VIDEO INTERVIU Mara Calista, PNL: Până în 2024, Partidul Național Liberal are în plan să crească până la 4.75% contribuția aferenta Pilonului II de pensii

Mara Calista, candidat al Partidului Național Liberal pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie, a vorbit, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre prioritățile sale pentru județul Neamț, despre Pilonul II de pensii și planul liberalilor de a crește contribuția aferentă cu un punct procentual, dar și despre tragedia de la Spitalul Județean Neamț și soluțiile pentru creșterea veniturilor într-un județ care se află la coada listei din acest punct de vedere. “Cred că aceste trei domenii sunt extraordinar de prioritare pentru județul Neamț – infrastructură, educație, sănătate – pentru că în momentul în care vom reuși să avem toate aceste bunuri de care fiecare dintre noi avem nevoie, cu certitudine vom avea și investiții, sper eu, destul de substanțiale în ceea ce privește județul Neamț și zonele limitrofe”, a declarat Mara Calista.

Idei principale:

• Activitatea mea s-a desfășurat în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială dar și în cadrul Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați. Evident, voi vrea să continui în aceste comisii.
• Cred că modul în care Guvernul României a reacționat prompt și imediat prin acele măsuri care au prevăzut acordarea șomajului tehnic în proporție de 75% din venitul pe care o persoană îl avea, dar nu mai mult de 75% din ceea ce înseamnă salariul mediu brut pe economie garantat în plată s-a dovedit a fi un real succes.
• N-avem de ce să umblăm la Pilonul II, decât poate să creștem contribuția aferentă Pilonului II, ceea ce PNL are prevăzut în programul de guvernare: ca această contribuție să crească cu un punct procentual până în 2024, la cifra de 4,75%.
• Din păcate, soluțiile nu sunt neapărat doar pentru a crește salariile, ci pentru a avea și locuri de muncă astfel încât să avem ce să creștem. Știți foarte bine că una dintre problemele structurale ale României, mai ales în partea aceasta de est a țării, în care nu am avut un sistem sau o infrastructură extrem de dezvoltată care să ajute investitorul să vină să investească (de ce nu, poate chiar în județul Neamț). Acest lucru nu s-a întâmplat până acum și, din păcate, mare parte a tinerilor (și când spun tineri nu mă refer doar 18-35, m-aș duce chiar spre 45 de ani) au ales să părăsească județul și să se îndrepte spre zone mai dezvoltate.
• Mai mult decât atât, știți la fel de bine ca și mine că parte din cele 80 de miliarde pe care președintele României, Klaus Iohannis, alături de Guvernul României, au reușit să le negocieze și să le aducă în România pentru perioada 2021-2027… o mare parte dintre ele se referă la digitalizare, deci exact acest domeniu în care, practic, am putea să intervenim și să îl finanțăm pe parte de centru educațional și de dezvoltare a acestui segment IT în județul Neamț.
• Cred că aceste trei domenii sunt extraordinar de prioritare pentru județul Neamț – infrastructură, educație, sănătate – pentru că în momentul în care vom reuși să avem toate aceste bunuri de care fiecare dintre noi avem nevoie, cu certitudine vom avea și investiții, sper eu, destul de substanțiale în ceea ce privește județul Neamț și zonele limitrofe.
• În ceea ce privește județul Neamț și nu numai (și Iași, Bacău, Vaslui și așa mai departe) aceste investiții sunt prioritare (n.red.tronsonul Târgu Neamț – Iași – Ungheni din autostrada Unirii A8), îmi asum foarte clar când spun acest lucru, și ele vor fi făcute de guvernul liberal pentru că prea mult timp au stat, cum spuneați și dumneavoastră foarte bine, desenate pe o hârtie.
• PNL a prezentat un program de guvernare, un program de guvernare axat cu prioritate pe investiții, un program de guvernare care are finanțare și europeană, și la nivel național.
• Am demonstrat în acest an (puțin, intermediar) în care am stat la conducerea acestei țări că lucrurile se pot mișca, că putem acorda prioritate mai ales acelor proiecte care din considerente obiective, să le spunem, au fost blocate de-a lungul timpului, fie că vorbim de infrastructură, fie că vorbim de sistemul sanitar.

Doamna Calista, candidați pentru mandat de parlamentar la județul Neamț. Spuneți-ne, vă rog, care vor fi prioritățile dumneavoastră în acest nou mandat în cazul în care câștigați?

Mara Calista: Așa cum probabil v-am obișnuit și probabil ați văzut, activitatea mea s-a desfășurat în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială dar și în cadrul Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați. Evident, voi vrea să continui în aceste comisii întrucât, știți vorba aceea, în viață, când te pricepi la un lucru, e bine să rămâi pe segmentul pe care te pricepi și totuși patru ani de zile de experiență în aceste două comisii nu au fost de ici de colo, mai ales că discutăm despre un domeniu foarte sensibil, cel al salarizării, al pensiilor, al asistenței sociale, al combaterii fenomenului violenței domestice, de asemenea combaterea fenomenului traficului de persoane, îndeosebi copii, fie în scopuri sexuale, fie în scopuri de cerșetorie, ceea ce practic a însemnat cumva activitatea mea în acești patru ani pe care am de gând să o continui mai departe în aceste segmente. Firesc, asta nu înseamnă că nu mă voi implica și pe alte spețe, dar cu precădere voi activa în aceste două comisii. Mai mult decât atât, mai sunt și câteva proiecte legislative pe care le-am avut în acest mandat care nu s-au finalizat și pe care vreau să le susțin în continuare în mandatul următor.

Spuneți-ne câteva cuvinte și despre activitatea dumneavoastră de deputat până acum. Care au fost cele mai importante proiecte pe care le-ați inițiat?

Mara Calista: Mulțumesc că îmi adresați această întrebare. Trebuie să recunosc că în 2016 a fost pentru prima dată când am intrat de partea cealaltă a baricadei, având o experiență de 9 ani de consilier parlamentar. Iar în 2016, practic am început să dețin și funcția prin care să pot schimba niște lucruri. Și atunci, concentrarea mea a fost pe două mari domenii, dacă vreți, în cadrul parlamentului, respectiv ceea ce înseamnă segmentul de accesibilizare și incluziune a persoanelor cu dizabilități în viața economică socială politică din România. De asemenea, un alt proiect drag sufletului meu, cel al gândirii unor măsuri, a unor proiecte care să vină în sprijinul creșterii natalității în România, fenomen cu care din păcate țara noastră se confruntă de peste 10 ani de zile, sporul fiind unul negativ. Iarăși un element și un domeniu foarte important a fost acesta al violenței domestice pentru care am militat și am activat și am semnat și am susținut foarte multe proiecte legislative cu modificări concrete în sprijinul acestor victime.

Din experiența dumneavoastră, pe parcursul acestor luni de pandemie, care au fost cele mai de impact măsuri pentru susținerea angajaților și a firmelor și ce credeți că ar putea fi făcut mai mult pe viitor?

Mara Calista: Cred că modul în care Guvernul României a reacționat prompt și imediat prin acele măsuri care au prevăzut acordarea șomajului tehnic în proporție de 75% din venitul pe care o persoană îl avea, dar nu mai mult de 75% din ceea ce înseamnă salariul mediu brut pe economie garantat în plată, care s-a dovedit a fi un real succes pentru care s-au plătit peste 1,6 miliarde de lei, evident pe tot pachetul de măsuri de sustinere. De asemenea, o altă intervenție a Guvernului, punctuală și extraordinar de bine primită a fost aceea a asigurării venitului unuia dintre părinți care va rămâne acasă cu copilul în situația în care, știți bine, în starea de urgență au fost închise școlile și de asemenea, în această perioada de stare de alertă, măsură cu care ne confruntăm de aproape 3 săptămâni de zile. De asemenea, au mai fost măsuri venite în sprijinul angajatorilor și a angajaților în sensul în care angajatorii care vor angaja persoane peste 50 de ani, vârstă la care, din păcate e din ce în ce mai dificil să reușești să te reangajezi, care au fost în șomaj pe perioada acestei stări de urgență și de alertă, iar angajatorii aleg să îi angajeze, statul român, asigură plata a 41,5% din salariul pe care aceștia l-ar avea.

De asemenea, măsura se aplică și pentru segmentul de tineri, 16-29 de ani, unde știți că iarăși e la fel de greu să te angajezi în zilele noastre, pentru că toată lumea cere experiență, experiență pe care nu o poți avea dacă nu ai și un loc de muncă. Și bineînțeles, prin această Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 92, modelul Kurzarbeit, care a funcționat foarte bine în Germania încă de acum foarte mulți ani și care funcționează și în prezent. Au mai fost asigurate veniturile în anumite cuantumuri, în funcție de fiecare persoană unde a lucrat și ce activitate a avut, fie că vorbim de drepturi conexe, drepturi de autor sau contracte individuale de muncă, asigurarea unui venit pentru aceste persoane, dar și pentru zilierii și sezonierii care din păcate pe această perioadă de stare de urgență și de alertă nu au mai avut contractele în vigoare pentru că angajatorii nu și-au mai permis sau nu au mai avut activitate economică.

Toate aceste măsuri pe care tocmai vi le-am prezentat, au fost luate și updatate, completate pe parcurs de către Guvernul României, în funcție de necesitățile pe care aceștia le-au găsit, le-au aflat în relația directă cu angajatorii sau cu angajații, măsuri care sunt de altfel în vigoare și în prezent și care au fost prelungite până în anul 2021, în funcție de cum va evolua situația din sistemul sanitar din România.

Doamna Calista, v-ați implicat în realizarea de amendamente la legea pensiilor și din câte am văzut, ați fost foarte activă în perioada în care Pilonul II era în pericol de desființare. Ne puteți da mai multe detalii despre proiectele dumneavoastră din acest sector?

Mara Calista: Mă bucur că îmi adresați această întrebare, chiar astăzi comunicam pe acest subiect, cel al Pilonului II, pentru că vedeți dumneavoastră, PSD încearcă din nou o naționalizare a Pilonului II de pensii. Aș vrea să îmi permiteți să vorbesc pe scurt un pic despre ce înseamnă de fapt Pilonul II de pensii. În România există 3 tipuri de piloane de pensii. Pilonul I, pe sitemul Pay as you go, pe măsură ce statul ia din contribuții, automat le transferă către pensiile pentru persoanele care sunt în momentul de față pensionari. Este vorba apoi despre Pilonul II de pensii care înseamnă un pilon cu acumulare, unde banii sunt investiți la un risc scăzut, astfel încât persoanele care depun aceste sume lunare direct din banii pe care statul român deja ii colectează, respectiv acel procent de 3,75%, aceștia să crească pe măsură ce banii sunt investiți de cele șapte entități private din România care gestionează pilonul de pensii, iar la momentul pensionarii propriu-zise al persoanei, să se regăsească în cont mai mulți bani decât persoana a depus. Un alt element foarte important al Pilonului II este că acesta poate fi lăsat moștenire. Banii se acumulează, dacă Doamne ferește, persoana în cauză nu reușește să beneficieze de ei, pot ajunge moștenire mai departe.

De ce este foarte important Pilonul II de pensii? Pentru că ceea ce se întâmplă în zilele noastre cu Pilonul I, în condițiile în care am ajuns să avem mult mai mulți pensionari decât angajați care practic contribuie lună de lună pentru plata pensiilor, acești bani, dacă vreți, din Pilonul I, au ajuns la un deficit de 4 miliarde de lei numai pe anul 2020, ceea ce înseamnă că practic plătim mai multe pensii decât contribuții putem să încasăm la bugetul de stat, respectiv bugetul asigurărilor sociale. Pilonul II de pensii vine exact în completarea Pilonului I, în sensul în care o persoană care a contribuit, să spunem, 30 de ani din viața ei și iese la pensie cu o pensie destul de mică, să zicem 1.200 de lei, va avea o plus valoare la pensie prin bănuții pe care aceasta i-a strâns și unde banii au făcut randament, au produs randament și au devenit mai mulți, va mai avea și o pensie din Pilonul II de pensii. De asemenea este vorba și despre Pilonul III, că vă spuneam că sunt trei. Pilonul III care este strict facultativ, unde persoana în cauză poate decide dacă din venitul pe care aceasta îl are, vrea să pună deoparte niște bani către entitățile private care gestionează Pilonul III. Ce a încercat PSD-ul să facă în perioada guvernării, anul 2017-2018, a fost să naționalizeze Pilonul II de pensie. Adică acei bănuți strânși bine, colectați, reinvestiți, majoritatea dintre ei, în proporție de 80% în titluri de stat, adică în economia României, această naționalizare a fost din punctul meu de vedere o mișcare foarte, foarte proastă, pentru care de altfel am și ieșit public de atâtea ori și pentru care, probabil prin presiunea pe care și eu și colegii mei de la Partidul Național Liberal am pus-o, am reușit să o blocăm. Văd că cei de la PSD nu s-au potolit și n-au înțeles nimic din ceea ce înseamnă acest Pilon II, randamentul respectiv, pentru că văd că în programul de guvernare pe care PSD l-a prezentat pentru anul 2021 până în 2024, încearcă iarăși o renaționalizare, de fapt o stopare completă a acestei contribuții, a transferului acestei contribuții către Pilonul II de Pensii. Nu știm ce se va întâmpla cu banii care s-au strâns acolo, care sunt proprietate privată a fiecărei persoane în parte, pentru că acel cont este deschis în nume personal. Nu știm ce au de gând să facă cu acești bani, iar dacă vor veni din nou cu motivarea că vor să-i transfere în Pilonul I, că Statul are grijă mai bine de banii domniilor lor, vreau să demontez această minciună încă de pe acum. Banii din sistemul I nu sunt sub formă de plasament, de creștere, de punere într-un loc a unor sume pe care ulterior aceste persoane să le regăsească și după ce ies la pensie. Banii din Pilonul I, odată intrați acolo, ei se plătesc automat în pensiile pe care fiecare din seniorii noștri din această țară o iau lună de lună.

Ca să concluzionez, Pilonul II de Pensii, de-a lungul timpului, încă din 2006 de când a apărut Legea 411, a avut un randament foarte bun, a dovedit că persoanele care și-au direcționat cei 3,75% în acel cont, banii respectivi ca sume au crescut, ei sunt bine întreținuți, se are grijă de ei, se investesc strict în titluri de stat în proporție covârșitoare, deci posibilitatea ca oamenii care beneficiază de Pilonul II să piardă banii din Pilonul II este cvasi zero. Și mai mult decât atât, au posibilitatea ca acești bănuți să fie transferați ca moștenire. N-avem de ce să umblăm la Pilonul II, decât poate să creștem contribuția aferentă Pilonului II, ceea ce PNL are prevăzut în programul de guvernare: ca această contribuție să crească cu un punct procentual până în 2024, la cifra de 4,75%.

Candidați pentru un post de deputat la județul Neamț. Așa cum știm, din păcate recent a avut loc acolo o tragedie, unde secția AȚI a Spitalului Județean a luat foc. Care este părerea dumneavoastră referitor la ce s-a întâmplat acolo și unde ar trebui căutați vinovații?

Mara Calista: În primul rând și prin intermediul dumneavoastră, doresc să-mi exprim condoleanțele pentru familiile care au trecut prin această tragedie. Se pare că, din păcate, din momentul 2015 până în prezent n-am învățat foarte multe lucruri. Am evitat pe cât posibil să politizez și să politizăm la nivelul județului Neamț această tragedie, pentru că nu este cazul de politizare. Însă, nu putem să nu vedem lucrurile juridic, așa cum sunt ele. Acel spital este în subordinea Consiliului Județean Neamț de mai bine de 5 ani de zile. Am văzut un președinte de Consiliu Județean Neamț (și fost, și actual) care se laudă cu investițiile de miliarde de euro pe care acesta le-a făcut în sistemul medical. Din păcate, Spitalul Județean Neamț nu a fost unul din beneficiarii acestor fonduri. Mai mult decât atât, ceea ce s-a întâmplat în acea noapte (din ce înțeleg, pentru că nu sunt de specialitate medic) transferul pacienților de la un etaj la un alt etaj nu se putea face decât cu acordul DSP-ului, acord care nu a fost cerut. Managerul de spital a luat această decizie în gândire proprie, nu pot să-mi explic ce a fost în capul domniei sale. Cred că nici nu e cazul să stăm să căutăm justificări acum, dar din păcate, din cauza unei decizii luate de capul unei persoane fără consultarea experților în acest sens, am ajuns la ceea ce s-a întâmplat acum o săptămână, la această tragedie unde mai mult de 10 persoane și-au pierdut viața și medicul de altfel, care a încercat să intervină și să-și salveze pacienții, se află internat într-o stare nu foarte bună – stabilă, dar nu foarte bună – într-un spital din Belgia. Evident, este o anchetă în curs. Nu este datoria nici a mea, nici a dumneavoastră, nici a nimănui să intervină în această anchetă. S-au luat toate documentele, toate probele, toți pașii juridici au fost întreprinși. Așteptăm acum să vedem ce s-a întâmplat în mod real și cine este practic vinovat în situația pierderii acestor vieți și a tragediei prin care județul Neamț a trecut.

Ați anunțat recent și menționați și mai devreme despre programul care permite împărțirea costurilor între angajator și Stat, în ceea ce privește reducerea programului de muncă. Ați spus că se va prelungi cu un an de zile. Spuneți-ne un pic mai mult despre implicațiile acestui program. Din câte am înțeles, inițial costurile vor fi suportate de către angajator, iar ulterior vor fi decontate de către stat.

Mara Calista: Mențiunea financiară este următoarea: banii sunt asigurați, parte din acele fonduri pe care România le-a obținut – 80 de miliarde de euro – de unde, de altfel, am și luat acord de la UE pentru posibilitatea de a acoperi pierderile care există și situația cu care nu doar România se confruntă, atenție, ci toate țările la nivel european și, de asemenea, și alte state, cum sunt SUA, care de altfel și ele au trecut prin această pandemie. Banii respectivi există aprobați pentru România. Pe măsură ce vor exista dosare, cereri pentru acordarea acestor sume, evident ele trec printr-o procedură internă, în sensul în care angajatorul sau angajatul depune aceste documente pe o platformă foarte ușor de accesat, www.aici.gov.ro, unde toate documentele se încarcă online. În momentul în care Ministerul Muncii, prin instituțiile din subordine, verifică dosarele și se vede că lucrurile sunt în regulă, în maximum 15 zile banii vor fi dați înapoi către angajator, care plătește anterior, deci plata va fi sub formă de decont. Angajatorul plătește aceste sume, iar Ministerul Finanțelor Publice, ca intermediar între fondurile europene și angajator, va livra înapoi către angajator sumele pe care acesta le-a plătit, pe baza documentelor justificative.

Luna aceasta a fost votată o lege, ați anunțat și dumneavoastră pe pagina de Facebook, cu implicații pentru cei din județul Neamț – pensionarea cu doi ani mai devreme, fără penalizări, a locuitorilor din Săvinești. Este o localitate care se află în apropierea fostului combinat chimic, iar argumentul este tocmai faptul că au fost expuși la poluarea aceasta constantă. Cine poate beneficia exact de acest program și care este procedura?

Mara Calista: Procedura, în momentul de față, este că pe baza legii care a fost aprobată de Parlament și ulterior promulgării ei în Monitorul Oficial de către președintele României, Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară va stabili exact care este raza de 8km în jurul factorului poluator, respectiv care sunt localitățile, satele, comunele care beneficiază de această posibilitate. Ulterior discuțiilor și cartografierii de către ANCPI și transmiterii acestor informații către Casa Județeană de Pensii Neamț, din acel moment pensionarii care încă nu au ieșit la pensie și mai au doi ani până să poată face acest lucru, își pot depune aceste cereri și pot ieși mai devreme cu doi ani de zile la pensie, fără să existe niciun fel de penalizare financiară a sumei pe care aceștia ar trebui să o primească.

Vorbeați recent despre dezvoltarea Neamțului, care ar putea fi asigurată de oameni care cunosc comunitățile din județ. Care credeți că sunt soluțiile pentru a crește salariile în această zonă, în acest județ care, din punctul ăsta de vedere, este la coada listei?

Mara Calista: Din păcate, soluțiile nu sunt neapărat doar pentru a crește salariile, ci pentru a avea și locuri de muncă astfel încât să avem ce să creștem. Știți foarte bine că una dintre problemele structurale ale României, mai ales în partea aceasta de est a țării, în care nu am avut un sistem sau o infrastructură extrem de dezvoltată care să ajute investitorul să vină să investească (de ce nu, poate chiar în județul Neamț). Acest lucru nu s-a întâmplat până acum și, din păcate, mare parte a tinerilor (și când spun tineri nu mă refer doar 18-35, m-aș duce chiar spre 45 de ani) au ales să părăsească județul și să se îndrepte spre zone mai dezvoltate. Motiv pentru care prioritățile pe care atât eu, cât și colegii mei din județul Neamț, cât și guvernul României le avem sunt următoarele: În primul rând, infrastructura necesară pentru tot ce înseamnă Moldova, fie că vorbim de autostrada Moldovei sau de A7 – axiala care leagă estul de vest, astfel încât să dăm drumul posibilității potențialilor investitori de a reuși să își transporte produsele pe care aceștia le-ar confecționa. În al doilea rând, un alt element foarte important pe care ar trebui să-l avem în județul Neamț este cel al creării, conturării unui centru educațional, astfel încât tinerii să nu mai plece ori la Iași, unde știți bine că avem foarte multe facultăți, ori la Cluj, ori la București. Să reușim dezvoltarea unui centru educațional, poate, de ce nu, cu precădere în segementul IT. Știți foarte bine că România este una dintre cele mai bune „producătoare”, cu ghilimelele de rigoare, în ceea ce înseamnă oameni pregătiți în acest sistem și, de ce nu, am putea chiar noi să facem în județul Neamț un astfel de centru educațional și, de asemenea, un hub investițional în ceea ce privește dezvoltarea de proiecte, programe care țin de partea asta de IT.

Mai mult decât atât, știți la fel de bine ca și mine că parte din cele 80 de miliarde pe care președintele României, Klaus Iohannis, alături de Guvernul României, au reușit să le negocieze și să le aducă în România pentru perioada 2021-2027… o mare parte dintre ele se referă la digitalizare, deci exact acest domeniu în care, practic, am putea să intervenim și să îl finanțăm pe parte de centru educațional și de dezvoltare a acestui segment IT în județul Neamț. Mai mult decât atât, ca să reușim să ajungem la o dezvoltare completă, dacă vreți, a județului din toate punctele de vedere (am vorbit de infrastructură, am vorbit de educație), trebuie să vorbim obligatoriu și de sănătate, pentru că degeaba avem un tânăr, o persoană care, să spunem, are pe ce șosea să se ducă la muncă, are un loc în care să se ducă la muncă, dar nu are și un cadru din punct de vedere al sănătății în care să își poată face analizele de zi cu zi sau să se trateze, în măsura în care există probleme mai grave. Cred că aceste trei domenii sunt extraordinar de prioritare pentru județul Neamț – infrastructură, educație, sănătate – pentru că în momentul în care vom reuși să avem toate aceste bunuri de care fiecare dintre noi avem nevoie, cu certitudine vom avea și investiții, sper eu, destul de substanțiale în ceea ce privește județul Neamț și zonele limitrofe.

De curând, îl acuzați pe Ionel Arsene că se joacă cu veniturile și viața oamenilor, referitor la situația angajaților de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Neamț, unde am înțeles că acești angajați nu și-au primit încă veniturile care ar fi trebuit asigurate, în mare parte, de către bugetul local, de către Consiliul Județean. S-a remediat situația până acum?

Mara Calista: Din păcate, se pare că domnul Ionel Arsene are alte priorități acum. Am auzit declarațiile domniei sale prin care ne anunța cu mare fast și trâmbițe că va soluționa el ceea ce Guvernul n-a fost în stare. Dați-mi voie, vă rog, să fac câteva mențiuni. Legea bugetului de stat a fost adoptată încă de la finalul anului trecut, cu precădere aplicabilitate de la 1 ianuarie 2020. Prin Legea bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice a asigurat 50% din sumele pe care era obligat să le rezerve. Asta înseamnă că diferența de restul de 50%, respectiv 100% pentru plata salariilor, indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități, trebuiau asigurate de către Consiliul Județean. Din păcate, aici domnul Arsene ori n-a citit legea, ori s-a făcut că nu înțelege, ori și mai grav, există suspiciunea că banii au fost alocați pentru cu totul alte aspecte, având în vedere că tocmai am trecut printr-o campanie electorală. Dar aici nu este treaba mea personală, să investighez lucrul acesta. Prefectura județului Neamț a înaintat o adresă către Ministerul Finanțelor Publice, care poate trimite și sper să trimită Corpul de Control în județul Neamț, să vedem cam cum s-au cheltuit sumele respective, pe care, repet, Consiliul Județean era obligat să le aibă asigurate. Ce a făcut Guvernul României, la prima rectificare în august, a fost că, pe lângă cei 50% alocați deja, să mai vină cu o suplimentare de încă 10%, respectiv la finalul lunii august Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, asigurase 60% din sume. De la acel moment și până în luna septembrie când, de altfel, domnul Ionel Arsene s-a trezit să se joace, într-adevăr, cu viața unor oameni care au veniturile de la lună la lună, care au credite la bancă, care au familii de întreținut, care au probleme de sănătate poate, a fost să nu aloce sumele pe care acesta era obligat prin lege să le aloce și să lase oamenii, chiar și în timp ce noi vorbim, fără salarii.

Ceea ce am reușit să facem atât eu, cât și colegii mei din județul Neamț, a fost să încercăm să remediem această problemă la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, iar prin rectificarea care a avut loc ieri, Guvernul României a aprobat sumele necesare până la finalul anului, astfel încât să fim siguri că fiecare dintre aceste persoane își vor primi salariile pe lunile pe care nu le-au primit, cât și până în luna decembrie inclusiv, pentru că nu putem să lăsăm oamenii pe drumuri și să lăsăm oamenii fără bani din cauza unor politruci, a unor oameni care nu au măsură, nici măcar a bunului-simt, că nu mai ține de bun-simț, nu au măsura unei decențe politice, să înțeleagă faptul că o campanie electorală e campanie electorală, dar viețile oamenilor, salariile oamenilor și cum își desfășoară aceștia viața de zi cu zi nu trebuie să fie afectate de niște decizii politice luate prost sau de niște decizii politice, repet, cu prezumția de nevinovăție până la dovadă, că acești bani au fost folosiți în cu totul alt scop decât cel pentru care erau alocați.

În această toamnă a fost lansată licitația pentru proiectarea tronsonului Târgu Neamț – Iași – Ungheni din autostrada Unirii A8, de care vorbeați și dumneavoastră mai devreme. Există riscul ca acest proiect să rămână doar unul desenat pe hârtie? Și dacă nu, care ar fi implicațiile pentru județul Neamț?

Mara Calista: Cu certitudine, nu va rămâne un proiect rămas pe hârtie pentru că, și chiar în urma discuțiilor pe care le-am avut cu colegul meu, domnul Lucian Bode, va trata cu prioritate segmentul de infrastructură în România, mai ales acolo unde suntem total deficitari și vă spuneam de acest tronson fie de la est la vest, fie de la nord la sud pe ceea ce înseamnă regiunea Moldovei. Într-adevăr, când domnia sa a ajuns în minister, o mare parte din proiecte, din licitații care au loc pe bucăți ale autostrăzii propriu-zise erau blocate. A ajuns acolo, a început să dea drumul la aceste lucrări. Bani pentru finanțarea lor există, repet, în acești 80 de miliarde pe care i-am primit de la UE. De această dată nu mai avem absolut nicio scuză, ca alte guvernări, să spunem „dom’le, n-am avut bani, n-am avut proiecte”, cine știe ce s-a întâmplat, n-a nins cum trebuia în ziua cu pricina.

Proiectul este făcut. Parte din licitații deja au fost deschise. Bani sunt. Este strict o chestiune de timp propriu-zisă de construcție a acestei autostrăzi și a acestor autostrăzi, care nu vor fi ignorate din niciun punct de vedere de către guvernul liberal. În ceea ce privește județul Neamț și nu numai (și Iași, Bacău, Vaslui și așa mai departe) aceste investiții sunt prioritare, îmi asum foarte clar când spun acest lucru, și ele vor fi făcute de guvernul liberal pentru că prea mult timp au stat, cum spuneați și dumneavoastră foarte bine, desenate pe o hârtie. Cred că e momentul să devină realitate și să dezvoltăm la același nivel cum sunt, de exemplu, Cluj, Oradea, Timișoara, să dezvoltăm și secțiunea de est a României.

Un mesaj pentru alegători

Mara Calista: Mulțumesc tare mult! Dragi vizitatori, telespectatori, vreau să vă spun un singur lucru. De prezența dumneavoastră duminică, 6 decembrie, care nu este ca timp nici prea mare, nici prea mică, durează și putem să dezvoltăm România așa cum ne dorim, așa cum meritați. PNL a prezentat un program de guvernare, un program de guvernare axat cu prioritate pe investiții, un program de guvernare care are finanțare și europeană, și la nivel național. Am demonstrat în acest an (puțin, intermediar) în care am stat la conducerea acestei țări că lucrurile se pot mișca, că putem acorda prioritate mai ales acelor proiecte care din considerente obiective, să le spunem, au fost blocate de-a lungul timpului, fie că vorbim de infrastructură, fie că vorbim de sistemul sanitar. Am dovedit că putem, fiecare pe bucățica noastră pe care ne pricepem, să livrăm proiecte, mesaje, păreri și concluzii împreună, motiv pentru care cred că PNL trebuie și are dreptul ca în următorii 4 ani de zile să vă dovedească de ce suntem mai buni decât alții, de ce ceea ce noi am scris în programul de guvernare va fi realizabil și să purtăm această discuție încă o dată, peste 4 ani de acum înainte, să vedem foarte clar că acele 5-10 minute pe care dumneavoastră le-ați acordat votului din 6 decembrie 2020 au însemnat, de fapt, schimbarea pe care o așteptați de mai mult de 30 de ani. Așadar, vă rog, ieșiți la vot pe 6 decembrie și votați PNL!

Articol recomandat de PNL