VIDEO-​INTERVIU Oana Preda, ONG-ist, despre lupta cetatenilor cu sistemul: Este important sa arati ca esti puternic, determinat, ca sunt multi oameni in spatele cauzei tale​

Nu exista o reteta clara, care stabileste ce trebuie sa faca cetatenii atunci cand lupta impotriva unui proiect imobiliar abuziv, distrugerea unui spatiu verde sau atunci cand doresc amenajarea unui parc sau asfaltarea unui drum, insa sunt cateva lucruri care ajuta. „Cred ca prima conditie este sa se adune mai multi oameni. Este important sa arati ca esti puternic, ca esti un grup mare, determinat, ca sunt multi oameni in spatele cauzei tale. Conteaza foarte mult sa arati ca stii despre ce vorbesti, sa fii coerent si sa ai argumente bune, clare, sa fii concis, sa stii sa comunici bine”, a explicat Oana Preda, director Cere, un ONG care ajuta din 2009 cetatenii in lupa cu sistemul, intr-un interviu HotNews.ro.

Filmare si editare video: Balázs Nitsch-Petioky / Video realizat cu echipament Nikon

Reporter: Ce face CeRe si cum ii ajuta pe cetateni in lupta cu sistemul?

Oana Preda: CeRe lucreaza cu cetateni, cu grupuri de cetateni, dar si cu organizatii neguvernamentale pe care le ajuta in eforturile lor de advocacy. Si ca sa explic acest termen mai putin cunoscut, asta inseamna ca oamenii se aduna, se organizeaza si lupta pentru drepturile lor. Poate sa fie vorba de o lege mai buna, de reabilitarea unui parc, cine stie ce investitie publica pe care oamenii o doresc. Si noi ii ajutam, incercand sa-i coalizam, sa-i coagulam, pentru ca in general oamenii sunt destul de individualisti, fiecare cu treaba lui, este destul de greu sa ii punem impreuna si cred ca asta este cea mai mare valoare adaugata pe care noi o aducem. Ii ajutam sa se organizeze, sa isi gandeasca o strategie buna de comunicare cu administratia, cu institutiile statului, sa comunice cu mass-media, cu vecinii lor, cu primarul, cu consilierii locali.

Reporter: Cum ati ajuns sa faceti asta?

Oana Preda: Am vazut ca lipseste. Cand am inceput noi programul de organizare comunitara, in Bucuresti cel putin erau foarte multe organizatii profesioniste mari care faceau lucruri relevante, dar lipsea componenta asta de organizatii de cartier, de organizatii formate din oameni, din vecini, care sa incerce sa rezolve unele probleme de la nivelul cartierelor. Si asa ne-am gandit noi ca asta lipseste din peisajul societatii civile romanesti. Acum, nu numai datorita noua, dar eu cred ca si datorita noua, exista foarte multe grupuri de cetateni activi in jurul unor probleme din cartierele lor.

Reporter: Cand ati inceput sa faceti asta?

Oana Preda: Noi, ca organizatie, ne-am infiintat in 2006 si foarte serios am inceput sa lucram cu cetatenii in 2009.

Reporter: Puteti sa imi dati niste exemple concrete de grupuri de cetateni, ce au realizat, cum s-au coagulat, cum i-ati ajutat?

Oana Preda: Unul dintre grupurile noastre veterane este un grup de cetateni din Lacul Tei. Functioneaza de la sfarsitul anului 2009-inceputul lui 2010, este un grup mare si foarte divers, format si din persoane in varsta si din tineri. Sunt multi, sunt puternici si deja au avut foarte multe victorii. Au reusit sa convinga Primaria sa construiasca un trotuar undeva pe o alee circulata, unde coborai din bloc direct pe carosabil, au reusit sa convinga ALPAB (Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti) si Primaria sa aduca o multime de imbunatatiri in Parcul Circului, au reusit sa convinga Primaria Capitalei sa redea Parcului Circului o bucata mare-mare de teren care urma sa fie luata din parc si data Circului pentru menajerie. Au fost foarte multe victorii. Deja este un grup longeviv care a inceput cu o problema mica, a castigat si a continuat sa actioneze in cartierul lor.

Si ca sa nu ramanem in Bucuresti, am lucrat si suntem foarte mandri ca am lucrat cu grupul „Iasul iubeste teii”, tot asa, un grup de cetateni care s-a constituit in momentul in care primarul din Iasi a hotarat sa taie teii de pe bulevardul principal al orasului. A fost o campanie grea pentru ei, a durat doi ani si jumatate si s-a finalizat cu replantarea teilor. A inceput cu reactia din partea primariei, „Sunt cinci nebuni care vor ca eu sa replantez teii din Iasi”. Ei au demonstrat ca nu sunt cinci nebuni ci este un oras intreg care isi vrea teii inapoi.

Reporter: Care sunt cele mai importante victorii pe care le-ati inregistrat pana acum cu grupurile cu care lucrati si care ar fi reteta succesului ca cetatenii sa castige in lupta cu sistemul?

Oana Preda: Este greu de dat o reteta si este greu sa fac eu un top al celor mai importante victorii. Pentru ca am amintit de grupul din Iasi, este un exemplu care mie imi place pentru ca reprezinta si o victorie morala. Cum spuneam mai devreme, prima reactie a Primariei a fost „ei, sunt cinci nebuni, nu o sa bag eu in seama cinci nebuni”. Oamenii astia au perseverat, au muncit doi ani si jumatate si au reusit sa convinga administratia ca nu sunt 5, sunt multi, si ca sa vrei teii inapoi nu este o nebunie. Administratia a hotarat sa indrepte o greseala a sa, sa recunoasca – „Dom’le, am gresit si fac cum spun oamenii, pun teii la loc”. Nu stiu daca este neaparat cea mai importanta victorie, dar mie mi se pare ca este o victorie simbol.

Referitor la ce trebuie sa faca cetatenii, nu este o reteta. Cred ca prima conditie este sa se adune mai multi oameni. Ce am vazut noi ca fiind important in relatia cu institutiile statului, cu reprezentantii nostri alesi si nealesi, este sa arati ca esti puternic, ca esti un grup mare, determinat, ca sunt multi oameni in spatele cauzei tale. Deci conteaza foarte mult sa arati putere. Aici, desigur, si vizibilitatea conteaza estrem de mult si ajutorul pe care presa il ofera cauzelor pentru care oamenii lupta este foarte important. Atunci cand un subiect apare in presa si cand apare consecvent si frecvent, este mult mai greu de ignorat. Deci, sa atragi presa de partea ta este o alta chestiune importanta. Conteaza foarte mult sa arati ca stii despre ce vorbesti, sa fii coerent si sa ai argumente bune, clare, sa fii concis, sa stii sa comunici bine. Conditia de baza insa este perseverenta, buna organizare si numarul mare de oameni, mobilizarea comunitatii in jurul unui subiect.

Reporter: Cate grupuri de initiativa cetateneneasca erau acum 10 ani, de exemplu, si cate sunt acum? Vedeti vreo schimbare?

Oana Preda: Eu vad o mare schimbare fata de acum 10 ani. Acum 10 ani daca erau, erau invizibile. Daca cautai pe Google, de exemplu, grup de initiativa cetateneasca Bucuresti, nu gaseai nimic. Acum cred ca gasesti 20 de grupuri si ma refer doar la cele care sunt orientate pe relatia cu administratia locala, pentru ca mai sunt si altfel de grupuri de cetateni, care fac altfel de lucruri. Progresul este extraordinar. Noi vedem ca oamenii sunt din ce in ce mai interesati sa se organizeze in jurul unor probleme care ii dor. Ce am vazut noi ca este important, si aici ma adresez si colegilor din alte ONG-uri, pentru ca eu inca mai aud ca oamenii nu se implica, nu fac, nu vor, pe oameni ii mobilizeaza subiectele concrete, ii mobilizeaza faptul ca nu au un parc in cartier, ca se construieste o cladire ilegala, ca nu pot beneficia de un drept anume. Ii intereseaza educatia copilului, sanatatea, nu ii intereseaza chestiuni abstracte care pentru noi sunt importante – democratie, transparenta, buget etc. Pe masura ce ei vad ca aceste concepte abstracte pot sa vina in sprijinul problemelor lor concrete, atunci sigur ca ei devin interesati si de lucrurile astea. Si am exemplul mai multor grupuri de cetateni, cu care noi lucram in sectorul 6, care plecand de la parcul care avea nevoie de o alocare de fonduri pentru a fi reabilitat, au inceput sa fie interesati de bugetul local. Dupa ce au fost interesati de bugetul local, au inceput sa fie interesati de transparenta cu care se iau deciziile in Consiliul local, au inceput sa mearga la sedintele de Consiliu local, deci cumva au inteles ca problema lor foarte concreta depinde de niste practici ale administratiei, dar totul a plecat cu o problema concreta, cu un interes clar al omului, nu cu ideea de transparenta, buget, comunicare cu primaria.

Reporter: Cat de importanta este implicarea cetatenilor in deciziile cu privire la oras?

Oana Preda: Pai, orasul este pentru oameni si atunci el ar trebui sa fie asa cum vor oamenii. Si ca sa fie cum vor oamenii, oamenii trebuie sa participe la felul in care se iau deciziile legate de oras, de cartier, de strada. De la micro la macro.

Reporter: Puteti sa imi dati niste exemple in care administratia publica a facut niste gafe si a cheltuit banii degeaba, pe niste proiecte unde cetatenii nu au fost intrebati si de fapt scopul proiectului respectiv a fost sa se cheltuiasca niste bani, nu sa serveasca cetatenilor?

Oana Preda: Pai, sunt foarte multe astfel de exemple si cel mai recent care imi vine in minte este exemplul Parcului Drumul Taberei, care a fost reabilitat pe bani foarte multi, pe bani europeni, fara nicio preocupare pentru cum vor oamenii sa arate. Si acum, oamenii, evident, sunt revoltati fiindca ei nu vroiau beton, ei vroiau un parc verde, copaci, spatii verzi. Acum primaria trage ponoasele faptului ca nu i-a intrebat inainte pe oameni si ca nu a incercat sa aiba un proces consultativ, sa se asigure ca proiectul finantat este potrivit pentru oameni.

Reporter: Care sunt cele mai netransparente primarii? Stiu ca ati dat in judecata Primaria sectorului 5 fiindca nu si-a publicat bugetul si ati castigat in instanta, dar nu stiu daca ati obtinut pana la urma documentul…

Oana Preda: Nu avem neaparat un clasament. Intr-adevar, Primaria sectorului 5 este poate una dintre cele mai lipsite de transparenta. Pe site-ul lor nu exista date de contact ale consilierilor locali, program audiente. Noi intr-adevar am dat in judecata Primaria sectorului 5 pentru ca nu ne-a pus la dispozitie bugetul local pe anul 2014, am castigat, inca nu am primit bugetul local, dar am primit promisiunea ca il vom primi chiar de la primar si ca este doar o chestiune de logistica si de scanat niste bibliorafturi. Insa, fara niciun fel de solicitare, Primaria sectorului 5 a publicat pe site bugetul pentru anul 2015. Deci, cumva, inca nu am primit bugetul pe anul 2014, probabil o sa-l primim, dar faptul ca poate si acest proces al nostru, si alte demersuri care au fost facute, poate si schimbarea primarului, au contribuit la o mica crestere in transparenta acestei institutii.

As spune de bine despre Primaria sectorului 6. In sectorul 6 activeaza mai multe grupuri de cetateni cu care noi am lucrat de-a lungul timpului si care incet-incet au devenit foarte prezenti in relatia cu Primaria sector 6 si incet-incet Primaria sectorului 6 a inceput sa isi imbunatateasca practicile astea de comunicare cu cetatenii si transparenta si este unul dintre sectoarele care are publicat pe site aproape tot ce trebuie, inclusiv bugetul in forma de date deschise.

Reporter: Si de rau, in afara de sectorul 5?

Oana Preda: Sectorul 5 este exemplul pe care l-as da. As mai mentiona si sectorul 2, unde exista foarte multe probleme. Si aici, dincolo de buget, consilierii locali, date de contact, audiente, legat de sectorul 2 primim de la cetateni din ce in ce mai multe semnale legate de constructii ilegale, blocuri intre case, blocuri pe spatii verzi, deci sectorul 2 este foarte problematic. Repet, nu am facut un top, deci ce spun acum este din experienta de lucru prin Bucuresti, fara sa avem un clasament bine organizat.

Reporter: Cat de importanta este transparenta in reducerea coruptiei?

Oana Preda: Cred ca este foarte importanta pentru ca lipsa de transparenta favorizeaza coruptia, lasa posibilitatea coruptiei. Intr-un regim de transparenta totala este mai greu sa furi.

Reporter: Cum credeti ca se poate face o dezbatere publica pe bune, fiindca eu am vazut ca in ceea ce priveste planurile de urbanism, primaria le pune pe site, organizeaza o dezbatere publica, cetatenii vin si isi spun parerea, dar nu se tine cont de parerea lor? La fel si cu alte proiecte care vizeaza orasul…

Oana Preda: Sunt doua aspecte aici. Unul tine de vointa si as putea sa o numesc vointa politica, deci trebuie sa vrei. Ca o dezbatere publica sa fie facuta pe bune inseamna ca tu, autoritate cu rol de decizie in problema respectiva, chiar vrei sa auzi ce zic oamenii aia si esti dispus sa faci asa cum reiese din discutiile cu oamenii ca ar fi mai bine. Nu intotdeauna oamenii sunt cu totii de acord cu un anumit subiect, dar este importanta aceasta deschidere prealabila. Apoi sunt chestiuni legate de logistica si organizare. Este important sa incerci sa aduci in procesul decizional toate acele grupuri de interese, si nu o spun in sensul negativ, toate acele grupuri de oameni care ar putea avea ceva de spus in legatura cu subiectul respectiv. De exemplu, din procese consultative pe care le vedem, asa cum sunt ele facute, se vad doar unele voci, nu se vad niciodata oamenii mai saraci, oamenii care nu au posibilitatea sa se exprime, oamenii astia nu ajung niciodata intr-un proces consultativ.

Reporter: Bine, bine, de multe ori nici oamenii de afaceri nu ajung in acest proces consultativ….

Oana Preda: Sigur, dar ei au o voce un pic mai puternica. Ce vreau sa zic este ca atunci cand te apuci sa organizezi o consultare publica, trebuie sa vezi exact care sunt grupurile de cetateni care ar putea fi afectate de respectiva decizie si care ar avea ceva de spus. Trebuie sa le pui toate informatiile la dispozitie, intr-o limba pe care ei sa o inteleaga. De exemplu, mie daca imi dai acum un buget asa cum este el, fara sa imi explici ce inseamna aia, ce inseamna aia, eu nu inteleg nimic si nu pot sa spun ca trebuie 3% mai mult aici si 10% mai putin aici. Adica, daca vrei sa faci o consultare pe bune trebuie sa oferi informatii oamenilor in asa fel incat ei sa le poata intelege si sa formuleze o opinie avizata despre informatia respectiva.

Reporter: Sunt orase in care o particica din bugetul local este cheltuit exact pe ce vor cetatenii. Credeti ca in Bucuresti ar putea fi aplicat acest sistem?

Oana Preda: Eu sunt sigura ca ar putea fi aplicat. Exista o incercare de bugetare participativa la Cluj, care din perspectiva mea, sau poate nu stiu foarte multe despre ce s-a intamplat acolo, dar nu pare chiar bugetare participativa si este mai degraba un fel de program de finantare. Primaria a pus la bataie o suma de bani care va fi cheltuita pe proiecte propuse de diferite organizatii si chiar grupuri de cetateni care, evident, trec printr-un proces de selectie. Cred ca s-a transformat ideea de bugetare participativa, dar sa zicem ca a existat o intentie buna in sensul asta. Eu sunt sigura ca se poate si chiar exista in mici orasele incercari de acest gen.