VIDEO M.R. Ungureanu relateaza mesajul transmis de diplomatul american la intalnirea cu partidele: Rusia a luat Crimeea fara un foc de arma dupa ce a folosit coruptia pentru a achizitiona vectori media si vectori politici. Acest pericol pandeste inclusiv Romania

Mihai Razvan Ungureanu a relatat intr-un interviu pentru HotNews.ro ce mesaj le-a transmis diplomatul american Hoyt Yee liderilor politici romani intr-o intalnire la Ambasada SUA: „Rusia a luat Crimeea fara un foc de arma dupa ce a folosit arma coruptiei pentru a achizitiona vectori media si vectori politici. Acest pericol pandeste toate statele Europei Centrale si Rasaritene, inclusiv Romania”. Presedintele Partidului Forta Civica a mai spus ca Hoyt Yee a transmis ca e nevoie ca Romania sa faca mai mult lobby pe langa congressmenii americani pentru ridicarea vizelor. MR Ungureanu a mai vorbit despre eroarea Romaniei in relatia cu Republica Moldova, dar si despre tentatia partidelor provenite din FSN de a controla toate institutiile.

Interviul VIDEO integral:

Dan Tapalaga: V-ati intalnit marti cu asistentul adjunct al secretarului de stat pentru Europa si Asia, Hoyt Yee, impreuna cu alti lideri politici, la sediul Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti. Care a fost scopul, mesajul principal al acestei intalniri, pe care l-ati perceput dumneavoastra ca fiind important?

Mihai Razvan Ungureanu: Subiectele, in mare, au fost doua: parteneriatul strategic Romania-Statele Unite, continutul sau, posibilitatile de dezvoltare.

D. Tapalaga: Ce inseamna mai concret posibilitatile de dezvoltare?

Mihai Razvan Ungureanu: Ajung imediat si spun. Si al doilea subiect: ce se poate in plus pentru ca Statele Unite si Romania sa valorifice la maximum si statutul de parteneriat, si alianta nord-atlantica, faptul ca sunt amandoua state membre ale Aliantei Nord-Atlantice, in contextul agitat regional.

Raspunsurile au venit de la fiecare, pe rand, dintre cei prezenti. Pentru ca au fost prezente partidele cu reprezentare parlamentara in primul rand: PSD, PC, UNPR, din partea puterii, PDL, PNL, Forta Civica, PMP, din opozitie. Si fiecare a dat raspunsul, a fost suficient de mult timp pentru a-si exprima cu totii pozitia. In primul rand, visa waiver, toata lumea a vorbit despre ridicarea vizelor, fie pornind de la motivul nediscriminarii intre cetatenii europeni, fie pornind de la motivul relatiei privilegiate dintre Romania si Statele Unite.

D. Tapalaga: Si aici s-a angajat vreo promisiune sau un calendar?

Mihai Razvan Ungureanu: Raspunsul Departamentului de Stat era previzibil. Regulile, care au fost indulcite, pentru obtinerea de viza, pot fi schimbate in continuare, dar numai printr-un lobby suficient de puternic la nivelul Congresului, la nivelul legislativului american. Altfel spus, faceti cumva sa fiti mult mai prezenti cu doleantele voastre si cu argumentele voastre intre senatorii si reprezentantii legislativului american.

A doua chestiune a fost legata de educatia democratica si a fost mentionat faptul ca institutele americane care desfasurau programe educationale referitoare la continutul democratiei, al apararii statului de drept, la nevoia de domnie a legii s-au retras din Romania in clipa in care Romania a devenit apropiata de Uniunea Europeana, cam in vremea acordului de asociere. Si a fost exprimata pe drept cuvant doleanta ca aceste institute sa revina si programele lor educationale sa inceapa din nou sa functioneze in Romania.

De asemenea, au existat puncte de vedere referitoare la imbunatatirea raporturilor economice intre Romania si SUA. Bunoara, intre altele, am spus ca este nevoie de mesaje clare de stabilitate economica si de siguranta investitionala care sa porneasca dinspre structurile executive ale statului american, certificand Romania ca insula de securitate intr-o zona atat de agitata. Pentru ca altminteri, pe seama conflictului dintre Federatia Rusa si Ucraina, investitorii parasesc zona, dar nu vin in Romania.

D. Tapalaga: De ce?

Mihai Razvan Ungureanu: Pentru ca si Romania este asociata aceluiasi vartej, aceleiasi nesigurante, fiind pur si simplu vecina cu Ucraina. Si efectul de raspandire a nesigurantei se face simtit si asupra statelor membre ale Aliantei si ale Uniunii Europene din granita de est a celor doua cluburi.

D. Tapalaga: Credeti ca se manifesta deja in privinta Romaniei?

Mihai Razvan Ungureanu: Da, fara discutie.

D. Tapalaga: Pe cifre, date sau pe impresii?

Mihai Razvan Ungureanu: Nu, pe cifre, date, avem deja o volatilitate generata clar de conflict a monedei nationale in paritatea cu valutele puternice ale lumii. Fluxul investitional este dramatic scazut, nu doar pe seama greselilor administrative ale guvernarii PSD-PC-UNPR-UDMR, ci si pe seama contextului regional. Participarea la regimul de sanctiuni pe seama faptului ca Romania este membra a UE, de asemenea va pune sub semnul intrebarii relatiile economice bilaterale ale Romaniei cu state aflate la est, Federatia Rusa sau state asociate politic Federatiei Ruse. Chestiunile acestea se vad cumva. Exista si o parte buna, si anume cresterea atentiei Statelor Unite fata de climatul intern economic, social, politic din Romania sau din Polonia. Dar trebuie sa intelegem si partea luminoasa, si partea umbroasa.

D. Tapalaga: In legatura cu partea luminoasa, oficialul american a transmis public urmatorul mesaj, pe care vreau sa va rog sa ne ajutati sa-l descifram un pic: “Tarile din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, trebuie sa fie capabile sa reziste oligarhilor si firmelor care, in lipsa unor institutii puternice, pot cumpara infrastructura vitala, presa sau politicieni pe care sa ii foloseasca pentru a castiga control asupra institutiilor sau asupra statului”. Cine sunt in opinia dumneavoastra, domnule Ungureanu, oligarhii carora Romania trebuie sa le reziste?

Mihai Razvan Ungureanu: Comentariul meu la acest citat este un alt citat, tot din inaltul oficial american, lucru pe care l-a spus ieri la finalul intalnirii, si nu era o chestiune de improvizatie. Si a spus cam in felul urmator: „Daca ati observat, Federatia Rusa a intrat in Crimeea si si-a adjudecat o parte a unui stat independent fara sa traga vreun foc de arma, fara incidente care sa duca la varsare de sange. Acest lucru nu s-a intamplat peste noapte. Planul e mai vechi si Federatia Rusa a utilizat arma coruptiei pentru a achizitiona vectori media si vectori politici in cantitate mare, capabili sa schimbe in doar cateva saptamani cursul, facand ca o provincie a Ucraine sa devina o provincie a Federatiei Ruse”. Si a continuat: „acest lucru, acest pericol pandeste toate statele Europei Centrale si Rasaritene, inclusiv Romania”.

D. Tapalaga: Adica ce voia sa transmita, in opinia dumneavoastra?

Mihai Razvan Ungureanu: Ca exista o vulnerabilitate strategica generata de raspandirea coruptiei in Romania la toate nivelurile de decizie, de la nivelurile cele mai inalte, la nivelurile de decizie administrative locale.

D. Tapalaga: Deci, mai precis, ca Rusia oricand utilizand aceasta vulnerabilitate poate controla sau poate…

Mihai Razvan Ungureanu: …poate controla strategic decizii si ca pe seama acestei lacomii nemasurate care caracterizeaza clasa politica actuala Romania este intr-o situatie de vulnerabilitate.

D. Tapalaga: Atunci avem inca o cheie de citire a actiunilor anticoruptie desfasurate in aceste saptamani, luni, in Romania. Si anume, inchiderea vulnerabilitatilor care fac din Romania un stat controlabil oricand de catre Rusia sau de alta putere care si-ar dori, si-ar propune acest lucru.

Mihai Razvan Ungureanu: E corect, dar ceea ce face DNA, DIICOT este sa administreze, din pacate, pentru ca nu au cum altfel, consecintele unui comportament, iar acel comportament care inseamna coruptie, furt nu este eradicat pe seama actiunii judiciare. Nu poate fi eradicat decat pe seama unei schimbari profunde de structura a clasei politice. DNA si DIICOT si toate celelalte organisme care se intereseaza de coruptie si de efectele legale ale coruptiei, repet, administreaza efectele. Cauza, insa, se afla profund in structura clasei politice actuale care trebuie, fiind expirata, trebuie sa-si incheie socotelile cu prezentul Romaniei.

D. Tapalaga: Discutam si despre asta, dar inapoi la citat: cine sunt oligarhii carora trebuie sa le reziste Romania? Cu nume si prenume, ca vorbim de tara, cine sunt? Vorbim asa, teoretic, despre oligarhi. Cine sunt astia in Romania?

Mihai Razvan Ungureanu: Exista deja un tipic, nici nu cred ca mai este nevoie de nume aici, ca lucrurile sunt clare.

D. Tapalaga: Ba da, noi avem nevoie de nume. Vreau sa stiu care e opinia dvs. despre oligarhii din Romania care s-ar incadra in descrierea asta facuta de oficialul american.

Mihai Razvan Ungureanu: Exista, dupa cum vedeti, o matrice de generare a oligarhilor si de intretinere a lor in relatia cu puterea, care este replicata si in Romania, si in Bulgaria, si in Ungaria, in toate statele noi membre ale Uniunii Europene si ale Aliantei Nord-Atlantice. De unde se porneste? Afaceri cu statul in mare majoritate e primul pas. Nu pe seama unei performante economice sau pe seama competitivitatii, ci pe seama unor relatii personale subterane care fac ca unii oameni sa plece de la nimic si sa devina peste noapte foarte bogati.

Pasul al doilea: cucerirea media. Ori construiesti imperii mediatice, care sa aiba capacitatea de a influenta decisiv opinia politica si de a manipula pana la detaliu opinii individuale politice, constructia lor sau preluarea lor.

Pasul trei este preluarea puterii prin prezenta politica in Parlament sau in cercurile stranse ale puterii executive. Si de aici, de la Dan Voiculescu, pana la Vantu, practic este exact aceeasi matrita.

D. Tapalaga: Sebastian Ghita se inscrie in matricea asta?

Mihai Razvan Ungureanu: E o buna intrebare. Eu astept sa vad ce reactie are el in conditiile in care cineva i-ar spune acest lucru si cred ca presedintele statului a spus-o in cateva randuri.

D. Tapalaga: Dumneavoastra credeti ca Sebastian Ghita… vad ca exista o ezitare in ce-l priveste, dar in timpul descrierii facute de dumneavoastra pare sa se incadreze: afaceri cu statul a facut de mic, prieten la catarama cu premierul acestei tari este, in Parlament a intrat, mogul medie e. Ce-i lipseste?

Mihai Razvan Ungureanu: Vedeti, fiecare asemenea model de evolutie devine din ce in ce mai performant pe masura ce calitatea puterii la Bucuresti se schimba. Micii moguli de la inceputul anilor ’90 n-au reusit sa ajunga in structurile executive superioare ale statului. Cei care au rezistat anilor ’90 sau au crescut din anii 2000 incoace au tinte mult mai ridicate, capacitate politica si logistica mult mai mare.

D. Tapalaga: Vantu, stim acum din stenograme, din dosarele lui, voia nici mai mult, nici mai putin decat sa puna viitorul presedinte al Romaniei.

Mihai Razvan Ungureanu: Pai asta este una dintre tintele din ultimii ani.

D. Tapalaga: Voiculescu…

Mihai Razvan Ungureanu: la fel.

D. Tapalaga: El voia sa si dea jos si sa puna. Adica a si incercat de doua ori sa dea jos un presedinte si sa puna altul. Dar Ghita ce vrea?

Mihai Razvan Ungureanu: Nu stiu, mi-e greu sa va spun ce vrea domnul Ghita, ori de asta nici nu ma refer la el. Pentru ca nu am in momentul de fata o expunere clara a tintelor sale, i-am vazut ultimul interviu. Dar de aici incolo, pana la el, noi vorbim despre oameni care au avut probleme majore si cu justitia, si in al doilea rand in ciuda acestor probleme majore s-au si implicat direct in actiunea politica.

D. Tapalaga: Cand vorbea despre infrastructura vitala a unei tari, la ce se referea, mai concret, oficialul american? Ce inseamna aceasta infrastructura vitala?

Mihai Razvan Ungureanu: In conceptul de infrastructura vitala intra foarte multe lucruri, dar mijloacele de comunicare sunt foarte prezente in interiorul acestui concept. In momentul in care ai acces la un mijloc de comunicare in masa care este puternic, construit pe un anumit comportament care nu se schimba si care devine precum un reflex de zi cu zi, da, acela devine infrastructura vitala.

Dar, de exemplu, in infrastructura vitala intra retelele de comunicatii informatice, retelele de comunicatie infrastructurala propriu-zisa, de la caile de transport, pana la caile de comunicatie radio sau TV. Acestea sunt piese ale infrastructurii vitale pe care se sprijina statul. Dar tot acolo putem vorbi si despre marile regii autonome, despre intreprinderile sau despre agentii economici care au capital majoritar de stat si care stapanesc zone precum producerea si distribuirea energiei – nu vorbesc doar de energia electrica aici – toate acestea fac parte din infrastructura vitala a statului. Momentul in care trece in mainile factorului privat in mod netransparent si pe seama cresterii greutatii politice a puterii, in momentul acela da, vorbim de o preluare ostila a puterii in Romania.

D. Tapalaga: E o lupta puternica, o inclestare aproape intre zonele captive din societate pe care cateva institutii incearca sa le curete, sa le elibereze de coruptie in primul rand. Cum ar putea Romania sa reziste pe termen lung sa nu cada inapoi in modelul de stat captiv din anii ’90 si in consecinta sa cada eventual in sfera de influenta a Rusiei sau a altor tari, pentru ca, asa cum am stabilit, un stat slab e usor de controlat decizia, cand Romania este inconjurata de tari ca si luate: Bulgaria, Ungaria, Serbia, state slave, Ucraina in plin conflict cu Rusia? Cum se poate salva Romania si mai ales pentru cat timp?

Mihai Razvan Ungureanu: Romania are un mare defect de constructie a clasei politice. Si anume ca partidul care a provenit majoritar din vechiul partid comunist are si reflexul cel mai puternic al partidului-stat. Acolo este problema cea mare: situatia PSD si tentatia sa genetica de a suprapune structurile statului cu structura sa politica. Acestei tentatii nu i-a scapat nici coalitia coalitia care a fost inaintea coalitiei PSD-PNL la putere. Aceasta tentatie de a suprapolitiza institutiile vine din aceeasi dorinta de a pune Romania sub puterea unui unic partid, care sa-si poata apoi permite sa aiba cativa sateliti pentru a da aparenta de democratie.

E ceea ce se intampla cu partidele care vin din FSN. Partidele care au pronit in anii 90 avind acest ADN in celula lor au ramas asa, si e motivul principal pentru care aceste partide mari, cu structuri bine amplasate in toate regiunile tarii, nu se pot transforma. Nu au cum.

D. Tapalaga: Dar cata vreme educatia democratica e precara in Romania, cetatenii nu vor sanctiona niciodata un partid care se comporta etatist sau autoritar. Vi se pare un mod de viata, nu vor sanctiona niciodata? Si mai ingrijorator, romanii voteaza oameni corupti in proportii ingrijoratoare.

Mihai Razvan Ungureanu: Exista si un motiv de ordin pragmatic la nivel individual, lasind la o parte motivatiile de genul „Am crescut asistat, vreau sa raman asista toata viata”. Dar mai e ceva. Partidele mari construite in anii 90, nereformate, au devenit agentii de plasare a fortei de munca mediocre. Nu am succes in profesia mea, dar prin politica pot scurt-circuita traseul profesional si ajunge la banul public fara merit. Si-atunci, exact pe seama acestui reflex se creeaza clientela politica, ea cere apoi loc de munca in administratie.

D. Tapalaga: Si asa a ajuns Romania aproape un stat nefunctional dpdv administrativ, cu institutii care nu functioneaza in interesul cetatenilor, ci in interes propriu.

Mihai Razvan Ungureanu: Dar nu e vorba doar de asta. E mai mult. Pentru ca statul injectat cu produsul politicii mediocre devine un stat arogant si care se desprinde practic de cetatean. Acesta e mai degraba motivul pentru care apare votul negativ, e votul de sanctionare a celor care se afla la putere.

D. Tapalaga: Inapoi la discutiile cu oficialul american. Foarte interesanta discutia despre cum Rusia a reusit sa preia bucati intregi din Ucraina fara sa traga un foc de arma, colonizand-o in timp, asta inteleg…

Mihai Razvan Ungureanu: Da, prin mecanisme de coruptie, folosind eficace si consecvent coruptia.

D. Tapalaga: Adica plantand oameni in pozitii-cheie in timp…

Mihai Razvan Ungureanu: Nu numai. Cumparand oameni.

D. Tapalaga: Noi am putea avea o problema cu cetatenii moldoveni carora Romania le-a acordat cetatenia romana? Credeti ca exista pericolul ca Rusia sa fi recrutat ca agenti de influenta pe unii dintre ei?

Mihai Razvan Ungureanu: Recrutarea este o procedura tehnica. As spune ca altceva s-a intamplat. Este conditionarea unor cetateni din Rep. Moldova de ceea ce poate oferi Federatia Rusa. O conditionare care nu inseamna recrutare. E aproape ca un reflex pavlovian. Pentru ca altminteri nu-ti explici de ce 40% dintre cetatenii Republicii Moldova sunt pregatiti sa voteze Partidul Comunist, intelegand foarte bine ca nu comunismul ii salveaza pe ei, ci un partid care si-a pus pe el haina Partidului Comunist, dar care de fapt e vechea structura administrativa administrativa a URSS: resapatii, pensionarii, si care genereaza in timp acest mecanism de conditionare foarte eficace si insidios, nu se vede la prima vedere.

Multi au luat cetatenia romana nu neaparat din drag pentru Romania, trebuie sa recunoastem, ci ca o modalitate de a se salva personal. Din Romania poti sa-ti cauti apoi un viitor confortabil in UE.

Eu insa privesc lucrurile si altfel. Rep. Moldova e in anul crucial al existentei sale. 2014 e anul alegerilor parlamentare, Transnistria e un vulcan pe cale sa erupa, e anul unei enorme fragilitati interne, dar si regionale, Gagauzia (e cam jumatate de Ferentari) e o regiune dispusa sa mizeze pe saparatism. Moldova se goleste sistematic de forta de munca tanara sau de varsta medie – e un proces continuu si accentuat. Ceea ce face ca Rep. Moldova sa fie intr-un pericol real de naturala demografica: populatie fie foarte tanara fie in ultimele decenii de viata si care nu mai genereaza interes investitional. Ceea ce transforma Rep. Moldova treptat intr-un stat subiect al asistentei. Daca asistenta vine din UE, atunci acest lucru trebuie sa se intample foarte repede, pentru a tine Moldova cat mai aproape de Romania – pe seama numitorului comun national – dar si de civilizatia europeana. Daca asistenta vine mai repede din partea Rusiei, se recompune granita URSS pe Prut. Despre asta e vorba.

Politica noastra, chiar daca principal corecta, dar ezitanta in aspectele practice ale relatiei bilaterale Bucuresti – Chisinau – nu e o critica, e doar o nota, avand experienta de ministru de Externe si de premier. Am incheiat acorduri, protocoale, acorduri bilaterale, isntrumente de cooperare – unele au putut fi puse in aplicare, altele nu. Ceea ce am ratat insa in 25 de ani a fost sa castigam mintile si sufletul cetatenilor moldoveni. Practic, Romania nu e prezenta pe o strada nepietruita din Leuseni, desi am fi putut construi programe de usurare a vietii, de constructie a unui standard de viata mai bun pentru cetateni, nu doar la nivelul inalt al raporturilor dintre demnitari. Si atunci sansa apropierii naturale a Moldovei de Romania si de UE ar fi fost infinit mai mare. Noi am pierdut insa 25 de ani.