VIDEO Noul președinte AEP cere schimbarea legilor electorale și pregătește concedieri / Cele 10 probleme pe care spune că le-a găsit în instituție 

Noul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, care a fost numit în funcție de către Parlament în noiembrie, la propunerea PSD, a organizat miercuri prima sa conferință de presă din mandat. El a prezentat bilanțul anilor electorali 2024-2025 și a explicat că vrea să propună Parlamentului mai multe modificări de legi, pentru că a găsit probleme în mai multe „domenii tematice”. Țuțuianu a spus și că AEP va fi reorganizată, ceea ce va însemna și concedierea unor persoane. 

Preşedintele AEP a explicat că de la numirea sa în funcție a constituit mai multe grupuri de lucru: unul pentru a concepe o lege de organizare și funcționare a AEP, unul pentru a stabili noua organigramă a instituției și altul pentru finanțarea partidelor politice. Urmează să fie organizat și un grup de lucru pentru elaborarea unui „cod electoral”, a explicat Țuțuianu. 

„Astăzi noi nu avem o lege cadru. O parte din atribuţiile AEP-ului le găsim în legea din 2015, privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. Altă parte din atribuţii o veţi regăsi în Legea finanţării partidelor politice şi foarte multe atribuţii ale AEP în diverse ordonanţe care se emit cu ocazia organizării fiecare tip de scrutin. Este nevoie de o lege organică, cadru, care să stabilească mai clar atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente, să dea instituţiei plenitudine de competenţă în organizarea alegerilor”, a declarat Adrian Ţuţuianu, miercuri, într-o conferinţă de presă, citat de News.ro. 

Întrebat de reporterul HotNews prezent la conferință dacă grupul de lucru constituit pentru redactarea unui proiect de lege privind finanţarea activităţii partidelor politice va analiza și posibilitatea ca subvenția pentru partide să scadă, Țuțuianu nu a dat un răspuns concret. El a spus că sumele din subvenție sunt stabilite de către Parlament, nu de AEP.

Citește și

VIDEO Adrian Țuţuianu este noul președinte al AEP. Vot favorabil în Parlament pentru membrii Consiliul de administrație TVR și Radio România

Țuțuianu dă asigurări că AEP va face economii de 10% la cheltuielile de personal 

Adrian Țuțuianu a spus, în contextul în care proiectul privind reducerile din administrația publică locală și centrală este în dezbatere publică, că indiferent dacă proiectul va fi adoptat sau nu la AEP reducerile vor fi făcute. Președintele AEP a spus că, din acest punct de vedere, al economiilor care trebuie și pot fi făcute, este de acord cu premierul Ilie Bolojan. 

„Va însemna o reducere a costurilor cu circa patru milioane de lei. Dar vreau să fiu foarte clar că indiferent dacă se adoptă sau nu această lege, instituţia va fi reorganizată pentru că m-aţi întrebat înainte de conferinţa de presă dacă sunt de acord cu ce a spus domnul Bolojan. Da, sunt de acord cu multe lucruri pe care le-a spus domnul Bolojan vizavi de acest subiect”, a declarat Adrian Ţuţuianu. 

El a precizat că vor fi făcute reorganizări şi la nivel teritorial. 

„Nu e normal să avem direcţii teritoriale. Cred că putem să ne organizăm în teritoriu la nivel de birou sau de serviciu, în funcţie de nişte criterii, cum ar fi numărul de secţii de vot, numărul de alegători înscrişi în lista electorală permanentă, respectiv mărimea judeţului pentru că una e să gestionez procesul electoral în Bucureşti, unde sunt 1.200 de secţii de vot, dar toate s-au adunat aici în oraş sau la Suceava, unde până la o localitate trebuie să parcurgi vreo 200 de kilometri. Ţinând cont de cele trei criterii, de altele pe care le vom analiza în structurile noastre interne, să reorganizăm structura teritorială”, a transmis preşedintele AEP.

La nivel central AEP va reorganiza structurile interne, conform lui Țuțuianu. Întrebat de HotNews câți oameni vor fi dați afară în urma acestei reorganizări, președintele AEP a spus că acest lucru încă se analizează. Termenul pentru reorganizarea AEP este luna mai, a mai spus Țuțuianu răspunzând întrebărilor HotNews. 

Citește și

Cum arată reforma Guvernului Bolojan în administrația publică: Lista tăierilor de posturi

Ce probleme a găsit Adrian Țuțuianu la AEP

În timpul conferinței de presă de miercuri, Adrian Țuțuianu a spus că a găsit „10 domenii tematice cu deficiențe” pentru care va propune Parlamentului modificări legislative:

1. Cadrul legislativ general: legislația este fragmentată, instabilă și dificil de aplicat unitar;
2. Regimul candidaturilor: candidaturile independente sunt insuficient reglementate;
3. Evidențele electorale: autoritățile locale și uneori direcțiile de evidență a persoanelor întârzie unele documente și, astfel registrul electoral este actualizat cu greu. Din această cauză, încă avem în registru electoral 14.000 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani;
4. Administrația electorală: tipurile de organisme electorale, regulile de constituire și atribuțiile acestora diferă de la un tip de alegeri la altul. Adrian Țuțuianu susține că e nevoie de o practică standard;
5. Procedurile de vot: orarul de vot, zilele de votare, tipurile de liste electorale și procedura de vot diferă la fiecare tipuri de alegeri. Și aici ar trebui o procedură mai clară;
6. Campania electorală: publicitatea politică în afara campaniei nu este suficient reglementată și perioada de liniște electorală e greu de aplicat în online;
7. Logistica electorală: responsabilitățile privind furnizarea materialelor electorale, avizarea buletinelor de vot și organizarea logisticii sunt reglementate neuniform;
8. Consemnarea și centralizarea rezultatelor: este nevoie de standardizarea proceselor verbale și accelerarea centralizării rezultatelor, conform președintelui AEP;
9. Regimul contravențional: în anumite situații, anumite fapte nu pot fi sancționate din cauza încetării activității organismelor competente;
10. Conflicte de norme legale: e nevoie de clarificarea atribuțiilor birourilor electorale județene și abrogarea unor norme redundante sau contradictorii. 

Întrebat de HotNews când va face publice concret toate modificările legislative pe care le va propune Parlamentului, Adrian Țuțuianu a explicat că întâietate va avea regulamentul de organizare și funcționare al AEP, ulterior și propunerile de modificări legislative pentru probleme identificate. Toate acestea vor fi propuse Parlamentului în perioada aprilie, mai, iunie, a declarat Adrian Țuțuianu. 

Aproape 134.000 de persoane cu vârste între 90 și 99 de ani în Registrul Electoral 

„Avem în Registrul Electoral, între 80 şi 89 de ani, circa 734.195 de persoane, spun circa pentru că se schimbă aproape zilnic numărul, sunt oameni care au decedat sau oameni care au ieşit din Registrul Electoral, că au interzis dreptul de a alege şi a fi ales. O situaţie care trebuie corectată este a celor peste 90 de ani, între 90 şi 99 de ani, 133.995 de persoane în Registrul Electoral. Bănuiesc că multe dintre aceste persoane de fapt nu mai sunt în viaţă, dar nu s-au operat în registru pentru că n-am avut elementele necesare, respectiv nu sunt înregistrate potrivit legii, actele de stare civilă, actele de deces şi o situaţie care a fost comentată în context electoral”, a declarat preşedintele AEP.

El a precizat că în Registrul Electoral sunt peste 14.000 de persoane de peste 100 de ani.

„Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, evident cvasi majoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din registrul electoral. Presupune acest lucru o colaborare cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Interne”, conform lui Țuțuianu. 

Președintele AEP a spus și că a fost doar un caz izolat în care cineva a mers să voteze cu cartea de identitate a unei persoane care, teoretic, avea 126 de ani. Acest lucru s-a întâmplat dintr-o eroare, pentru că persoana respectivă nu  predase autorităților buletinul tatălui său în momentul decesului, iar în ziua votării în loc să ia buletinul său l-a luat pe cel al tatălui decedat, au explicat oficialii AEP. 

Cât au costat ultimele alegeri: cele prezidențiale, peste 300 de milioane de euro

Adrian Ţuţuianu a prezentat miercuri și costul alegerilor desfăşurate în 2024 şi 2025: 

„Noi colectăm date de la toate instituţiile, deci aici veţi regăsi şi costurile cu personalul, dar veţi regăsi şi costurile cu votul în străinătate şi alte asemenea lucruri. Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Parlamentului European ne-a costat 249.763.800 de euro. Alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor a costat 119.952.588 de euro. Alegerea preşedintelui  României, în 2024, 147.000.000 de euro şi în 2025 160.982.962 de euro”. 

„La alegerile europarlamentare, 26 de euro pe alegător în ţară şi 45 de euro pe alegător în străinătate. La alegerile prezidenţiale din 2025, costul e de 14 euro în ţară şi 20 de euro în străinătate. În principiu avem costuri duble pentru votul din străinătate, raportat la numărul de alegători prezenţi la urne”, a explicat preşedintele AEP.

Țuțuianu a menţionat şi cât a costat imprimarea buletinelor de vot: „La alegerile prezidenţiale din 2025, imprimarea buletinelor de vot a costat 1.900.000 de euro. La alegerile prezidenţiale din 2024, 1.794.000 de euro, la parlamentare 6.578.000 de euro şi la alegerile locale, 5.451.000 de euro”. 

„Dacă ne referim la cantitatea de hârtie pe care o consumăm la un scrutin electoral, 1.502.544 kilograme de hârtie la alegerile locale şi europarlamentare, un milion de kilograme la alegeri parlamentare, 216.501 kilograme la alegeri prezidenţiale, de hârtie. Costuri, că asta se reflectă în costuri, la prezidenţiale 330.635 de euro, iar la alegeri locale şi europarlamentare, două milioane de euro a costat hârtia pentru tipărit buletine de vot”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.