​VIDEO INTERVIU Lucruri mai puțin știute despre Cișmigiu: cum l-au tranformat bulgarii in gradina de zarzavat, iar nemții au tăiat copacii pentru a se încălzi

În urmă cu aproape 150 de ani, marele cișmigiu al Bucureștiului a decis să o construiască o cișmea, pentru a rezolva problema apei potabile în Capitală. Așa a apărut Cișmigiu – cel mai vechi parc din București.

De-a lungul vremii, parcul a fost transformat de unii dintre cei mai pricepuți grădinari din Europa. Aici au avut loc nunta de argint a Familiei Regale, dar si primul meci de box din țară – când trecătorii au înțeles cu greu de ce doi oameni nu renunță la mănuși atunci când se bat.

Într-un interviu pentru Hotnews, Alexandru Lancuzov – istoric și jurnalist, a povestit care au fost cele mai dificile momente prin care a trecut grădina și a făcut câteva sugestii pentru primarul Gabriela Firea.

Cum a apărut Grădina Cișmigiu

Alexandru Lancuzov: ”În urmă cu aproape 200 de ani, în locul Parcului Cișmigiu era o mlaștină, cu multă trestie și animale. În 1779, domnul Munteniei, Alexandru Ipsilanti a dat ordin să se construască două cișmele în Bucuresti. La acea vreme, una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei era alimentarea cu apă potabilă. De asemenea, nu exista niciun sistem de canalizare pus la punct. Până la regularizarea și canalizarea Dâmboviței, bucureștenii beau apă din acest râu – de aici și celebru refren ”Dâmbovița, apă dulce”. Doar cei înstăriți își permiteau să comande apă de izvor, iar aceasta le era adusă de apari.

Marele cișmigiu era persoana care supraveghea scurgerea și curgerea apelor. Amenajarea unei cismele nu era foarte simplă, pentru că trebuia adusă apă curată pentru norod. Treptat, de la amenajarea acestei cișmele s-a trecut, într-un timp îndelungat, la asanararea mlaștinii care se formase din cauza diferenței de nivel între lac și Dâmbovița.

De la primul chioșc de ziare, pănă la nunta de argint a Familiei Regale

Alexandru Lancuzov: ”Până la Primul Război Mondial, Grădina Cișmigiu a găzduit diverse serbări populare, acțiuni caritabile, de popularizare a Ateneului Român, era iluminată feeric – la inceput cu torțe, apoi a fost introdus iluminatul electric. Tot aici, a avut loc nunta de argint a Familiei Regale. În acea perioadă, a fost construit și primul chiosc de ziare din București – care mai există și acum, este peste drum de Primăria Generală a Capitalei. Distribuția presei făcea parte, de pe atunci, din viața orașului.

Iarna, lacul amenjat în gradină îngheța și atunci se organizau concursuri de patinaj artistic, la care participau doar cei înstăriți. Ei plateau abonamente pentru un întreg sezon. Blocurile de gheață se tăiau, apoi, și se puneau în beciuri și erau folosite pe perioada verii. În timpul anotimpului cald, în Grădina Cișmigiu se făceau concursuri sportive, alergări în jurul lacului, aici a fost și primul meci de box din istoria României – un moment foarte interesant pentru că trecătorii nu își dădeau seama de ce nu își dădeau jos mănușile cei care se bateau. Abia apoi au înțeles despre ce era vorba…”

Cele mai dificile momente: trupele de ocupație au taiat copacii pentru lemne si au plantat legume

Alexandru Lancuzov: ”Au fost două ierni foarte grele din timpul ocupației germane și bulgare. Lemnele erau rechiziționate și nu s-a găsit o altă soluție decât cea a tăierii copacilor, pentru ca populația să se încălzească. Inclusiv trupele de ocupație au recurs la această soluție. S-au tăiat inclusiv ulucile de la gardurile Cișmigiului, Acest lucru a schimbat fața grădinii, cu adevărat. Pe timpul verii, nemții și bulgarii au transformat Cișmigiul într-o grădină de zarzavaturi pentru a hrăni trupele de ocupație. Au fost două momente foarte dificile din istoria Cișmigiului, dar grădina a reușit să renască. A urmat o nouă transformare după Primul Război Mondial, când a fost adus un alt grădinar adin Europa Occidentală și, împreună cu Regina Maria, și-a pus amprenta asupra acestui loc și l-au transformat într-o adevărată bijuterie.

Sugestii pentru primarul Gabriela Firea: Stâlpii de fontă trebuie păstrați, pentru a păstra parfumul de epocă

Alexandru Lancuzov: ”În prezent, se simte nevoia unei toaletări a arborilor, dar aceasta nu trebuie să se transforme într-o defrișare. Trebuie să se păstreze parfumul de epocă al parcului, inclusiv un stâlp de fontă – dar care păstrează vechea emblemă a Capitalei, cu patronal spiritual al orașului. Primarul Gabriela Firea ar trebui să chibzuiască, să țină cont de toate părerile și tot ce se decide în legătură cu această grădină, veche de peste 150 de ani, să fie cât se poate de transparent”

Alexandru Lancuzov a absolvit Facultatea de Istorie – Universitatea București. Este autorul volumelor: ,,București. De la tramvaiul cu cai la automobil” (2007 Editura Paralela 45) și ,,Grădinile Bucureștiului” (2008 Editura Caligraf)

Acest articol face parte dintr-o serie în care vom prezenta lucruri interesante, cu bune și rele, despre parcurile din România: parcuri frumoase, parcuri lăsate în paragină de autorități sau, dimpotrivă, renovate mai bine sau mai prost, povești amuzante despre parcuri, relația dintre oameni și parcurile copilăriei lor, poveștile de dragoste care s-au născut aici și multe altele.