VIDEO Premieră în Europa: Eurodeputații ar putea vota astăzi prima femeie la șefia Comisiei Europene. Ursula von der Leyen: Nu poate exista niciun compromis în ceea ce privește statul de drept

Prima femeie care aspiră la postul de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află astăzi în fața unui moment decisiv – votul Parlamentului European asupra candidaturii sale. Pentru a reuși să preia ștafeta de la Jean Claude Juncker, Ursula von der Leyen trebuie să obțină o majoritate absolută, adică cel puţin 374 de voturi.

UPDATE 12.58: Frans Timmermans, care a fost candidatul socialiștilor pentru poziția de președinte al Comisiei Europene și a ocupat postul de prim-vicepreședinte în mandatul lui Jean-Claude Juncker, a transmis că este încântat să vadă că programul lui von der Leyen inlcude valorile grupului său politic- salariul minim pe economie pentru toți muncitorii europeni, schimbarea climatică, un sistem de taxare echitabil și respectarea statului de drept.

UPDATE 11.26: von der Leyen l-a ironizat pe liderul partidului Brexit, Nigel Farage, care a criticat-o pentru că ar fi propus o viziune ”comunistă” asupra Europei și pentru că ar dori o armată europeană, adăugând că din fericire Marea Britanie părăsește UE. ”La discursuri ca ale dvs putem să renunțăm”, a replicat candidatul pentru șefia CE, stârnind aplauze.

UPDATE 11.00: Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a declarat că speră ca Ursula von der Leyen să obțină votul Parlamentului European, precizând că așteaptă de la ea o conducere pro-europeană, care să țină cont de așteptările cetățenilor europeni. ”Europa nu este doar o administrație, ci o ambiție a cetățenilor europeni”, a spus Cioloș.

UPDATE 10.17: Ursula von der Leyen se adresează Parlamentului European. Votul va avea loc în cursul serii, de la ora 18.00 (19.00, ora României).

Candidatul vorbește despre introducerea unui salariu minim pe economie la nivel european, implementarea unui sistem de combatere a sărăciei, de susținere a familiilor, acces la educație și de introducerea unui sistem de protejare a șomerilor, mai ales a celor tineri.

Ea mai spune că dacă nu vor fi propuse suficiente femei pentru posturile de comisar va cere noi nume. Un alt subiect abordat vizează un plan de combatere a violenței împotriva femeilor.

”Statul de drept este cel mai bun instrument pentru a apăra democrația. De aceea nu poate exista niciun compromis în ceea ce privește respectarea statului de drept. Susțin un mecanism suplimentar privind statul de drept”, a mai spus ea.

Ea mai anunță că va propune modernizarea sistemului de acordare a azilului, de protejare a granițelor și un nou mod de împărțire echitabilă a responsabilităților, făcând apel la solidaritatea statelor membre.

În ceea ce privește politica externă și de securitate, von der Leyen spune că relația transatlantică, în cadrul NATO, va rămâne la fel de importantă, dar este nevoie și de întărirea dimensiunii europene.

Referitor la Brexit, ”decizia Marii Britanii de a ieși din UE este o decizie foarte serioasă pe care o regretăm dar o respectăm”. ”Sunt gata să acord extinderea termenului pentru Brexit în cazul în care va fi nevoie. Marea Britanie va rămâne aliatul și partenerul nostru”.

Ursula von der Leyen a mai susținut că este inacceptabil faptul că giganţii din domeniul tehnologic plătesc taxe foarte scăzute, profitând de sistemul european, și a precizat că dorește corectarea acestuia.

”Când giganţi tehnologici fac profituri uriaşe în Europa, este un lucru bun, pentru că Uniunea Europeană este o piaţă deschisă. Dar dacă ei fac aceste profituri beneficiind de pe urma sistemului nostru de educaţie, a muncitorilor noştri calificaţi, a infrastructurii noastre şi a serviciilor noastre sociale (…) nu este acceptabil faptul că ei nu plătesc aproape deloc taxe”, a declarat ea.

Candidatul reafirmă că va susține introducerea dreptului de inițiativă pentru Parlamentul European. ”Europa este ca un mariaj. Iubirea nu poate fi ca în prima zi, dar devine mai puternică cu timpul pentru că știm că putem conta unul pe altul în momente grele. (…) Europa este cel mai de preț lucru pe care îl avem. Trăiască Europa”, și-a încheiat ea discursul.

Un moment ușor penibil a fost atunci când Ursula von der Leyen a spus că intenționează să susțină întărirea sistemului spitzenkandidat, ceea ce a stârnit râsete în sală, având în vedere că ea are șanse să devină președinte al Comisiei Europene tocmai ca urmare a încălcării acestui sistem de către liderii celor 28 de state membre (potrivit sistemului, Manfred Weber ar fi trebuit să fie ales președinte al Comisiei Europene pentru că el a fost cap de listă pentru popularii europeni în alegerile din 26 mai).

Candidata din Germania, în prezent ministru al apărării și apropiată a cancelarului Anegla Merkel, va avea ceva emoții la votul din forul de la Strasbourg. Indiferent de rezultatul de la finalul zilei, von der Leyen a anunțat că va demisiona de la minister.

Ursula von der Leyen a transmis pe twitter un mesaj în care marșează exact pe ideea potrivit căreia alegerea sa în fruntea executivului european este una simbolică având în vedere faptul că ar fi prima femeie care ar ocupa această funcție. În acest sens, ea a evocat-o pe Simone Veil prima femeie care a deținut funcția de președinte al Parlamentului European în perioada 1979-1982.

Votul are loc în contextul în care numeroşi eurodeputaţi au fost nemulțumiți de faptul că propunerea sa pentru șefia executivului european pe 2 iulie a fost rezultatul unor negocieri de culise între liderii statelor membre care au decis astfel, la presiunea președintelui francez Emmanuel Macron, să nu mai țină cont de sistemul spitzenkandidat (capul de listă al partidul care câștigă alegerile europene este desemnat președinte al Comsiei europene, sistem care a fost folosit o singură dată în cazul lui Jean Claude Juncker).

Partidul Popular European (PPE), formaţiunea de dreapta din care ea face parte şi care constituie principala forţă din PE, cu 182 de aleşi, a promis că o va vota. Însă socialiştii din cadrul grupului S&D (154 de aleşi) şi liberal-centriştii din cadrul grupului Renew Europe (108 aleşi), de care aparţin macroniştii francezi, nu s-au angajat pentru moment la nimic.

Drept de inițiativă legislativă pentru PE și MCV

Într-o scrisoare adresată luni grupului socialiștilor europeni, Ursula von der Leyen a transmis că susține introducerea unui mecanism suplimentar privind statul de drept pentru statele membre, după modelul Mecanismului de Verificare și Cooperare care funcționează în prezent pentru România și Bulgaria.

Mecanismul ar urma să includă rapoarte anuale. Propunerea de extindere a MCV pentru toate statele europene a fost avansată de reprezentanții grupului Renew Europe care au introdus această cerință printre condițiile pentru susținerea candidatului la votul din Parlamentul European care va avea loc marți.

Ursula von der Leyen mai susține dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, iar deciziile privind politica externă a UE ar urma să fie luate prin majoritate și nu unanimitate.

Ea a mai precizat că este dispusă să acorde o nouă amânare a Brexit-ului, în condițiile în care liderii europeni au decis în iunie să extindă termenul pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană pentru sfârșitul lunii octombrie.

Cine este Ursula von der Leyen

În vârstă de 60 de ani, conservatoare, Ursula von der Leyen conduce ministerul german al apărării din 2013, iar anterior a ocupat funcția de ministru al muncii. Este un aliat al cancelarului Angela Merkel, fiind singurul ministru care a făcut parte din toate guvernele conduse de aceasta din 2005 și până acum.

Von der Leyen s-a confruntat și cu scandaluri la șefia Ministerului Apărării: echipamente învechite, subfinanțări, experți plătiți prea mult. Potrivit unui sondaj recent al cotidianului Bild, aceasta este considerată drept unul dintre cei mai puțin competenți miniștri din guvern.

Pe de altă parte, aceasta a pus capăt tradiției onorurilor făcute ofițerilor care l-au servit pe Hitler, precum generalul Erwin Rommel, cunoscut pentru campania sa din Africa de Nord în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și poreclit ”Vulpea Deșertului”. Ursula Von der Leyen s-a născut și a crescut la Ixelles, Bruxelles, a studiat la Londra și vorbește fluent limbile germană, engleză și franceză. Este medic de formație și are 7 copii.

Ce spune Tratatul UE privind alegerea Comisiei

Potrivit Tratatului UE (art. 17), Consiliul European se consultă cu PE apoi decide, cu majoritate calificată, asupra unui candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, acesta devenind nominalizarea Consiliului European pentru aceasta funcţie.

La rândul său, Consiliul European prezintă nominalizarea PE, care alege, cu majoritate absolută (jumătate plus unu din numărul de deputaţi europeni).

În cazul în care candidatul nu obţine la votul din PE majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.

Preşedintele ales al Comisiei Europene va trimite scrisori oficiale către şefii statelor membre, invitându-i să propună candidaţi pentru posturile de comisari.

Nominalizarea şi audierile comisarilor

Fiecare dintre cei 28 de comisari – câte unul din fiecare stat membru – primeşte responsabilitatea unui domeniu politic specific din partea preşedintelui Comisiei. Comisia ca întreg trebuie să primească aprobarea PE.

Evaluarea în comisiile specializate ale PE cuprinde, pentru fiecare portofoliu, două etape: procedura scrisă, în cadrul căreia comisarul desemnat trebuie să ofere răspunsuri scrise la cinci întrebări puse de deputaţii europeni şi o audiere de trei ore, în care candidatul ţine un discurs de maximum 15 minute şi răspunde la întrebări.

Comisia responsabilă cu evaluarea trebuie să îşi finalizeze evaluarea în 24 de ore de la audiere, putând cere în scris alte informaţii.

Un raport de evaluare separat pentru fiecare comisar desemnat este trimis de către Comisie Conferinţei Preşedinţilor şi Conferinţei Preşedinţilor din PE. În cazul în care decide să nu ceară mai multe informaţii şi în urma unui schimb de opinii, Conferinţa Preşedinţilor din PE declară audierile încheiate.

Învestitura comisarilor

Preşedintele Comisiei îşi prezintă echipa şi priorităţile politice în cadrul unei şedinţe plenare a PE. După o dezbatere, deputaţii europeni decid, cu majoritatea voturilor exprimate, dacă susţin sau nu noul colegiu de comisari pentru un mandat de cinci ani.

După ce au primit aprobarea Parlamentului, preşedintele şi comisarii sunt numiţi în mod oficial de Consiliul UE, care hotărăşte cu majoritate calificată.