VIDEO Profesor stropit cu benzină și incendii în școli la protestele care au cuprins Franța. Ce vor elevii și studenții, ce le răspunde Macron

Elevii și studenții francezi sunt nemulțumiți de clasele supraaglomerate, condițiile din școli, materialele didactice de slabă calitate și lipsa de profesori, printre altele.

Mai mulți atacatori au stropit un director de liceu cu benzină și au provocat incendii în cel puțin două școli joi, au declarat oficialii din Franța, pe fondul manifestațiilor din ce în ce mai violente care au cuprins întreaga țară.

Protestele din liceele franceze s-au extins joi la universități, elevii și studenții provocând blocaje în toată țara, prin mișcări de stradă de amploare prin care cer mai multe fonduri, condiții mai bune, clase mai mici și înlocuirea profesorilor absenți.

Guvernul a anunțat o nouă platformă de consultare pentru elevii de liceu, după zile întregi de tulburări care s-au soldat cu zeci de răniți, atât elevi cât și polițiști, și sute de persoane arestate, majoritatea adolescenți.

Nantes: un incendie au sein du lycée Nelson Mandela pic.twitter.com/Scy9zwVsrS

— BFM (@BFMTV) October 1, 2026

Poliția a anunțat joi că sute de tineri au înconjurat o mașină de pompieri care sosise dimineața pentru a stinge un incendiu la liceul Saint-Exupéry din Marsilia. Atacatorii i-au forțat pe pompieri să părăsească vehiculul, apoi i-au dat foc.

Directorul a fost atacat la liceul Victor Hugo din același oraș din sud și a suferit leziuni, a declarat parchetul, fără a oferi mai multe detalii.

Un alt incendiu a izbucnit la o școală din orașul Nantes, din vestul țării, au declarat pompierii. Olivier Chateau, adjunctul primarului, a declarat postului de televiziune franceinfo că incendiul de la liceul Nelson Mandela era sub control și că nu s-au înregistrat răniți.

Sute de școli cuprinse de proteste

Demonstrațiile și blocajele au început săptămâna trecută, în regiunea Ile-de-France, din jurul capitalei Paris, dar s-a extins între timp și în alte regiuni.

Mișcarea s-a extins până miercuri la 356 de școli din toată țara, a declarat Ministerul de Interne.

Elevii și acum studenții manifestează împotriva claselor supraaglomerate, a volumului mare de muncă, a materialelor didactice de slabă calitate și a lipsei de profesori.

„Sunt gândaci și șobolani peste tot în școală”, a declarat Fadila, o elevă în vârstă de 17 ani, pentru agenția de știri Reuters. Ea a spus că temperaturile din sălile de clasă pot varia de la caniculă la temperaturi sub zero grade, în funcție de vreme.

O elevă de 17 ani din Paris a declarat, citată de Euronews, că tinerii sunt nemulțumiți de lipsa resurselor și de orarele aglomerate: „Suntem acolo și pentru a ne susține profesorii, care au un volum de muncă exorbitant în comparație cu ceea ce câștigă”.

Potrivit OCDE, cheltuielile Franței pentru învățământul primar și secundar s-au situat la mijlocul intervalului dintre țările membre și au crescut între 2015 și 2022, însă ponderea acestora în buget a scăzut ușor.

Buget de criză

Mișcarea a început în regiunea Ile-de-France, din jurul capitalei Paris, dar s-a extins între timp și în alte regiuni.

Protestele au devenit un punct fierbinte politic într-un moment delicat pentru guvern, care a anunțat joi o serie de reduceri de cheltuieli extrem de nepopulare în bugetul său pentru 2027.

Biroul prim-ministrului Sébastien Lecornu a organizat joi după-amiază o ședință de criză.

Elevii au acuzat poliția că a recurs la tactici dure, inclusiv la utilizarea gazelor lacrimogene. Guvernul a criticat violențele care au izbucnit în timpul unor proteste, dar a afirmat că dificultățile din licee trebuie recunoscute și abordate.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că, în unele locuri, agitatorii se deplasau de la o școală la alta pentru a incita la violență.

Ministrul Educației, Edouard Geffray, a solicitat școlilor să organizeze cursuri la distanță în cazul în care protestatarii le blocau accesul în incintă.

„Violența nu îi va împiedica pe elevii noștri să-și exercite dreptul fundamental la educație”, a afirmat el într-o postare pe platforma X.

Macron: „Aud și înțeleg anxietățile și furia”

Aproximativ 30 de campusuri universitare erau blocate joi dimineață, a anunțat Uniunea Studențească (Union Étudiante), printre acestea numărându-se locații din Paris, Strasbourg, Marsilia, Lyon, Reims, Poitiers și Nanterre.

De asemenea, liceele au fost blocate în mai multe orașe.

Miercuri, 625 de persoane au fost reținute, a declarat ministrul de Interne, care a remarcat o „extindere a mișcării” și a condamnat „escaladarea violenței” în fața anumitor școli.

Guvernul a promis că va încerca să rezolve cererile elevilor. O analiză națională a propunerilor va fi apoi utilizată pentru a oferi ceea ce guvernul a numit „răspunsuri structurate”.

Adresându-se jurnaliștilor miercuri, președintele Emmanuel Macron a declarat: „Aud și înțeleg anxietățile, uneori furia, pe care tinerii noștri le pot simți, fie că este vorba despre climă, schimbările tehnologice sau situațiile geopolitice.”

Macron a afirmat că el și guvernul încearcă să răspundă „în cel mai concret mod posibil”.

Cu toate acestea, Macron a spus că niciuna dintre aceste dezbateri sau temeri nu poate justifica tulburările și a criticat politicienii de extremă stânga, pe care i-a acuzat că „legitimează violența”.

„Violența poate fi legitimă”, spune un primar al stângii radicale

Politicieni din partidul de stânga dură Franța Nesupusă (LFI) s-au alăturat demonstrațiilor, iar oficiali și politicieni din afara taberei lor au condamnat partidul pentru retorica care, potrivit acestora, ațâță furia studenților.

Primarul din Seine-Saint-Denis, o suburbie din nordul Parisului, afiliat partidului LFI, Bally Bagayoko, care i-a lăudat pe protestatari, a fost criticat pentru că a sugerat că, în anumite cazuri, „violența poate fi legitimă” atunci când un adolescent se confruntă cu forțele de ordine care trag cu așa-numitele „flashballs”.

Bagayoko a afirmat că declarațiile sale au fost scoase din context.

Liderul LFI Jean-Luc Melenchon, candidat la prezidențialele de anul viitor, a susținut puternic protestele, apoi a devenit un pic mai nuanțat în declarații, spunând că LFi a pledat pentru metode non-violente de protest.

Alți candidați prezidențiali critică dur metodele de protest

Candidatul la președinție Edouard Philippe, din partidul Horizons, a reacționat joi la actele de vandalism care au avut loc în timpul protestelor elevilor de liceu, calificând violența drept „inacceptabilă”.

Într-un mesaj amplu publicat pe X, el a afirmat că „distrugerea a ceea ce aparține tuturor este absolut revoltătoare”.

„A da foc unui liceu, a vandaliza o clădire publică, a agresa un profesor, un pompier sau un polițist – asta nu înseamnă a protesta. Asta înseamnă distrugere și violență. Nimic nu poate justifica asta. Nimic nu poate scuza asta”, a continuat domnul Philippe.

Și Marine le pen, lidera extremei drepte, a reacționat.

„Marsilia, Lyon, Grenoble, Besançon, Nîmes, Strasbourg: peste tot în Franța, situația degenerează. Profesori sunt atacați, mobilierul urban este incendiat, autobuze sunt lovite cu pietre”, a spus ea. .

„Mergând personal în fața liceelor pentru a-i incita pe tineri, chemându-și militanții la insurecție, trimițându-și deputații în fața unităților de învățământ, Jean-Luc Mélenchon poartă o responsabilitate grea pentru situația prin care trece astăzi țara noastră”, a adăugat ea, într-un atac la principalul ei rival, potrivit sondajelor.

„Nimic nu ar putea justifica continuarea acestor violențe, comise de mai multe zile și care se intensifică”, a mai spus Le Pen.

Protestele au trecut granița

Între timp, manifestațiile au ajuns și în Belgia vecină. Cel puțin cinci școli din Liège, au fost joi scena unei „mișcări spontane” de revoltă și vandalism, potrivit poliției.

Pe platforma X, ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a acuzat „o minoritate de activiști” că „provoacă haos”.

Belgia francofonă se confruntă în prezent cu o revoltă a sindicatelor profesorilor împotriva reformelor dorite de noul executiv (de centru-dreapta) al Federației Valonia-Bruxelles, care a preluat puterea în 2024.

Începutul anului școlar din septembrie a fost marcat de noi acțiuni de protest: mii de profesori au mărșăluit pe 10 septembrie la Liège, epicentrul protestului, împotriva măsurilor de austeritate care, în opinia lor, amenință viitorul elevilor și „accesul egal” la educație.

Joi dimineață, la Liège, elevii s-au alăturat cauzei, blocând accesul la mai multe școli. Elevii cer „clase mai puțin aglomerate și un număr suficient de profesori, precum și o școală accesibilă tuturor”, a declarat un reprezentant sindical pentru agenția de știri Belga.