VIDEO: Marea reforma in administratie: primele detalii despre calendar si obiective. Interviu cu Dragos Tudorache, mina dreapta a premierului Ciolos in guvern. Plus: de ce a renuntat la un salariu de 10.500 de euro la Bruxelles
Pachetul legislativ care va reforma administratia din Romania ar putea fi gata in luna iunie, iar solutia asumarii raspunderii in Parlament nu e respinsa de Dragos Ioan Tudorache, seful Cancelariei primului-ministru si mina dreapta a premierului Ciolos. Tudorache (40 de ani) explica intr-un interviu pentru HotNews.ro care sint marile componente ale reformei birocratiei romanesti: reglementarea funcţiei publice, salarizarea, reglementarea nivelului de politizare in administratie, stabilirea criteriilor de performanta, reinfiintarea Institutului National de Administratie. Dragos Tudorache vorbeste si despre relatia guvernului tehnocrat cu partidele, dar si despre soarta puzderiei de agentii aflate in subordinea Cancelariei si a Secretariatului General.Citeste in articol de ce a renuntat la salariul lunar de 10.500 de euro la Bruxelles pentru unul de trei ori mai mic si care e versiunea sa in scandalul cu consiliera Dana Varga
Informatia esentiala pe scurt
- Cancelaria primului – ministru preia în monitorizare toate proiectele prioritare ale ministerelor
- Guvernul isi va asuma un pachet pe reforma administraţiei, deadline-ul intern este luna iunie. Citeva teme din acest pachet: reglementarea funcţiei publice, criteriile de performanta, salarizarea, stabilirea nivelului de politizare, reinfiintarea Institutului National de Administratie.
- Reglementarea nivelului de politizare in administratie: „Mai important decat a discuta acum la ce nivel e sa ne asiguram ca nivelul pe care il vom stabili este un nivel asumat de toata lumea, asumat deschis, transparent si reglementat ca atare”
- Experti straini nu vor participa la elaborarea marilor principii din pachetul de reforma a administratiei, ci abia in urmatoarele faze
- Concedieri: Doar dupa stabilirea nivelul de servicii pe care administratia trebuie sa le furnizeze cetateanului va incepe analiza cantitativa a birocratiei
- Agentii guvernamentale. Peste 2 saptamini se va termina analiza care va spune cite din cele 30 de agentii guvernamentale aflate la Cancelarie sau SGG vor merge in subordinea unor ministere sau se vor desfiinta/comasa
- Negocierea cu partidele: „Va exista in primul rand o elaborare a pachetului, o consultare cu partidele politice tocmai pentru a ne asigura ca el va putea fi implementat dincolo de plecarea noastra la inceputul acestui an”
- Asumarea raspunderii pe acest pachet de reforma in administratie: „Urmeaza sa discutam acest lucru. Este o decizie pe care o vom lua cand pachetul va fi gata, in care consultarile vor fi finalizate, si in functie de momentul respectiv, de oportunitatile din jurul acelui moment, vom decide sa procedam la implementarea acelui pachet”
- Comparatie intre administratia romaneasca si cea de la Bruxelles: „Un element pe care il observ atat la administratia asta si pe care il observam si de multe ori ma frustra si pe mine ca manager in Comisia Europeana este ca de multe ori administratia este desprinsa de realitati”
- Loteria Romana: „E posibila aducerea Loteriei la Ministerul Finantelor”
- Scandalul Varga: „Nu am spus acel lucru. Lucrez de aproape 20 de ani ani exclusiv in medii multiculturale, multinationale, multietnice si deja face parte din ADN-ul meu profesional sa fac abstractie de ceea ce tine de nationalitate, etnie, mediul cultural si nu am cum sa ma schimb atat de repede”
- Cariera: „Am venit de la 10.500 euro la 3.000 euro pentru ca am crezut in acest proiect. Pe parcursul carierei mele profesionale, indiferent unde a fost ea, din momentul in care am parasit tara, ma gandeam in permanenta daca se va oferi vreodata posibilitatea ca sa pot sa revin in tara, sa dau ceva inapoi tarii. Ma voi intoarce la Bruxelles la finalul mandatului.”
- Refugiati: „Suntem într-o situaţie la nivelul UE in care de deciziile şi de modul în care gestionăm această criză va depinde într-o mare măsură viitorul UE – la nivel instituţional”
- Imaginea Romaniei: „România începe să atragă din ce în ce mai mult interes în Europa, prin elementele de stabilitate pe care le aduce, prin creşterea economică, în raport cu ceea ce se întâmplă în restul UE”
- Propunerea PNL ca Executivul sa dea OUG pentru alegeri locale in doua tururi: „Poziţia guvernului a fost deja în mod explicit prezentată de către primul ministru. E o decizie de oportunitate politică pe care doar Parlamentul o poate lua printr-o majoritate asumată”
- Data alegerilor: Nu sunt decât două posibilităţi din punct de vedere strict legal, fie 5, fie 12 iunie. Acum suntem în proces de a ne fixa pe una dintre aceste date
CV Dragos Ioan Tudorache:
Martie 2015 – prezent: Sef de unitate, Coordonare si Strategie, Directia Generala pentru Afaceri Interne si Migratie, Comisia Europeana, Bruxelles, Belgia
Noiembrie 2013 – martie 2015: Sef de unitate, Afaceri Internationale, Directia Generala pentru Afaceri Interne si Migratie, Comisia Europeana, Bruxelles, Belgiaâ
Martie 2009 – noiembrie 2013: Sef de unitate, Director Executiv Interimar al Agentiei eu-LISA (2012), Mari Proiecte IT: Sistemele de Informare Schengen si Vize, Directia Generala Justitie, Libertati si Securitate, Comisia Europeana, Bruxelles, Belgia
Mai 2007 – martie 2009: Coordonator Facilitatea Schengen, DG Justitie, Libertati si Securitate, Comisia Europeana, Bruxelles, Begia
Martie 2005- mai 2007: Task Manager, Justitie si Anticoruptie, Delegatia Comisiei Europene, Bucuresti, Romania
2003-2005: Sef al Departamentului Juridic, Echipa Judecatorilor Internationali ONU, Administratia Interimara ONU pt Kosovo, Pristina, Kosovo
2000 – 2003: Sef de unitate si coordonator al celulei de analiza, Departamentul pt Statul de Drept si Protectie a Drepturilor Omului, Organizatia pt Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Misiunea din Kosovo, Pristina, Kosovo
1997 -2002: Judecator, Judecatoria Galati
Interviul pe larg:
Operator / editor: Balázs Nitsch-Petioky / Video realizat cu echipament Nikon
- Vizita in Franta
Rep: Pe agenda publică a vizitei in Franta am văzut că vor fi discuţii legate de accesul în spaţiul Schengen. Aveţi semnale legate de o eventuală schimbare de poziţie a Franţei?
Dragos Tudorache: Cred că nu se pune problema acum de o schimbare de poziţie a Franţei, aşa cum nu s-a pus problema nici la Berlin când am fost şi când s-a discutat, între altele, şi problematica Schengen. Ce cred că trebuie înţeles pe acest subiect este că tema a devenit de foarte mult timp o temă politică, care nu mai are nimic de-a face cu criteriile tehnice, cu modul în care România sau Bulgaria şi-au îndeplinit obligaţiile tehnice, operaţionale, de securizare a frontierelor. Şi tocmai pentru că a devenit o problemă politică, ea trebuie rezolvată prin mecanisme politice. E deja cred că foarte bine ştiut că de câţiva ani problema a fost ridicată de câteva ori la nivelul Consiliului Sectorial JAI, fie de câteva ori s-a discutat chiar şi în cadrul Consiliului European.
Ce încercăm acum să facem este să înţelegem este poziţia celor două capitale, fiind bine ştiut că în triunghiul Berlin-Paris-Haga a stat până acum, de cele mai multe ori, decizia privind accesul nostru în tratatul Schengen. Ceea ce din nou e important de ştiut pentru a înţelege obiectivul nostru ca guvern la acest moment este că până acum, de multe ori, tema era pusă pe agenda de lucru a unui Consiliu fără să se fi discutat sau fără să fi existat o certitudine la nivel politic că era momentul oportun în care acea temă să fie pusă pe agendă – este o abordare care nu ajută de obicei pe nimeni. Nici pe noi, România şi Bulgaria, cei care aşteptăm, sau avem un orizont de aşteptare pe o decizie în acest sens, dar nici pentru statele membre care nu vor să se ajungă la o asemenea discuţie fără să fi fost reglată, la nivel politic, această decizie.
Deci ce încercăm să facem acum e pur şi simplu să înţelegem stadiul în care subiectul se află pe agenda Franţei, să aducem argumente, dacă mai e necesar să aducem argumente, dar să înţelegem, din această discuţie, cum trebuie noi să ne poziţionăm în timpul mandatului nostru pe acest subiect.
Rep: Cât de mult încurcă în negocierile pentru Schengen conduita contrara a României pe chestiunea refugiaţilor?
Dragos Tudorache: Aţi spus conduită contrară, şi aici aş îndrăzni să am o altă poziţie, pentru că, prin natura sarcinilor pe care le aveam la Bruxelles înainte de a veni la Bucureşti, eram chiar în mijlocul acestei crize, la cel mai înalt nivel instituţional în Comisia Europeană, deci înţelegeam şi eram foarte aproape de toate mecanismele de decizie înainte de noiembrie, când am plecat. România nu a avut o conduită contrară. România, alături de alte state membre din centrul şi estul Europei au avut o altă poziţie atunci când s-a votat, în septembrie, o decizie sectorială punctuală pe decizia de relocare internă.
Din raţiuni şi motive care au fost, cred, foarte bine expuse în mediul public în România, conduita României şi înainte şi după acea decizie a fost conformă 100% cu obligaţiile care îi reveneau, atât prin prisma acelei decizii luate în septembrie, cât şi prin prisma mai largă a tratatelor europene. Cred că ceea ce a arătat România, chiar şi de la acea decizie din septembrie, este că a jucat jocul european la maxim, a făcut tot ce trebuia să facă un stat membru pentru a se pregăti de preluarea cotelor care reveneau în urma deciziilor din septembrie, chiar dacă votase împotriva acelei decizii, deci eu aş spune că România a avut o conduită legală – aş spune chiar exemplară – în ce priveşte modul în care a înţeles să-şi asume obligaţiile care-i reveneau dintr-o decizie în care alesese să aibă o poziţie diferită la momentul votului.
În ceea ce priveşte impactul pe care poziţia luată de România şi viziunea politică a României pe problema refugiaţilor o are în discuţiile pe Schengen, în mod evident că cele două subiecte sunt legate. E clar, s-a discutat foarte mult că soluţiile pe care foarte multe state membre, inclusiv România le aşteptau pe problematica refugiaţilor erau legate şi de modul în care UE îşi protejează frontierele; or, statutul de membru în Schengen dă şi aici o altă statură şi un alt set de obligaţii, dar şi de beneficii, în ceea ce priveşte modul integrat de gestiune a frontierei. Ceea ce e important e modul în care noi acum alegem, ca stat, să ne raportăm la problematica şi la criza migratoare. Este ceea ce noi am început deja să facem, în discuţia de la Berlin cu doamna Merkel, este ceea ce vom face şi la Paris.
Rep: Şi anume…
Dragos Tudorache: Prezentându-ne ca un partener care poate participa cu idei, în mod constructiv, la găsirea unor soluţii. Suntem într-o situaţie, acum, la nivelul UE, unde de deciziile şi de modul în care gestionăm această criză va depinde într-o mare măsură – şi nu sunt cuvinte mici – va depinde într-o mare măsură viitorul UE – la nivel instituţional. Cred eu că este interesul tuturor statelor membre să participe cât mai activ şi cât mai constructiv în găsirea unor soluţii.
Este ceea ce vrem noi să facem, este un nou mod pe care premierul deja l-a anunţat în câteva rânduri, în care noi înţelegem să participăm la agenda europeană, nu doar static, nu pasiv.
Pentru că aşa funcţionează, de fapt, maşinăria europeană şi noi vrem să ne conectăm la această maşinărie cu idei, cât de mult putem. De aceea noi am propus, atât la Berlin, şi intenţionăm s-o facem şi la Paris, să ne conectăm la nivel informal la aceste dezbateri interne care au loc şi care pregătesc marile decizii.
Anticipăm că la Consiliul European din februarie tematica migraţiei să fie din nou foarte proeminentă pe agendă şi ştim de asemenea că în luna martie Comisia Europeană va veni cu un nou pachet de măsuri pe migraţie şi noi intenţionăm, prin aceste discuţii pe care le avem atât la Berlin cât şi la Paris să anticipăm cât putem, să înţelegem cât putem, viziunile care se rafinează acum la nivelul marilor cancelarii europene în pregătirea Consiliului European din februarie.
Rep: Mai concret, ne puteţi spune una sau două soluţii pe care le va propune România?
Dragos Tudorache: Aceste idei încă se formulează la acest moment. Am început deja de la începutul acestei luni, în anticiparea vizitei de la Berlin, să adunăm actorii cei mai importanţi, ministerele de resort, şi să vedem dacă putem oferi astfel de idei. Dacă putem, prin prisma cunoştinţelor pe care le avem – nu doar la nivel teoretic – dar şi prin experienţa pe care o avem pe politica de returnare, de exemplu, unde România stă foarte bine, deci cu ce soluţii şi cu ce elemente practice putem să venim în această dezbatere.
E prematur să vă dau acum nişte idei precise, pentru că ele sunt încă în formare. Important în acest gen de demersuri este semnalul pe care vrei să-l dai, semnalul de a fi pregătit să participi.
Rep: Ultima întrebare legată de vizita în Franţa. În afară de aceste discuţii pe Schengen, pe problema refugiaţilor, scontaţi şi alte rezultate ale vizitei? În plan economic, poate?
Dragos Tudorache: Există şi o componentă economică, domnul vicepremier Borc ne însoţeşte în această vizită, tocmai pentru că intenţionează şi el să aibă un prim-contact cu autorităţile franceze pentru a identifica oportunităţi de cooperare cu Franţa în materie economică. Există un parteneriat cu Franţa pe care acum am vrea să-l revedem la nivel strategic, e posibil chiar să semnăm o nouă declaraţie prin care să reînnoim acest parteneriat şi în care să indicăm şi temele mari pe care înţelegem să adâncim cooperarea între Franţa şi România, deci o livrabilă precisă ar fi chiar semnarea acestui parteneriat, dacă vom reuşi să ne punem de acord pe text, dacă nu, oricum, el poate fi pregătit în urmarea acestei vizite.
E clar că avem anumite aşteptări pe partea economică, în primul contact pe care domnul Borc îl va avea, dar vizita trebuie înţeleasă în primul rând ca un prim-contact la cel mai înalt nivel între cele două guverne.
E la fel de important de spus că e o vizită care vine la invitaţia expresă a Franţei, aşa cum şi vizita la Berlin a fost la invitaţia expresă a doamnei Merkel, pentru că a existat din partea celor două cancelarii o dorinţă reală de a avea o primă discuţie din care să se înţeleagă mandatul acestui guvern, priorităţile acestui guvern pentru acest an.
România începe să atragă din ce în ce mai mult interes în Europa, prin elementele de stabilitate pe care le aduce, prin creşterea economică, în raport cu ceea ce se întâmplă în restul UE şi cred eu că acest interes e un aspect foarte pozitiv pentru România.
- Alegerile locale
Rep: PNL a cerut guvernului să promoveze o ordonanţă de urgenţă pentru alegeri locale în două tururi, premierul a spus că ar fi un comportament nedemocratic. Care va fi, până la urmă, decizia guvernului?
Dragos Tudorache: Poziţia guvernului cred că a fost deja în mod explicit prezentată de către primul ministru. Din punctul nostru de vedere, aceasta este o chestiune pur politică. Dincolo de a fi o chestiune juridică – am văzut că există dezbateri – se poate face prin ordonanţă de urgenţă, nu se poate, ar fi constituţional, nu ar fi – dar cred că dincolo de această dezbatere juridică este o chestiune politică. O chestiune politică pe care nu o poate rezolva guvernul, un guvern care este şi independent din punct de vedere politic, pentru că e o decizie de oportunitate politică pe care doar parlamentul o poate lua printr-o majoritate asumată. Guvernul va urma, la nivel tehnic, şi va căuta o soluţie legislativă, dacă ar exista o majoritate parlamentară asumată care să facă în mod expres un demers către guvern pentru a identifica o astfel de soluţie juridică. Dar, cred eu, că a ne fixa acum într-o dezbatere juridică – se poate sau nu se poate – fără a fi reglat întâi chestiunea politică, nu are sens.
Rep: Dumneavoastră sunteţi jurist de formaţie. Credeţi că o astfel de ordonanţă de urgenţă ar pica la Curtea Constituţională, dacă ar fi atacată?
Dragos Tudorache: Tocmai fiindcă sunt jurist am învăţat că nu e bine să speculezi pe astfel de motivaţii, mai ales pentru că e o problemă de constituţionalitate. Cum spun: noi, ca guvern, suntem pregătiţi să analizăm toate variantele juridice, în momentul în care, din punct de vedere politic, se face – cum am spus – un demers formal din partea parlamentului pentru a găsi o astfel de soluţie legislativă. Deci suntem pregătiţi să analizăm toate variantele juridice, cu elementele de risc care pot exista sau nu, dar poziţia noastră este că întâi vrem să vedem la nivel politic ce intenţionează să facă parlamentul şi apoi ne vom face analiza juridică.
Rep: Vă pregătiţi de organizarea alegerilor locale – una din mizele, până la urmă, ale acestui guvern. Când vor fi alegerile locale? Care e data?
Dragos Tudorache: Nu sunt decât două posibilităţi din punct de vedere strict legal, fie 5, fie 12 iunie. Acum suntem în proces de a ne fixa pe una dintre aceste date, sunt şi consultări cu forţele politice, în acest sens. Din punct de vedere al pregătirii, totul este în calendar, chiar a avut loc săptămâna trecută o întâlnire la nivel de miniştri cu Autoritatea Electorală Permanentă – o întâlnire care, zic eu, a arătat stadiul bun în care ne aflăm.
Un element de noutate foarte important e că în acest an vom avea un proces informatizat, deci toate riscurile de vot multiplu, toate vulnerabilităţile pe credibilitatea alegerilor pe care le aveam până acum din această zonă vor fi eliminate prin folosirea unui sistem informatizat care practic va elimina 100% posibilitatea de vot multiplu, sau vot al unor persoane care nu figurează în registrul electoral sau în evidenţa populaţiei.
Rep: Miron Mitrea, fostul lider PSD, a descris într-o carte citată de Evenimentul Zilei una dintre metodele de fraudare cele mai răspândite în ultimii 25 de ani, şi anume furtul voturilor pentru candidatul care nu are un reprezentant într-o secţie. Luaţi în calcul măsuri pentru împiedicarea acestui tip de fraudă, eventual, pentru ca toţi candidaţii să fie reprezentaţi în secţii, sau alt tip de măsură?
Dragos Tudorache: Nu am citit cartea domnului Mitrea şi nici nu aş vrea să speculez pe marginea unor fragmente extrase din acea carte. Ar presupune şi o complicitate a preşedintelui de secţie care e acolo tocmai pentru a veghea la legalitatea procesului electoral. Deci dacă se întâmplă, sau dacă s-a întâmplat – din nou – nu vreau să speculez pe ceea ce a apărut în cartea domnului Mitrea, deci dacă s-a întâmplat, înseamnă că cineva care trebuia să-şi exercite atribuţiile legale acolo nu şi le-a exercitat. Şi din nou vorbim despre o complicitate.
- Proiectul – pilot de reforma la Secretariatul General al Guvernului
Rep: Proiectul pilot de la Secretariatul General al Guvernului pe care l-aţi anunţat în timpul audierilor din parlament. Ce a rezultat după radiografia pe care aţi făcut-o?
Dragos Tudorache: Proiectul pilot a fost gândit tocmai ca un demers premergător pachetului mai mare de reformă a administraţiei pe care intenţionăm să-l formăm în acest an. Şi tocmai pentru că acest pachet vrea să atingă câteva teme fundamentale în modul în care statul funcţionează, am intenţionat să testăm cumva.
Ceea ce am descoperit aici, au fost şi surprize plăcute, şi surprize mai puţin plăcute. Surprize plăcute în sensul că am găsit echipe de oameni motivaţi, echipe de oameni pregătiţi şi care lucrau deja cu nişte concepte foarte moderne. Lucrau în sensul că le pregătiseră, le pregătiseră pe proiecte importante cu Banca Mondială, din finanţări europene, dar care nu fuseseră niciodată puse în practică.
Rep: Implementarea, ca-ntotdeauna, e o problemă…
Dragos Tudorache: Implementarea e o problemă. Ce am făcut ca un prim pas când am venit, a fost să alegem din acele proiecte şi să le implementăm deja. Vă dau doar câteva exemple. Unul dintre reproşurile mari aduse chiar în mare parte şi de societate, de reprezentanţii media, în anii care au trecut a fost previzibilitatea deciziei guvernamentale. Un lucru care la nivel de instrument-pilot fusese dezvoltat, dar care nu fusese pus în practică niciodată. Este ceea ce noi am preluat şi acum punem în practică, deci undeva la finalul acestei luni, de exemplu, va exista ceea ce se cheamă Planul Anual de Lucru al Guvernului, care va arăta tot ce vrea acest guvern să facă într-un an. Va ajuta o dată la nivel de transparenţă – deci cine vrea să vadă cu ce se va ocupa acest guvern într-un an – va deschide acel program şi va vedea, linie cu linie, pe toate domeniile de activitate, ce urmează să se întâmple în acest an. Doi, ajută ministerele, ajută agenţiile să îşi pregătească ele-însele mult mai bine şi să elimine acest element de aleatoriu care apărea de multe ori în modul în care erau propuse diverse decizii, diverse măsuri, diverse proiecte legislative şi să-şi pregătească ele-însele mai bine paşii legali pentru a fi făcute lucrurile aşa cum trebuie.
Rep: Acesta ar fi un proiect. Altceva?
Dragos Tudorache: Din alt punct de vedere, ceea ce am început să facem prin această radiografie a cancelariei şi a secretariatului general a fost să vedem fluxurile de informaţii şi felul în care se pregătesc deciziile. Am găsit nişte organigrame destul de stufoase, atât la Cancelarie, cât şi la Secretariatul General al Guvernului, şi organigrame în care responsabilităţile nu erau foarte clare. Ce am făcut, în primă fază, la nivel de Cancelarie şi acum o extind şi la nivel de SGG este să clarificăm aceste responsabilităţi. Să simplificăm organigrama în aşa fel încât ea să reflecte în mod foarte precis care sunt funcţiile esenţiale pe care o structură le îndeplineşte.
Rep: Ce se întâmplă cu oamenii care sunt în plus? Îi mutaţi în altă parte? Îi disponibilizaţi? Care e soluţia?
Dragos Tudorache: Nu spun neapărat că sunt în plus. Ci nu erau foarte bine folosiţi.
Rep: Erau puşi anapoda pe posturi?
Dragos Tudorache: Da. Am descoperit la nivelul cancelariei că de fapt nu am suficient de mulţi oameni pentru a face tot ceea ce vreau să fac, deci suntem destul de strâmtoraţi la nivel de resursă umană, dar ne descurcăm.
Ce urmează să facem şi va deveni foarte vizibil în următoarele 2-3 săptămâni e să adunăm toate proiectele pe care le-am început deja şi analiza pe care am făcut-o în ultimele săptămâni într-un proiect închegat, în care să se vadă foarte clar care sunt cele două organigrame, cum arată Cancelaria, cum arată SGG, care este împărţirea responsabilităţilor între cele două structuri; SGG îşi va asuma o funcţie de suport tehnic pentru pregătirea actului decizional la nivelul guvernului, în timp ce Cancelaria îşi va asuma rolul de coordonator, de integrator la nivel politic de politici publice şi de pregătire a momentului decizional în guvern.
- Reforma administrativa si proiectele Cancelariei primului – ministru
Rep: Intr-un memorandum adoptat de guvern pe 16 decembrie, devenea foarte clar că cancelaria premierului primeşte un rol esenţial în actul de guvernare. Ne puteţi spune câteva proiecte prioritare pe care le-aţi stabilit?
Dragos Tudorache: Într-un fel, toate proiectele ministerelor şi toate proiectele din programele sectoriale pe care ministerele şi le-au adoptat şi care au fost anunţate săptămâna trecută, într-un fel sunt măsuri prioritare pentru cancelarie şi pentru guvern, tocmai pentru că ele sunt măsuri ale guvernului, şi nu doar măsuri ale ministerelor. Ideea noastră a fost, de la bun început, să ne axăm pe măsuri pe care le putem îndeplini. Premierul nu a vrut, de la bun început, să promită lucruri pe care să nu le putem face în acest an.
De aceea veţi vedea că fiecare minister şi-a fixat nu mai multe de 3-4 priorităţi, tocmai pentru că ele devin măsuri pe care fiecar minister şi fiecare ministru şi le va asuma în mod personal. Ceea ce face ca şi noi, la nivelul cancelariei, să preluăm, practic, în monitorizare toate aceste proiecte pentru a putea interveni, pentru a putea susţine ministerele atunci când întâmpină dificultăţi în a urmări sau implementa un anumit proiect.
De multe ori se întâmplă, atât când e vorba de un proiect legislativ, cât şi când e vorba de un proiect concret, de o măsură de politică publică sau de un proiect concret cum sunt cele de infrastructură, de exemplu, de multe ori blocajele care apar, apar dintr-o insuficientă cooperare între ministere sau între autorităţi. Este ceea ce cancelaria vrea să facă, să intervină ca mediator atunci când apar astfel de dificultăţi între ministere sau între autorităţi
Rep: Dincolo de aceste priorităţi strategice şi planuri de acţiune sectorială asumate de ministere şi făcute publice săptămâna trecută, cancelaria premierului are propriile ei programe?
Dragos Tudorache: Nu le-aş spune proprii programe, ci aş spune temele mari din programul de guvernare care fac uneori, pentru a servi un obiectiv mai mare sau un principiu mai larg e nevoie să integrezi proiecte care vin de la mai multe ministere. Este ceea ce va face cancelaria de-acum încolo, vă dau un singur exemplu: un obiectiv asumat, o temă mare asumată la nivelul programului guvernamental este dezvoltarea economică, să dau doar un exemplu. Aici sunt două direcţii majore în care vrem să acţionăm: să limităm risipa în banul public şi să găsim noi resorturi de dezvoltare economică.
Pe evitarea risipei, intrăm deja pe tematici care ţin de Ministerul Economiei, dar ţin şi de Ministerul Finanţelor, de Ministerul Mediului, de multe ori de administraţie, în întregul ei, pentru că vorbim de modul în care se fac achiziţii publice, de modul în care sunt gestionate participaţiile statului în societăţile comerciale, de modul în care statul ştie sau nu ştie care-i sunt activele imobiliare pe care se poate baza şi de care poate beneficia dacă le gestionează de-o manieră integrată, altfel decât s-a făcut până acum.
Or, astea sunt proiecte şi idei şi teme care în mod inevitabil adună funcţii şi competenţe de la mai multe ministere şi tocmai acesta e rolul cancelariei, să preia aceste teme, să le pună în dezbaterea ministerelor, în dezbatere publică şi să acţioneze împreună cu ministerele de resort în a se asigura că obiectivul cel mare este atins.
Rep: Un alt astfel de proiect în legătură cu care cancelaria premierului a apărut în discuţie este reforma administrativă. În ce stadiu se află ea?
Dragos Tudorache: Va începe. A fost foarte clar anunţat atât de primul ministru din decembrie, a fost apoi explicat un pic mai în detaliu de domnul vicepremier Dâncu. Deci e clar că ne vom asuma, în acest an, un pachet pe reforma administraţiei. E un pachet pe care noi îl vrem cât mai larg, dar nu în sensul de a avea foarte multe priorităţi legislative în el, ci de a atinge toate tematicile care sunt relevante pentru modul în care funcţionează administraţia.
Prima temă este funcţia publică. Vrem să vedem cum putem regla – acolo unde e cazul – statutul funcţiei publice, atât din punct de vedere reglementare, legislativ, dar şi ca măsuri punctuale de organizare în interiorul administraţiei, în aşa fel încât să ne asigurăm că, din punct de vedere al carierei, funcţionarii publici au toate instrumentele la îndemână pentru a-şi organiza cariera şi a putea performa în spaţiul public.
Asta este, practic, prioritatea numărul unu a acestui pachet – şi pentru asta vom lucra pe absolut toate palierele care ţin de funcţia publică: de la recrutare până la evaluare şi pregătire profesională.
Bineinţeles că nu se poate discuta de o reformă a funcţiei publice fără să discuţi şi de o reformă a salarizării. După cum ştiţi, legea salarizării unice, de exemplu, este una dintre priorităţile ministerului Muncii, împreună cu alte ministere care vor lucra la pregătirea ei, dar, din nou, cele două aspecte sunt legate. Deci nu se poate vorbi de legea salarizării, nu se poate avansa în a finaliza pregătirile pe legea salarizării fără a lega criteriile care vor fi, principiile fundamentale care vor susţine acea lege, fără a le lega de ceea ce intenţionăm să facem pe reaşezarea funcţiei publice.
Rep: Care e deadline-ul pentru cele două componente ale pachetului?
Dragos Tudorache: Noi încă lucrăm la fazarea în timp a acestui pachet, un deadline intern pe care ni l-am impus ar fi să fim gata până în iunie cel târziu, uitându-ne şi la posibilităţile pe care le avem de a le discuta cu forţele politice.
Rep: Deci legea salarizării unice, tot pentru iunie va fi…
Dragos Tudorache: N-aş vrea, neapărat, să fac această legătură. Cum spuneam, e obligatoriu, e necesar, ca principiile din legea salarizării să fie legate, să fie cuplate de celelalte măsuri pe care le pregătim în funcţia publică, dar e posibil ca să apară decalaje între cele două calendare, atât timp cât, cum spun, principiile sunt bine reglate de la bun început. Deci v-aş ruga să mai aveţi puţină răbdare în ceea ce priveşte calendarul, ceea ce noi vrem să facem este să ne asigurăm că nu decuplăm, din punct de vedere al ideilor mari şi al structurii pe care vrem să o urmăm, nu decuplăm un element al pachetului de celălalt.
Rep: În noiembrie, premierul Cioloş anunţa că experţi străini vor colabora la realizarea de proceduri, criterii de recrutare şi evaluare a personalului. S-a creat acest grup de experţi străini?
Dragos Tudorache: Nu încă. Si vă spun şi un lucru foarte important pentru noi ca mod de pregătire, şi nu doar a pachetului pe reforma administraţiei, ci în general, pe toate elementele de strategie pe care intenţionăm să le pregătim în acest an: de foarte mult timp, România s-a obişnuit să lucreze foarte mult cu experţi străini, pe proiecte finanţate fie de Banca Mondială, fie de UE, ceea ce este foarte bine. Şi s-a câştigat enorm de multă experienţă şi s-au obţinut rezultate foarte importante.
Însă ce cred eu că este important la acest moment în care noi vrem să credem că s-a atins un nivel de maturitate în interiorul administraţiei suficient încât să putem gândi şi noi-înşine strategiile care vrem să ne gestioneze sau să ne susţină politicile publice pe care le adoptăm, cred că este foarte important să gândim noi-înşine la început ceea ce vrem să facem. Cred eu că există această resursă în interiorul guvernului, există această resursă în administraţia românească, motiv pentru care modul de lucru pe care vrem să-l impunem pe aceste pachete de reformă este să ne elaborăm noi întâi principiile cele mai mari care să susţină aceste pachete.
Sa ne fixam noi intai pe structura acestor pachete, pe ce intentionam sa facem, si apoi punctual, atunci cand vom lucra pe o masura sau alta, sa aducem expertiza internationala, dar punctuala, foarte bine orientata pe ce dorim sa obtinem de la acea expertiza internationala. Pentru acest lucru avem deja memorandumul semnat cu Banca Mondiala, exista proiecte in cadrul diverselor programe cu finantare europeana, s-a discutat inclusiv in plan bilateral, in cadrul listei de la Berlin, este un aspect pe care il vom discuta si cu presedintele francez, premierul David Cameron si-a oferit expertiza guvernului dumnealui pentru a ne sustine pe diverse masuri si planuri.
Dar, din nou, ideea centrala este ca intentionam noi sa ne definim ceea ce dorim sa facem si elementele strategice si sa determinam noi insine acele elemente punctuale pe care vrem sa aducem expertiza straina.
Rep: Definirea carierei functionarului public, a rolului lui, va insemna aceasta si o reforma numerica a angajatilor la stat? Deci acest pachet va duce si la o redefinire a numarului de angajati la stat in Romania?
Dragos Tudorache: Sa stiti ca resursa umana este capitalul cel mai important pe care il are o administratie, si cred ca prima prioritate pe care trebuie sa o aiba oricine intentioneaza sa reaseze modul de functionare este sa vada ce vrea sa obtina, ce obiective are si cum poate sa eficientizeze modul in care se urmaresc aceste obiective, dar in acelasi timp sa-si maximizeze acel potential care vine din resursa umana.
Intentia noastra nu este sa pornim cu un obiectiv de a reduce sau de a mentine sau de a creste nivelul personalului din administratia centrala sau din alte elemente descentralizate ale administratiei publice. Primul nostru obiectiv este de a face o analiza a ceea ce vrem noi sa faca administratia centrala si asta este foarte important. Ce asteptari are societatea, ce asteptari are cetateanul, si este limpede ca va exista o consultare foarte larga cand vom pregati aceasta parte a pachetului.
Noi de acolo vrem sa pornim, ce se asteapta si ce asteptam si noi ca Guvern de la administratie, care sunt functiile – cheie pe care un minister trebuie sa le indeplineasca, care sunt functiile – cheie pe care o autoritate sau o agentie descentralizata trebuie sa le indeplineasca.
Dupa ce ne-am fixat aceste functii, aceste asteptari, nivelul de servicii pe care administratia trebuie sa le furnizeze cetateanului, atunci putem sa incepem analiza pe resurse umane si sa vedem daca resursa umana, atat din punct de vedere calitativ si cantitativ, se pliaza pe acele asteptari si pe acele functii. Doar asa cred eu ca se poate face o reforma de substanta, pentru ca altfel ar fi doar un element aleatoriu in care s-ar fixa subiectiv, tai sau nu tai, cresc sau mentin, fara a avea un suport de fond a acelor masuri.
Rep: Ati amintit mai devreme de agentii Guvernamentale si alte institutii aflate in subordinea ministerelor. Ati facut o analiza: cate sunt, cate ar trebui sa fie, cate sa dispara?
Dragos Tudorache: Am inceput tot ca model de lucru si pentru a testa cumva folosind centrul Guvernului ca exemplu pe care apoi sa-l extrapolam la nivelul intregii administratii centrale. Am inceput deja aceasta analiza luand agentiile si institutiile care sunt in subordinea cancelariei primului ministru sau a SGG. Am avut surpriza sa gasim mai mult de 30, cu ratiuni mai mult sau mai putin intemeiate pentru prezenta lor la acest nivel.
Suntem acum in plin proces de analiza care se va finaliza in urmatoarele doua saptamani. Acesta este termenul pe care ni l-am dat si aceasta analiza va determina care sunt motivele, cate de intemeiate sunt, si in acelasi timp si un prim inceput de analiza functionala pe ceea ce fac aceste agentii, care sunt obiectivele lor si cum isi indeplinesc mandatul.
Un prim pas, vom proceda la aducerea acestor agentii acolo unde este cazul si unde vom constatat ca prin obiectul mandatului lor, locul lor este mai potrivit langa ministerul a carui substanta il reprezinta, dar va veni si o faza doi in care vom analiza nu numai modul in care ele functioneaza, dar si felul in care politica lor si mandatul lor si competentele lor se pliaza pe obiectivele mai largi ale ministerului in subordinea caruia se afla.
Rep: Aveti rezultate preliminare? Exista ceva care va face sa credeti ca unele dintre ele sunt complet inutile?
Dragos Tudorache: Este prea devreme sa spun. Cum spuneam, prima faza, aceea a aducerilor mai aproape de ministerele care le reprezinta mai bine decat le reprezinta centrul Guvernului va avea loc in urmatoarele doua saptamani si apoi cu ministerele de resort vom proceda la continuarea acestei analize.
Rep: Programul de guvernare al Guvernului Ciolos, pe educatie, prevede introducerea de evaluare a performantei cadrelor didactice. Care sunt criteriile de performanta sau de evaluare a performantei profesorilor?
Dragos Tudorache: Acestea sunt detalii, pe care cred ca cel mai bine ar fi sa le discutati cu dl. ministru (al Educatiei – n.red.). Nu sunt eu cel mai in masura sa dau aceste lamuriri. Ceea ce cred eu ca este important si poate fi spus este ca, si asta nu neaparat legat de criteriile de performanta ale profesorilor, ci in general vorbind, de criteriile de performanta la intreg personalul bugetar, este un element foarte important si atunci cand discutam de legea salarizarii, fiindca salarizarea se va plia pe niste paliere profesionale care tin nu numai de competenta, ci si felul cum aceste competente sunt indeplinite.
Rep: Dar cum se va face aceasta evaluare? Dati-mi un exemplu pentru un functionar dintr-o agentie guvernamentala.
Dragos Tudorache: Aceste criterii pot functiona si la nivel de functie publica. Criteriile pot fi limpezi daca si obiectivele sunt limpezi. Atat timp cat fisele postului, sa iau un prim exemplu, sunt redactate intr-o maniera foarte generala in asa fel incat dupa un an este imposibil sa determini daca acel functionar a facut ceva in mod concret sau nu, atunci nici evaluarea nu poate fi facuta decat la fel de aleatoriu si de general cum este facuta si fisa postului. Si aici intervine foarte mult actul managerial al celor care sunt responsabili sa gestioneze acele resurse umane, directori, secretari generali ai ministerelor sau alte functii de management din cadrul altor aparate de stat.
Este o legatura foarte stransa intre toate aceste elemente, de aceea pachetul mare de reforma a administratiei publice nu se poate face decat daca privim toate aceste elemente. Daca pornim de la momentul de determinare a atributiilor unui functionar public si daca acolo fisa postuluui, acel manager, director, vine si spune in mod foarte clar ca de la tine, ca jurist, astept in acest an sa imi formulezi puncte de vedere juridice care sa ma ajute pe contracte. Sa zic ca lucrez pe infrastructura si in acest an vreau sa derulez doua campanii de achizitii, tu consilier ai in atributiile pe acest an sa imi dai toate elementele juridice, sa imi pregatesti toate deciziile de oportunitate juridica pe deciziile contractuale si de acizitii pe care eu vreau sa le iau la acel nivel. La sfarsitul anului eu te evaluez dupa modul in care, in mod foarte clar ti-am stabilit acele obiective.
Teoretic pot fi gasite solutii tehnice pentru aceasta evaluare.
Rep: Intrebarea mea avea alt sens. Cum credeti, realist, ca se pot introduce astfel de criterii de evaluare obiective care sa fie folosite de conducatorii de institutii care sunt de cele mai multe ori numiti politic si care politizeaza puternic acea institutie? Cum credeti ca va fi folosit acel instrument de acesti oameni adusi acolo de partide, cu sprijinul partidelor, oameni care fara acest sprijin nu ar avea de multe ori o cariera?
Dragos Tudorache: Un alt element important din acest pachet va fi si reglementarea nivelului de politizare in administratie.
Rep: Stiti ca asta poate sa insemne razboi cu Parlamentul si partidele politice?
Dragos Tudorache: Si da si nu. Eu cred ca am ajuns la un nivel in care in dezbaterea publica si daca ne uitam la asteptarile societatii atat fata de actul guvernamental si fata de comportamentul public al actorilor politici de pe scena publica politica din Romania este foarte evident pentru toata lumea ca se asteapta ceva foarte concret, o schimbare reala in actul de guvernare si in felul in care administratia isi serveste cetatenii si deserveste interesele publice. Or, din aceste ratiuni cred ca vom putea ajunge la o discutie.
Rep: Aveti semnale de la partide ca vor permite o limitare a puterii lor, ca pana la urma unul dintre instrumentele de seductie ale partidelor in teritoriu este oferirea de functii. Vor accepta ele de buna voie limitarea acestei puteri?
Dragos Tudorache: Nu vreau sa speculez comportamentul partidelor politice si felul cum se vor raporta la pachetul de reforme. Ce pot sa spun este intentia noastra ferma de a ne consulta deja de la momentul de pregatire al acestui pachet cu toate fortele politice, de a incerca sa ne punem argumentele in acea consultare, si cred eu, din nou, ca exista o intelegere foarte limpede si asumata a nevoii de schimbare in administratie, in actul de administratie, in actul guvernamental, ca poate exista o discutie reala, obiectiva, pe ceea ce trebuie schimbat.
Rep: Pana la ce nivel ati vedea limitata influenta politicului in numirile din administratie?
Dragos Tudorache: Mai important decat a discuta acum la ce nivel e sa ne asiguram ca nivelul pe care il vom stabili este un nivel asumat de toata lumea, asumat deschis, transparent si reglementat ca atare. Exista multe modele in alte administratii nationale, din Europa, pana unde merge nivelul de politizare. Ce e mai important decat linia pe care o tragi intr-o structura ierarhica este sa te tii de ea in asa fel incat sa poti fi tras la raspundere. Pentru ca atata timp cat se stie clar ca pana la acest nivel eu vin cu nivelul de politizare si numirile politice de numiri si exista o stabilitate pentru nivelul care vine dedesubt care isi poate pregati munca la nivel administrativ fara amestecul acelor numiri politice, atunci exista un nivel de predictibilitate care permite unei administratii sa functioneze corect.
Atat timp cat exista zone gri, o reglementare care spune ca politizarea vine pana aici, dar de fapt eu merg pana mai jos, atunci apare acel element de nesiguranta care face ca practica din administratie sa fie paralizata, sau sa nu performeze asa cum ne asteptam, apar elementele pe care le spuneati, acele de lipsa de performanta si a unei evaluari reale, obiective, pe ceea ce administratia face si in final duce la lipsa de transparenta.
Rep: Evaluarea inaltilor functionari publici in ce stadiu e?
Dragos Tudorache: Din nou se leaga strans de discutia mai larga pe pachetul de reforma, de aceea va fi integrata in masurile pe care le vom lua si le vom gandi in pachetul mai mare de reforma a functiei publice.
Rep: Si premierul Ciolos si planul strategic al Ministerului Dezvoltarii si Administratiei mentioneaza reinfiintarea Institutului National de Administratie. In ce stadiu se afla proiectul?
Dragos Tudorache: Este un element care va intra in pachet. Din nou trebuie inteles ca este important sa cream un orizont de asteptare pentru acest pachet. El va fi un pachet substantial, atat in ceea ce priveste masurile pe care le propune si masurile legislative care vor trebui adoptate.
Daca ne uitam la tipologia acestui an, vor fi putine ferestre de oportunitate in care vom putea discuta aceste legi in Parlament, date fiind cele doua alegeri. De aceea, ceea ce noi intentionam sa facem cu acest pachet este in primul rand sa punem toate elementele in el, sa gandim aceste elemente pana la nivel de detaliu, sa venim cu un catalog de masuri – atat legislative cat si punctuale – de politici publice care sunt necesare indeplinirii acelor obiective din pachet. Urmeaza ca apoi, odata ce ne asumam politic in urma unei consultari cu fortele politice principale din Parlament, sa discutam impreuna calendarul prin care vom adopta si implementa acele masuri.
Este limpede ca nu avem timp in zece luni sa implementam, sa legiferam toate elementele care vor intra in acest pachet atat de important. Va exista in primul rand o elaborare a pachetului, o consultare cu partidele politice tocmai pentru a ne asigura ca el va putea fi implementat dincolo de plecarea noastra la inceputul acestui an, dar in acelasi timp vrem sa extragem pe parcursul anului elemente concrete din acel pachet, cum este acel proiect pilot de la cancelarie si SGG, elemente pe care sa le putem face si sa demonstreze in mod concret anumite principii fundamentale din pachet. Asta este foarte important, aceste dovezi ca pachetul este viabil.
Rep: Ia Guvernul in calcul asumarea raspunderii pe acest pachet sau pe legi care il compun?
Dragos Tudorache: Urmeaza sa discutam acest lucru. Este o decizie pe care o vom lua cand pachetul va fi gata, in care consultarile vor fi finalizate, si in functie de momentul respectiv, de oportunitatile din jurul acelui moment, vom decide sa procedam la implementarea acelui pachet.
- Loteria Romana
Rep: Trecem la un subiect care anul trecut a tinut de cateva ori capul de afis – Loteria Romana. Ce se intampla acolo, ce ati gasit?
Dragos Tudorache: Evaluarea este in curs. Cu putin timp inaintea investirii acestui Guvern, Loteria fusese practic trecuta de la Ministerul Finantelor la Cancelarie, in coordonarea Oficiului National al Jocurilor de Noroc. Nu vreau sa judec.
Rep: A fost o decizie stranie fiindca un jucator din piata a fost trecut in subordinea arbitrului pietei.
Dragos Tudorache: De aceea spun ca nu vreau sa speculez pe ratiunile acelei decizii. Ce facem acum – si aici am solicitat si ajutorul corpului de control al primului ministru – trebuie sa intelegem exact ce se intampla la Loteria Romana, care sunt elementele principale care tin de modul in care performeaza loteria, sa vedem daca anumite decizii de oportunitate luate in trecut se justifica si in urma acestei evaluari sa decidem ce se va intampla.
Rep: Dar exista deja niste rezultate ale controalelor, daca tin minte de anul trecut, unele dintre ele au fost preluate si de procurori? Cautati si altceva in plus?
Dragos Tudorache: Cele care au fost preluate de procurori isi vor urma cursul si deciziile luate de noi vor lua in calcul si cele descoperite in cursul anchetei. Si pentru Loterie vom aplica acelasi rationament pe care il aplicam si pentru alte agentii sau autoritati sau societati cu capital de stat, sa vedem daca se mai mentine oportunitatea prezentei unei companii cum este Loteria in coordonarea arbitrului pietei. Pentru ca orice decizie se ia cu privire la modul cum performeaza Loteria, este o decizie de oportunitate economica, de performanta economica, si nu poate fi luata decat de Ministerul de resort cu specialistii de acolo si mai greu atunci cand ea este in subordinea arbitrului pietei.
E posibil ca o prima masura sa fie aducerea Loteriei acolo unde ea poate fi judecata mai bine, la Ministerul Finantelor, si acolo unde analizele pot fi facute pe indicatori de performanta de catre cei care sunt in masura sa faca acest lucru.
- Scandalul Varga
Rep: Scandalul Varga, saptamana trecuta consilierul de stat pe programul romilor, Dana Varga, a demisionat din Guvern sustinand ca d-voastra ati fi spus ca exista „prea multi tigani in Guvern”, inchei citatul, relatarea Mediafax. I-ati spus acest lucru?
Dragos Tudorache: Nu.
Rep: Si ce s-a intamplat atunci?
Dragos Tudorache: Un comportament pe care nu pot sa mi-l explic si nu vreau sa speculez. A fost decizia personala a doamnei Varga sa faca acele afirmatii si sa le puna in spatiul public. Nu vreau sa speculez nici ratiunile pentru care a facut-o. Este o decizie a dumneaei si chiar nu vreau sa speculez ratiunea pentru care a facut-o.
In mod evident nu aveam cum sa fac astfel de afirmatii intr-o discutie cu un consilier de stat. O mica paranteza personala: lucrez de aproape 20 de ani ani exclusiv in medii multiculturale, multinationale, multietnice si deja face parte din ADN-ul meu profesional sa fac abstractie de ceea ce tine de nationalitate, etnie, mediul cultural si nu am cum sa ma schimb atat de repede.
A fost o discutie absolut normala pe care am avut-o cu doamna Varga, asa cum am avut-o cu ceilalti consilieri de stat care nu si-au dat demisia odata cu plecarea Guvernului precedent, ceea ce de obicei se face. Cand am sosit, aproape in exclusivitate consilierii de stat si consilierii fostului premier plecasera deja, si-au depus demisiile, cu putine exceptii. Cu aceste exceptii am purtat o discutie.
A fost o discutie obiectiva pe modul in care noi, primul-ministru, eu, intentionam sa formam portofoliile consilierilor de stat in noua echipa guvernamentala. In acea discutie i-am explicat doamnei Varga ca problematica romilor va fi abordata de un nivel integrat cu problematica saraciei care este mult mai larga, a incluziunii sociale, acolo unde premierul isi facuse deja optiunea si numise un alt consilier de stat, motiv pentru care prezenta dumneaei in Guvern nu isi mai avea obiect. Reactia doamnei Varga, cel putin la acel moment, in decembrie, nu a fost deloc cea pe care a avut-o acum. A solicitat concediu de odihna pe perioada sarbatorilor si timp in care sa reflecteze apoi sa isi depuna demisia la terminarea concediului. I-am acordat acest concediu. L-a prelungit cu un concediu medical si la finalul acestui concediu m-am pomenit cu demisia pe masa, cu acea formulare scrisa de dumneaei in demisie.
- Venirea de la Bruxelles in Romania
Rep: Vorbeati mai devreme de ADN-ul d-voastra profesional. M-am uitat in declaratia de avere si am observat ca ati venit de la un salariu lunar de 10.583 euro la Comisia Europeana. De ce ati venit la un salariu de 3.000 de euro in Romania?
Dragos Tudorache: Mi-au pus multi aceasta intrebare. Am venit pentru ca am crezut in acest proiect.
Rep: Cine v-a chemat?
Dragos Tudorache: Premierul Ciolos. Am crezut foarte mult in acest proiect. Pe parcursul carierei mele profesionale, indiferent unde a fost ea, din momentul in care am parasit tara, undeva ma gandeam in permanenta daca se va oferi vreodata posibilitatea ca sa pot sa revin in tara, sa dau ceva inapoi tarii. Era ceva care ma macina de foarte mult timp. Dar eram intotdeauna tinut de refuzul meu interior de a face compromisuri. Nu m-as fi regasit in niciun alt proiect de alta natura pentru ca as fi simtit ca trebuia sa fac compromisuri.
Rep: Ati mai primit oferte?
Dragos Tudorache: Nu vreau sa speculez. Anumite elemente concrete au mai existat, dar ar fi presupus sa fac anumite optiuni politice pe care nu eram pregatit sa le fac. Or, tocmai natura acestui proiect, faptul ca este un proiect non-politic, faptul ca este un proiect intr-un moment crucial pentru Romania, cred eu ca poate determina anumite orientari de lunga durata pentru tara mea, este ceea ce m-a atras sa vin chiar si cu sacrificiul de natura financiara, chiar si cu sacrificiul personal, care este mai greu de suportat decat cel financiar. Sotia a ramas la Bruxelles.
Rep: Ati inghetat postul de la Bruxelles. Ce faceti dupa terminarea mandatului, va intoarceti acolo sau ramaneti in politica si administratia din Romania?
Dragos Tudorache: Ma voi intoarce acolo. Familia ma asteapta. Conform statutului functiei publice europene exista aceasta clauza menita sa acopere situatia in care un functionar european este numit sau ales in administratia publica nationala. Este o clauza specifica pentru aceasta situatie. Stiu ca s-a speculat mult, dar este reglementata in statut. Ea inceteaza automat in momentul in care mandatul inceteaza. Pentru mine va inceta automat suspendarea si activarea acestei clauze in momentul in care acest mandat se va termina. Intentionez sa ma intorc la Bruxelles si atunci cand ma voi intoarce, in functie de oportunitatile existente la acel moment, am anumite drepturi si beneficii pentru ca vin de pe o pozitie de conducere pentru care am dat un concurs si voi merge tot pe o pozitie de conducere, in functie de disponibilitatile la acel moment.
Rep: Puteti face o comparatie intre profilul functionarului de la Bruxelles si din institutiile europene si profilul functionarului pe care l-ati gasit in Guvernul Romaniei?
Dragos Tudorache: Da, se poate face. In primul rand, cred ca este foarte important sa aratam similitudinile. Sunt convins ca exista, le-am si observat, si bune si rele. Bune, pentru un functionar public ce este important dincolo de beneficii banesti sau de alta natura sunt obiectivele pentru care lucreaza. Interesul public este ceea ce in mod normal, in cele mai multe cazuri, motiveaza un functionar sa faca ceea ce face. Capacitatea lui de a face un pas dincolo de ceea ce pot parea elemnte punctuale sau subiective, personale, si de a gandi mai larg decat ceea ce ar putea parea interese personale. Un alt element foarte important pentru un functionar, indiferent ca este la Bruxelles sau aici, si l-am observat functionand bine si acolo si aici, este capacitatea de a lucra integrat intr-o echipa mai mare, a se raporta permanent la colegi, la omologii din alte institutii sau organizatii.
Este clar ca exista o deosebire de statut, de remuneratie, care are un impact foarte mare dincolo de ce am spus, de ce motiveaza un functionar. Motivatia merge pana la un punct, remuneratia preia de la acel punct pana la un nivel mai mare. Deci nu poate fi comparata administratia europeana cu cea romana pentru ca pur si simplu remuneratia este atat de diferita.
Un alt element pe care il observ atat la administratia asta si pe care il observam si de multe ori ma frustra si pe mine ca manager in Comisia Europeana este faptul ca administratia este de multe ori desprinsa de realitati. Un efort pe care administratia trebuie sa incerce sa-l faca in permanenta este sa ramana conectata la realitati, realitati care nu vin din administratie, ci vin din mediul care inconjoara administratia, ca este mediul privat de business, ca este societatea civila, ca sunt cetatenii, capacitatea administratiei de a sta conectata in permanenta la aceste realitati da succesul ei si felul in care este perceputa de mediul din jurul administratiei. Or, ceea ce se observa, si este un lucru pe care il observam si la functionarii europeni, este aceasta deconectare de aceste realitati si faptul ca de multe ori administratia tinde sa inceapa sa gandeasca in abstract.
Si aici vine rolul liderului, al stratului politic care este foarte important intr-o administratie, tocmai pentru a conecta acea administratie la acele realitati, tocmai pentru a da o linie directoare care sa ghideze actiunea functionarului, a administratiei. Astea sunt elemente comune, chiar daca este o administratie sa spun mai sofisticata in institutiile europene, ea are aceleasi tare care tin de modul birocratic in care functioneaza si sunt lucruri pe care le-am observat si aici.