VIDEO INTERVIU Experiența unui campion român în Statele Unite: Visul american e doar o strategie de marketing, în realitate este o societate rigidă/ Nouă, românilor, ni se pune încă eticheta de emigrant
Visul american este perceput la fel, indiferent în ce zonă a lumii te afli, însă totul este o strategie de marketing. În Statele Unite se vinde absolut orice, de la destinații turistice până la modul de viață, dar situația este alta în realitate – susține fostul tenismen Marius Cîrstea. Ajuns în America la studii, cu o bursă de 50.000 de dolari pe an, fostul campion al României a povestit experiențele pe care le-a trăit în Statele Unite. ”Au multe lucruri bune, dar este o societate foarte rigidă. M-am reîntos acasă fără niciun regret, dar sunt un alt om. Românilor li se pune eticheta de emigrant și apoi, se închide totul” – a explicat fostul sportiv, într-un interviu pentru HotNews.
Sunt multe lucruri uimitoare în America, exact ca în filme!
Marius Cîrstea: ”Întregul sistem american funcționează aproape impecabil: mă refer la sistemul de securitate al cetățeanului, la sistemul de sănătatate, nu prea există birocrație, este mult mai ușor de lucrat cu statul, nu este atât de greoi ca în România. M-a uimit foarte mult infrastructura, au niște autostrăzi pe care le vezi în filme. Imediat ce am ajuns acolo, am avut un șoc cultural, urmat de o depresie. În patru ani de zile, mi-a fost imposibil să am un prieten american. Dacă ar scrie pe fruntea noastră ”Germania”, poate ne-ar privi altfel. Dar când spui că ești din România, lucrurile se schimbă. Ni se pune o etichetă de emigrant și acolo se închide totul. Nu te resping din start, sunt zâmbitori, dar este imposibil să creezi o legătură mai aprofundată.
Când am ajuns în America, eu eram campion național în România. Și am început cu ”românisme”..sunt obosit, vreau să mă odihnesc, eu sunt cel mai tare….dar pe ei pur și simplu nu îi interesa. Mi-au spus ce am de făcut și dacă nu îndeplineam sarcinile și condițiile lor, eram liber să plec acasă. Această experiență m-a schimbat foarte mult, m-a făcut să fiu mult mai responsabil. când m-am reîntors acasă, eram alt om. Visul american este marketing, nu există țară în lumea asta care să facă marketing mai bine decât americanii. Ei vând absolut orice, de la orașe, la atracții turistice sau mod de viață. Dar în realitate, nu prea are legătură!”
Cel mai bun sfat primit de la americani: schimbă jobul la cinci ani și fă-ți relații!
Marius Cîrstea: ”Dacă stai în America, profesorii te învață niște chestii elementare: să nu stai foarte mult la același loc de muncă. După o perioadă de trei sau cinci ani, trebuie să schimbi jobul. Toți profesorii pe care i-am avut, la fiecare început de curs ne-au spus: dacă vreți să faceți afaceri, nu contează câți bani aveți, contează pe cine cunoașteți.
Pe o scară de la unu la zece a celor mai influenți oameni, lucrurile stau foarte diferit decât în România. De exemplu, la noi în țară, dacă joci la Loto și te îmbogățești peste noapte, poți să faci același tip de combinație la nivel de corupție pe care o fac cei de la nivelul nouă sau zece. În America, zona de vârf este cu circuit închis, în care doar ei pot să facă niște chestii ilegale. Până să ajungi la acest nivel, se merge după regulile jocului.
M-am întors acasă fără regrete! Am lăsat acolo o societate rigidă, cu care nu rezonam deloc
Marius Cîrstea: ”Faptul că am o diplomă din America, îmi deschide mult mai bine granițele decât o diploma pe care aș fi obținut-o în România. În America, sunt niște probleme de sistem pe care nu le agreez: sistemul medical – eficient dar foarte scump, ori poliția pe care o consider mult mai agresivă, comparativ cu cea din țara noastră. Dacă noi considerăm România un sat fără câini, pentru că poliția nu își face, uneori, treaba, acolo este exact invers: mai întâi te omoară cu bătaia, și apoi te întreabă cu ce ocazie pe acolo.
Oamenii sunt foarte reci acolo și prefer să fiu în România, unde am foarte mulți prieteni. Aici se poate trăi mai bine decât în oriunde în lume, dacă ai avea un sistem medical foarte bun sau câteva relații ca să te poți descurca. Mi se pare că America este o țară foarte rigidă, mai ales din punctul de vedere al legilor, al oamenilor. Nu este totul lapte și miere, de fapt nicăieri în lume nu este așa. Și acolo sunt multe probleme: lumea se împușcă în fiecare zi. Nu există zi în New York în care cineva să nu fie împușcat. În ultimii zece ani, statistic vorbind, a fost o singură zi în care nimeni nu s-a împușcat în New York, în urmă cu doi ani.”
Viața în Las Vegas, New Orleans ori Manhattan
Marius Cîrstea: ”În New Orleans am fost șocat atunci când am cumpărat ceva de la un fast food, iar vânzătorul mi-a dat mâncarea pe sub un geam antiglonț. Se împușcau și se făceau foarte multe jafuri în zona respectivă. Te duceai la hotel și ți se dădeau hărți, în care zonele erau marcate cu verde, galben și roșu. Ți se spunea foarte clar: pe această stradă, nu intri pentru că nu va fi foarte bine. În Manhattan, distanța dintre un bloc zgârie-nori și ghetouri este de aproximativ trei metri. Într-o parte e un super business, iar la doi pași distanță sunt ghetouri – ți-e frică să intri acolo.
După un zbor de șase ore, am ajuns în Hawai, dar parcă erai la Eforie. Faimoasa plajă Whaikiki Beatch este foarte mica și foarte murdară. Sunt trei insule în Hawai, dar când ajungeai în zonele mai puțin frecventate de turiști, apa și peisajele erau, într-adevăr, spectaculoase. Când am ajuns în Las Vegas, mi s-a tăiat respirația, l-am descoperit exact cum îl știam de la televizor. Dar tot Las Vegasul efectiv, este o stradă. În momentul în care am făcut mai mulți pași la stânga sau la dreapta, mi-am dat seama că era un oraș plin de mexicani, care se împușcă la greu.”
Sistemul de sănătate este impecabil, dar scump!
Marius Cîrstea: ”Am căzut cu bicicleta, știam costurile cu ambulanța. Acolo totul este privat și în momentul în care ai sunat la ambulanță, te costa 1.800 de dolari. Ziua de spitalizare costa aproximativ 1.200 de dolari, fără tratament. M-am dus cu mașina mea la o clinică, m-au cusut și mi-au făcut un vaccin antitetanos – m-a costat 900 de dolari.
La 22 de ani, când mă aflam acolo, am făcut vărsat de vânt. Atunci, am cumpărat pastile pe care am dat aproximativ 400 de dolari. În România, același tratament costa 9 lei, o folie. Un alt exemplu: cazul unui prieten de-al meu care a avut probleme mai grave și a avut nevoie de atât de ambulanță, dar și de elicopter. S-a pus problema să facă două operații, iar costurile erau de aproximativ 470.000 de dolari. Asigurarea medicală, oricât de bună este, îți asigură maxim 80 la sută din costuri.
Boston se aseamănă foarte mult cu Bucureștiul
Marius Cîrstea: ”Mi-au plăcut mult orașele Boston și San Diego. De altfel, San Diego este superb, are cea mai bună climă din lume, acolo este o temperatură de 22-24 de grade pe întreaga perioadă a anului. Eu cred că Bostonul se aseamănă foarte mult cu Bucureștiul. Nu este chiar atît de aglomerat, dar mie mi se pare că modul de viață se aseamănă foarte mult. Ei au în plus față de bucureșteni sistemul, care merge foarte bine din toate punctele de vedere. Și ei au probleme. Nicăieri nu am văzut atâția oameni ai străzii ca în America. Acolo este un capitalism pur: cât faci bani trăiești, când nu îi mai ai, mori.
Au benzina ridicol de ieftină, dar se consumă mult! Mâncarea este ieftină, dar nu e sănătoasă
Marius Cîrstea: În America, toată lumea știe că benzina este foarte ieftină, costă în jur de doi-trei dolari/galon asta înseamnă în jur de doi lei/litru. Dar ei au mașini care consumă foarte mult combustibil. De exemplu, noi mergeam cu o mașină care consuma un galon de benzină la nouă mile, mai exact 4 litri de benzină consumați la 17 km, mașina avea un rezervor de 160 de litri. Parcă mergeam cu tancul, dar cei mai mulți aveau mașinile cam la fel. Se consumă benzină acolo, ca la nebuni…
Și mâncarea este ieftină, nimic de zis. Dar tot ce este ieftin, este nesănătos. Dacă vrei să mănânci ceva care să fie ok, atunci costă! De exemplu, cu 2,50 dolari cumpăram 12 ciocănele de pui. Dacă voiam o ceafă de porc sau un mușchi care să nu fie umflat de steroizi, atunci plăteam 6-7 dolari. Costurile adevărate sunt cele cu chiria – 30 la sută din populație au casele lor, restul stă cu chirie. Orice chirie în America pornește de la 500 de euro . În Dallas, chiria pentru un apartament cu două-trei camere, într-o zonă decentă, este de aproximativ 2.000 de dolari. Apoi, urmează costurile cu asigurarea medicală – șase sau șapte mii de dolari pe an.
Cum se intră într-o frăție, ce pericole există?
Marius Cîrstea: ”În America, sunt 10-15 studenți care mor în fiecare an încercând să treacă probele pentru a intra într-o frăție. Probele sunt date de seniori, cei care sunt în anul patru. În momentul în care ai fost umilit, în primul an, când ajungi anul patru, ești și mai dur cu cel din primul an. Este un bulgăre care se tot rostogolește, iar probele devin tot mai agresive – se bea din ce în ce mai mult, foarte mulți studenți intră în comă alcoolică…niciodată nu am înțeles de ce se ajunge la asta.”
Marius Cîrstea a fost de trei ori campion național al României la tenis în perioada 2004- 2005 și vicecampion balcanic în 2005. În perioada 2009-2013, a absolvit Facultatea de Business Marketing, SUA.
INTERVIURILE HotNews.ro