca a impiedicat foarte mult si dezvoltarea agriculturii.

Rep: Totusi, in acordul de parteneriat pentru fondurile europene 2014-2020, realizarea cadastrului este trecuta la Programul Operational Regional.

Daniel Constantin: Asa este, ceea ce este foarte bine.

Rep: Ati vorbit cu domnul Dragnea, vizavi de acest cadastru, veti colabora in realizarea cadastrului, dvs., Agricultura, cu Ministerul Dezvoltarii?

Daniel Constantin: Nu, nu cred ca s-a ajuns in faza aceea. Am discutat cu domnul Dragnea si dansul mi-a relatat inca o data angajamentul de a incepe si de a finaliza cat mai repede acest demers.

Poate ca ar fi bine de spus ca sunt foarte multe oportunitati de finantare, de dezvoltare a agriculturii in perspectiva, faptul ca fondurile europene au reprezentat principala sursa de finantare pentru fermieri – 2,5 – 2,9 miliarde de euro infuzie in agricultura ne-au ajutat sa avem in anul 2013, primul an in care balanta comerciala cu produse agroalimentare este pozitiva.

Va mai spun, si am spus si zilele trecute cand a venit aceasta raportare, trendul se continua si in luna ianuarie din 2014, balanta este in crestere fata de ianuarie 2013 si imi doresc sa fie asa in perspectiva.