​​VIDEO Scandalul apei potabile. Apa Nova explică cum ajunge apa din Argeș și Dâmbovița în robinetele bucureștenilor: „Pot să fie anumite sensibilități. Oamenii percep clorul în mod diferit”

Bucureștiul are zilnic nevoie de circa 450.000 m3 de apă potabilă. Apa brută este captată din râurile Argeș și Dâmbovița, tratată în stațiile de la Arcuda, Roșu și Crivina, apoi pompată în rețeaua orașului și ajunge la robinetele consumatorilor. În urma scandalului de la finalul lunii ianuarie, când mai mulți bucureșteni din sectoarele 5 și 6 din Capitală s-au plâns că apa miroase posibil a clor, iar Ministerul Sănătății a recomandat să nu se folosească pentru băut, gătit sau igiena personală, fiindcă s-a folosit clor peste limitele legale, compania Apa Nova, concesionara serviciului public, a organizat o vizită în stațiile de tratare a apei și a prezentat întreg procesul. Reprezentanții Apa Nova spun că apa a fost și este potabilă.

În continuare rămâne un mister dacă apa care a curs la robinetele bucureștenilor a fost potabilă în zilele de 29-30 ianuarie. Reprezentanții Apa Nova au declarat că apa a fost potabilă, iar cantitățile de clor folosite pentru tratarea apei au fost în limitele prevăzute de lege.

„Ca urmare a topirii bruște a depunerilor de gheață și zăpadă, cu efect de spălare a suprafețelor atinse, s-a produs o încărcare mai mare a râurilor Argeș și Dâmbovița. Deprecierea temporară a calității apei râurilor a fost compensată prin măsuri de tratare. Niciun parametru de calitate al apei potabile produse nu a depășit limita legală”, au declarat reprezentanții Apa Nova pe 30 ianuarie.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat însă altceva în ziua respectivă. Aceasta a recomandat bucureștenilor să nu folosească apa de la robinet care miroase puternic a clor pentru băut, prepararea hranei sau igiena personală. ​”Distribuitorul de apă potabilă pentru București a utilizat pentru tratarea apei o cantitate mare de clor, necesară în condițiile în care în cursul zilei de 29 ianuarie 2019 s-a produs o poluare cu amoniu pe râul Argeș, în urma topirii masive de zăpadă”, a anunțat Ministerul Sănătății. A doua zi, aceasta a dat înapoi și a zis că ” a recomandat, nu a obligat populaţia să nu folosească apa de la robinet”.

Tot scandalul s-a soldat cu o amendă. Direcția de Sănătate Publică a amendat Apa Nova cu 10.000 lei, pentru modul în care a gestionat problemele privind apa potabilă din Capitală. Reprezentanții Apa Nova spun că nu vor plăti amenda, și susțin în continuare că apa a fost potabilă, probele proprii au fost conforme, iar probele DSP nu le-au fost prezentate.

Andrei Hostiuc, directorul Departamentului Sănătate şi Securitate Apa Nova, spune că Apa Nova nu are „căderea de a cere rapoarte de încercare”. „Nu vrem să comentăm şi să extrapolăm în acest sens. Amenda care a fost stabilită nu a fost acceptată de către conducerea ApaNova Bucureşti. Nu vom răspunde la nicio întrebare de natură în a ne duce într-o zonă politică.”

Cum devine potabilă apa din Argeș și Dâmbovița

Bucureștiul are zilnic nevoie de circa 450.000 m3 de apă potabilă. Apa brută este preluată din râurile Argeș și Dâmbovița și tratată în cele trei stații gestionate de Apa Nova: Roșu, Crivina și Arcuda.

După preluarea din Argeș și Dâmbovița, primul pas pentru potabilizarea apei este desnisiparea.

”În acest punct noi preluăm apa din râul Argeș care urmează să fie potabilizată în instalațiile noastre. Din acest punct, apa parcurge un traseu printr-o instalație de desnisipare, unde nisipul, suspensiile grosiere, sunt reținute gravitațional. Ele cad la fundul acestor desnisipatoare. Apa care s-a curățat de acest nisip, dar care este mult departe de a fi potabilă trebuie să treacă prin filiera de tratare a celor două stații care preiau apa din Argeș: Crivina și Roșu”, a explicat Adrian Stanciu , directorul Direcției de Producție al Apa Nova.

Apoi, apa este ozonată cu o instalație specială.

”Acest ozon este un oxidant foarte puternic care este folosit pentru tratarea apei în sensul scăderii concentrației la anumiți poluanți, la substanță organică, la fier, la mangan. El nu este folosint ca oxidant dezinfectant final pentru că nu are remanență în apă. În afară de tratarea cu ozon trebuie să existe neapărat clorul, care ne dă certitudinea că apa este potabilă”, a mai spus Adrian Stanciu.

După procesul de ozonare, apa ajunge la decantare.

”Apa brută pe care noi o luăm de pe Argeș și care are turbiditate foarte mare, în cazul de azi are 450 turbiditate, dar în alte zile poate avea câteva mii, ajunge după decantare, proces care durează sub o oră, până în 3 turbiditate, ceea ce însemnă o îmbunătățire spectaculoasă a calității. Aceasta se întâmplă fiindcă se adaugă sulfat de aluminiu, care face ca particulele aflate în suspensie în apă să se aglomereze și să cadă la baza decantorului. Ceea ce rămâne la suprafață merge în stația de filtrare”, a explicat Adrian Stanciu, directorul Direcției de Producție al companiei.

În final, apa este filtrată, apoi tratată cu clor, între 0,10 – 0,50 mg /litru.

”În stația de clorinare se dozează clorul pentru dezinfecție. Este un proces automat. Echipamentele de aici ajustează doza de clor la cantitatea prescrisă, în așa fel încât să se poată garanta că apa are calitate potabilă până la cel mai îndepărtat client. Această valoare se stabilește în funcție de calitatea apei pe care o primim. Acest clor are un anumit miros. Nu există erori în dozarea clorului deoarece totul se face pe calculator, automat”, a mai explicat Adrian Stanciu.

Acesta spune că apa a avut un miros mai pronunțat a clor în zilele de 29-30 ianuarie deoarece clorul a reacționat cu amoniul din apă și a format cloramina, un alt dezinfectant folosit în alte țări la tratarea apei, dar care are un miros mai pronunțat.

”Clorul folosit pentru dezinfecție reacționează cu ceea ce găsește în apă. În acea perioadă de timp în apă s-au găsit compuși chimici care au format cloramină. Cloramina este deasemenea un dezinfectant, dar noi nu îl folosim în mod uzual. El s-a format în apă ca urmare a dozării clorului și a avut un miros mai intens care a deranjat un număr de persoane. Noi am înregistrat 170 de sesizări în două zile. Pot să fie anumite sensibilități. Oamenii percep clorul în mod diferit. Sunt oameni care pot avea anumite forme de alergii. Cloramina este un dezinfectant folosit în multe țări din lume, în Statele Unite se prepară în mod special, fiindcă are remanență mai mare decât clorul și se formează din reacția clorului cu amoniacul. La noi s-a întâmplat accidental”, a declarat Adrian Stanciu.

Cum se verifică potabilitatea

Calitatea apei este verificată în 54 de puncte fixe, stabilite de Apa Nova în comun cu Direcția de Sănătate publică.

„În 2018 s-au făcut peste 270.000 de încercări, în laboratoarele Apa Nova Bucureşti. Pe toată filiera de tratare, avem laboratoare autorizate de Ministerul Sănătăţii, plus un laborator autorizat de Ministerul Sănătăţii şi acreditat de RENAR, care participă anual la teste cu rezultate excepţionale”, a declarat Andrei Hostiuc, directorul Departamentului Sănătate şi Securitate ApaNova.

Acesta spune însă că Apa Nova răspunde de calitatea apei doar până la branșamentul imobilelor, nu de apa care curge la robinet. „Există acea componentă de reţea interioară care poate afecta local calitatea apei la nivelul robinetului consumatorului. Dacă aceea apă este lăsată să curgă şi acel volum afectat temporar de reţeaua interioară a curs, avem apă de la reţea potabilă, a mai declarat Hostiuc.

Butonul roșu

Acesta spune că în ceea ce privește rețeaua Apa Nova, pe lângă cele 54 de puncte fixe, există analizorii online care monitorizează 24 din 24 indicatorii cei mai importanţi şi relevanţi pe întreaga filieră de captare şi tratare. În cazul în care se detectează o problemă, în fiecare stație de tratare a apei există un buton roșu, de unde poate fi oprită pe loc furnizarea apei în rețea și oprite stațiile de pompare. ”Nu se joacă nimeni cu așa ceva, este penal”, a declarat Hostiuc.

Rețeaua de apă din București deservește 133. 803 de clienți: 107.542 utilizatori casnici, 12.647 asociații de proprietari și 13.614 agenți economici și instituții publice.