VIDEO Răspunsul lui Ilie Bolojan, întrebat ce s-ar întâmpla dacă Rusia ajunge la granița României, în urma cuceririi sau capitulării Ucrainei
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat miercuri, 9 aprilie, în cadrul unui podcast difuzat pe Youtube, că România ar ajunge într-o situație „de nedorit”, iar „lucrurile nu vor mai fi atât de stabile”, în cazul în care Rusia va obține o victorie în războiul din Ucraina și va reuși, astfel, să ajungă până la frontiera cu țara noastră.
Bolojan a fost prezent la podcastul „Friendly Fire”, realizat de jurnaliștii Moise Guran și Vlad Petreanu.
„Ce s-ar întâmpla în cazul în care Rusia ar ajunge la granița României, în urma cuceririi sau capitulării Ucrainei? Ce s-ar întâmpla pentru România?”, l-a întrebat Vlad Petreanu.
„În mod cert, o astfel de situație este de nedorit, pentru că ceea ce vedem că se întâmplă în acești ani și vedem că este demonstrat prin războiul hibrid pe care îl avem în zona de online, pe partea de conturi pe platformele care sunt active în România, n-ar face decât să se amplifice și de asemenea ne-am putea trezi cu acțiuni în care, dacă spiritul revanșard al Rusiei ar continua, și cu o situație în care, sigur, lucrurile nu mai sunt atât de stabile. Și asta e de nedorit în România”, a spus Bolojan.
„Asta e de nedorit în România, că lucrurile nu mai sunt atât de stabile?”, a întrebat Moise Guran.
„În mod evident. Gândiți-vă că ceea ce se întâmplă și astăzi înseamnă înseamnă a potența toate lucrurile care pot să divizeze societatea românească. Dar nu doar românească, în toată Europa, în toate țările, în Polonia, se întâmplă peste tot. Să stimuleze fricile din oameni, frica de războiul din Ucraina. Deci gândiți-vă «noi vrem pace, nu război», deși Uniunea Europeană nu a vrut războiul în Ucraina, nu ele au generat acest război, dimpotrivă, au dorit o pace și asta dorim. Și s-a văzut că în condițiile în care Ucraina a acceptat orice fel de condiție pentru a se ajunge la un armistițiu, țara care nu a acceptat aceste condiții a fost Rusia și a pus din nou alte condiții. Deci, din nou se vede care este fondul. Acum se potențează, spre exemplu, frica, din nou de război, în sensul în care țările NATO ar slăbi Flancul de Est și Statele Unite și-ar reduce trupele în aceste țări”, a precizat președintele interimar.
„În aceste țări, am văzut în aceste zile, am văzut că orice fel de articol care apare într-o anumită zonă, chiar dacă el se bazează pe surse, este din nou amplificat. Neîncrederea în autorități – sigur, aici orice fel de mesaj vine pe un teren fertil, pentru că este o neîncredere care este, din păcate, generată de cei din lumea politică, în cea mai mare parte, și atunci când vii să potențezi această neîncredere nu faci decât să vii pe un teren unde rezultatele sunt puternice”, a continuat el.
„Aversiunea față de Uniunea Europeană, toate aceste lucruri înseamnă fracturarea, fragmentarea societății, înseamnă slăbirea organismului național, a coeziunii naționale, și aceste lucruri se amplifică și se pot amplifica în anii următori”, a punctat președintele interimar.
„Ce s-ar întâmpla cu Republica Moldova”, dacă Rusia ajunge la graniță, a mai fost întrebat Bolojan.
„Moldovenii sunt vulnerabili la o astfel de situație și ceea ce a experimentat Moldova în acești ani înseamnă războaie hibride serioase – și primul câmp de experimentare este Moldova -, apoi ceea ce funcționează se exportă în România și în alte țări”, a arătat șeful statului.
În conferința de presă de marți de la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan a spus, întrebat de HotNews, că nu vede „probabilitatea unui război în Europa”, însă a punctat că nici alți lideri nu au văzut posibil, în urmă cu trei ani, războiul din Ucraina, declanșat după invazia Rusiei.
El a evitat să spună dacă populația ar trebui să fie pregătită pentru eventualitatea unui război, așa cum se întâmplă în țări precum Polonia, Franța, Suedia, Finlanda, Norvegia sau Luxemburg.
Reporterul HotNews prezent la conferința de presă de marți de la Cotroceni l-a întrebat pe Ilie Bolojan, în contextul în care unele țări își pregătesc cetățenii pentru război, dacă el vede improbabil un război în Europa, din moment ce România nu face asta.
„Țările europene își pregătesc cetățenii informându-i vizavi de contribuția în creștere pentru apărare. E o chestie de responsabilitate pentru toți cei care ocupăm o funcție publică, există un cost pentru apărare. Eu cred că România trebuie să aibă o armată profesionistă, dotată, compatibilă cu armatele NATO”, a răspuns președintele interimar.
Reporterul HotNews a insistat asupra întrebării și i-a oferit drept exemplu președintelui interimar Polonia, care a anunțat o serie de măsuri pentru sporirea securității, inclusiv pregătire militară la scară largă pentru civili, dar și transmiterea unui ghid cu informații care să îi ajute pe oameni să supraviețuiască în eventualitatea unor eventuale crize, inclusiv război: „De aceea întrebarea, dacă dumneavoastră credeți improbabil un război în Europa”.
„În momentul de față, nu văd probabilitatea unui război în Europa, dar vă rog să vă gândiți că oameni care dețineau funcții de răspundere acum trei ani și jumătate nu vedeau nicio probabilitate pentru un război în Ucraina. Deci nu vreau să dau niște soluții absolute, pentru că există lucruri care depind de noi și lucruri care nu depind de noi”, a răspuns Bolojan.
El a evitat un răspuns clar legat de pregătirea populației pentru eventualitatea unui război.
În aceeași conferință de presă susținută marți, Bolojan a fost întrebat despre posibila retragere a SUA a 10.000 de militari din România, Polonia și alte țări din Europa de Est. Președintele a negat o astfel de variantă la acest moment, precizând că a solicitat inclusiv ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, să iasă cu o poziție publică pe acest subiect.
„Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme ce spuneți”, a spus Ilie Bolojan, întrebat despre o posibilă retragere a militarilor americani.
„Am discutat cu domnul ministru al Apărării să comunice oficial o poziție a MApN legată de acest aspect (…). În discuția pe care secretarul de stat Marco Rubio a avut-o cu miniștrii de externe din Europa a reafirmat angajamentul SUA, deci nu există nicio chestiune care să arate că SUA a luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul estic”, a explicat președintele interimar.
Ilie Bolojan a spus că deși în SUA „se discută despre reduceri de cheltuieli, reorganizări” asta nu înseamnă că vor fi incluse și „aspecte care țin de flancul de est, care este cel mai important flanc al NATO din Europa din momentul de față”.
„Respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi anumite reașezări, dislocări, ce se întâmplă în permanență. În România, prezența militară este pe contingente, adică înseamnă înlocuiri de trupe”, a spus Bolojan.
În momentul de față, în România sunt în misiune aproximativ 1.700 de militari americani. Cel mai mare detașament, de aproape 1.400 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
NBC News a scris marți, citând șase oficiali americani și europeni, că Departamentul Apărării din SUA discută posibilitatea de a retrage până la jumătate din forțele trimise de Joe Biden pe flancul de est al NATO, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
INTERVIURILE HotNews.ro