​VIDEO Seful departamentului Schengen din MAI: Sunt state membre care incearca tergiversarea transmiterii deciziei privind aderarea Romaniei la Schengen spre PE si oficiali europeni care leaga aderarea de fenomenul coruptiei din Romania

Aderarea Romaniei la Schengen trebuie sa se faca in martie 2011 pentru ca e legata de un eveniment obiectiv: ridicarea controalelor la frontierele aeriene se face de doua ori pe an – la trecerea la ora de vara, respectiv de iarna, adica in ultima duminica din luna martie, respectiv din luna octombrie. „IATA stabileste si gestioneaza orarul curselor aeriene si repartizarea acestora la terminalele aeroporturilor din Europa. Si trebuie sa ne racordam la aceasta organizatie, pentru ridicarea controlului la frontierele aeriene. Ridicarea controlului la frontierele terestre si maritime se poate face oricand, bineinteles dupa decizia pozitiva luata in Consiliul pentru Justitie si Afaceri Interne”, a explicat Marian Tutilescu in interviul pentru Hotnews.ro.

Pana la decizia care se ia in unanimitate in Consiliul JAI – prin votul tuturor celor 25 de membri ai spatiului Schengen – mai exista doua evaluari tehnice, reevaluarea aeroporturilor Otopeni si Timisoara (singurele din Romania care opereaza si zboruri in tari non-Schengen) si a sistemului informatic si a biroului national SIRENE, adica operatorii care completeaza cu informatii suplimentare alertele nationale introduse in sistemul european de informatii.

Sensibilitatea apare in plan politic, acolo unde decizia trebuie sa parcurga circuitul institutional european. Proiectul de decizie al Presedintiei belgiene a UE trebuie trimis spre avizare Parlamentului European. Teoretic, acest proiect de decizie se realizeaza dupa ultima evaluare tehnica, din decembrie 2010. In Parlamentul European se va stabili un raportor, proiectul este discutat in comisiile de specialitate, apoi este votat in plen, cel mai probabil in sesiunea din ianuarie. Dupa aceea, avizul ajunge in Consiliul JAI. Potrivit calendarului, in martie nu exista nicio reuniune a ministrilor de justitie si afaceri interne din UE, asa ca decizia privind aderarea Romaniei trebuie sa aiba loc in februarie. Asta in cazul in care vrem ca din 27 martie 2011 sa fim membri ai spatiului Schengen.

„Din partea unui numar extrem de redus de state europene exista tendinta de a tergiversa, prin anumite masuri procedurale, a transmiterii deciziei catre PE„, a spus Marian Tutilescu. „De aceea, impreuna cu MAE, desfasuram o intensa activitate in plan diplomatic pentru a parcurge aceasta procedura si pentru a ne incadra in termenele procedurale, ca obiectivul de aderare in martie 2011 sa fie indeplinit„, a completat acesta.

Potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro din surse europene si interne, Olanda si Franta s-ar afla printre tarile care incearca o intarziere a acestui proces legislativ, in timp ce Germania nu a formulat inca o pozitie ferma, asteptand rezultatul ultimelor evaluari, care se finalizeaza in luna decembrie.

Coruptia, o piatra de moara atarnata la glezna Romaniei

„Exista si oficiali din UE care leaga problematica admiterii in spatiul Schengen a Romaniei si Bulgariei cu anumite probleme in ceea ce priveste coruptia, cu nivelul inalt de coruptie constatat prin Mecanismul de Cooperare si Verificare pe justitie (MCV)”, a recunoscut seful departamentului Schengen din MAI.

O asemenea abordare conduce in mod firesc la intrebari de genul: este Romania capabila sa asigure in mod corespunzator granita externa a UE? In aceste conditii, Romania trebuie sa demonstreze nu numai indeplinirea angajamentelor tehnice strict referitoare la Schengen, ci si pe cele aferente MCV, spune Tutilescu.

Prin urmare, Romania va avea o campanie de lobby si informare a presei occidentale si a oficialilor europeni privind masurile luate si modalitatea de combatere a coruptiei, fie ea in consulatele romanesti, la frontierele externe sau in cadrul politiei de frontiera.

„In perioada imediat urmatoare vom prezenta aceste masuri unor oficiali din cadrul UE, avem un program impreuna cu MAE pentru a realiza o serie de vizite de documentare ale unor reprezentanti ai presei straine, pentru a realiza intalniri cu oficiali ai UE, cu ambasadori ai statelor UE carora sa le prezentam – pe de o parte Ministerul Justitiei sa prezinte stadiul de progres privind implementarea recomandarilor aferente MCV, pe de alta parte, in ce ne priveste, implementarea unor masuri concrete”, a detaliat Marian Tutilescu.

Cum se combate coruptia la frontiere?

Seful departamentului Schengen a aratat ca in MAI coruptia este combatuta de Directia Generala Anticoruptie, departament care a primit aprecierile Comisiei in raportul din vara pe MCV.

„Separat, trebuie sa va spun ca si sistemele tehnice instalate la frontiera determina o reducere a actelor de

1. ​transmiterea spre avizare de la grupul de lucru SchEval (grupul de experti europeni) catre Parlamentul European: oct. 2010 (durata procedură max. 3 luni);

2. votarea proiectului de Decizie in PE: ianuarie-februarie 2011;

3. transmiterea Deciziei la Consiliul UE: imediat dupa exprimarea votului;

4. discutarea si aprobarea Deciziei in COREPER: ianuarie-februarie 2011;

5. discutarea si aprobarea in Consiliul JAI: februarie 2011;

6. ridicarea controalelor la frontierele interne: 27 martie 2011 (termen programat).

Procesul de aprobare a decizie de aderare a Romaniei la Schengen

coruptie pentru ca sunt sisteme de supraveghere extrem de performante care supravegheaza tot ce se intampla in frontiera. Sunt camere de termoviziune ce identifica orice fiinta pe o raza de 15 km, prin urmare acolo, in frontiera, nu vor mai fi doar un potential contrabandist sau migrant si politistul de frontiera, ci tot ceea ce se intampla acolo este vizualizat intr-un dispecerat sau in dispeceratul central. Dispecerul central urmareste activitatea patrulelor si sesizeaza activitatea infractionala. Asa ca aceste sisteme tehnice reprezinta o frana in calea coruptiei. In plus, activitatile DGA si cele desfasurate de inspectoratele de politie si de politie de frontiera au dat si dau rezultate. Speram sa convingem ca avem capacitatea sa asiguram in mod corespunzator frontiera externa a spatiului Schengen”, a spus Tutilescu.

Tot pe sistemul informatic se bazeaza si combaterea coruptiei din consulate

„Niciodata o decizie nu este luata de o singura persoana, este un intreg lant decizional, astfel ca verificarile sa poata fi facute in fiecare etapa. (…) Am avut evaluarile facute de catre comisii de 9-11 experti din statele membre Schengen la consulatele Romaniei, care au constatat ca, din punctul de vedere al sistemului, suntem in dimensiunea prevazuta de aquis-ul Schengen, iar din punct de vedere al practicilor, nu avem in momentul de fata probleme care sa justifice reevaluari sau adaptari”, a spus directorul general de la Departamentul Consular din MAE, Mihai Botorog in interviul pentru HotNews.ro.

„Termenul, conceptul de coruptie este dureros, pentru ca este atribuit total pe nedrept, o asemenea situatie este imposibila, din punct de vedere al sistemului. Din punct de vedere individual, daca ar exista un asemenea caz, el poate fi si trebuie sa fie indentificat. Posibilitatea e data din insasi modalitatea de functionare a sistemului: este o logare individuala, este acces individual si este o procesare ce poate fi constatata oricand din Centrala MAE. Ca atare, putem sti in orice moment cine a implementat datele pentru viza respectiva, cine le-a verificat, cine a aprobat viza. Iar daca prin absurd ar exista o nerespectare a reglementarilor identificarea individualizarea raspunderii este posibila in timp real”, a explicat oficialul MAE.

In conditiile in care sistemul indica in mod exact cine s-a ocupat de fiecare faza a procesului eliberarii vizei, orice functionar corupt poate fi rapid si usor identificat. „Daca cineva incalca cu buna stiinta reglementarile se vor aplica reglementarile Codului Penal. Dar atunci nu vom vorbi despre consulate, ci de o persoana, nu vom vorbi despre ansamblul de vize, ci despre o viza si atribuirea raspunderii va fi personala”, spune Mihai Botorog.

Numai ca reducerile din sistemul public au fost reflectate si in sistemul consular, tocmai de aceea MAE a cautat alternative.

„Incercam sa introducem in mod accelerat o informatizare a modalitatii de prestare a serviciilor consulare. Multe dintre actele ce se intocmesc la un consulat sa fie facute on line, astfel incat durata de asteptare sa fie scazuta, iar modalitatea de procesare a consulului sa fie sporita. Am si discutat cu cateva dintre marile firme care sunt capabile sa integreze un asemenea proiect in asa fel incat asistenta consulara informatizata sa fie intr-o dezvoltare foarte rapida”, a spus oficialul MAE.

In privinita pregatirii personalului, in urmatoarea luna va deveni operational noul centru de pregatire din Bucuresti. Acesta va cuprinde chiar si un consulat model, „ca practica consulara sa fie nu numai exersata, ci sa devina componenta ADN-ului consulului”, dupa cum zice oficialul MAE.

„Chiar si zambetul pe bune la prestarea unui serviciu. E normal ca cel care se adreseaza consulului si care vine cu o problema care il preocupa sa gaseasca un raspuns si sa il primeasca agreabil. E adevarat, mai avem aici putin de lucru, eu sunt increzator ca mai ales generatia tanara care a facut racordarea la aquis-ul Schengen (media de varsta este 30 de ani), va avea nu numai motivatia, dar si orgoliu sa fie si foarte buni, foarte eficienti si interlocutori agreabili”, a spus directorul general al Departamentului Consular.

Pregatiti de nota 10?

In conditiile in care studiul realizat de un think tank, CRPE, privind pregatirea pentru aderarea la Schengen indica deficiente in finalizarea amenajarilor la terminalul non-Schengen de la Otopeni, aflat in constructie si sistemul informatic, Marian Tutilescu a spus ca, din cauza unor deficiente de comunicare cu respectivul think tank, informatiile disponibile acestuia au fost incomplete si, astfel, evaluarea mai putin exacta.

„Intr-adevar, terminalul de la Otopeni nu va fi complet operational pana la inspectia din 15-17 noiembrie, dar nici nu trebuie sa fie operational din punctul de vedere al evaluarii. Nu atunci devenim membru al spatiului Schengen si nici nu ar putea in acel moment sa proceseze fluxurile de calatori, pentru simplul motiv pentru ca asta va fi posibil doar dupa eliminarea controlului la frontiere si trebuie mutate cabinele de control. Cabinele vor fi amplasate doar pe fluxul de pe terminalul non-Schengen”, a spus Marian Tutilescu.

Cooperare politieneasca: 23-29 martie 2009

Protectia datelor personale: 29 aprilie-1 mai 2009

Vize: 2-11 iunie 2009

Frontiere maritime: 3-7 septembrie 2009

Frontiere aeriene: 15-18 noiembrie 2009

Frontiere terestre: 26 martie-1 aprilie 2010

Reevaluare frontiere aeriene: 15-17 noiembrie 2010

Sistemul de Informatii Schengen/SIRENE: decembrie 2010

Vizitele de evaluare ale expertilor europeni

Expertii europeni vor verifica in noiembrie amplasarea cabinelor de control, spatiilor necesare politiei de frontiera pentru procesarea activitatilor referitoare la migranti, la azilanti, semnalizarea. „Din acest punct de vedere lucrarile sunt in grafic si mai sunt doar foarte putine lucruri de pus la punct. In opinia mea nu este o vulnerabilitate acest punct. Cat despre aeroportul de la Timisoara el a fost finalizat”, a dat asigurari seful departamentului Schengen.

Intrebat daca exista preocuparea fireasca pentru indeplinirea deplina si cat mai buna a conditionalitatilor, in contextul in care decizia politica este esentiala, iar orice mica eroare tehnica poate fi transformata in argument impotriva aderarii Romaniei, Tutilescu a spus ca exista o astfel de preocupare si a recunoscut ca unele conditionalitati sunt indeplinite de nota 8-9, altele de 10.

„Exista preocuparea de a fi cat mai aproape de perfectiune, din cauza riscului politic. Astazi am participat la concluziile unei vizite de pre-evaluare a unor experti olandezi. I-am invitat sa vada cum stam in acest moment, cand lucrurile nu sunt finalizate, tocmai pentru ca Olanda este una dintre tarile critice. (…) Ei spuneau ca Olanda implementeaza de 15 ani aquis-ul Schengen si au inca multe lucruri de facut. Orice stistem e perfectibil, sunt state vechi evaluate (n.r. evaluarea se face o data la trei ani si dupa ce devii membru Schengen) si s-a dispus reevaluarea. Perfectiunea in domeniul asta e idealista”, crede Marian Tutilescu.