VIDEO Traian Basescu despre proiectul de revizuire al Constitutiei: Deficitul bugetului de stat nu poate depasi 3%/ Se elimina prezumtia caracterului licit al dobandirii averii

Proiectul de revizuire a Constitutiei, initiat de seful statului, prevede ca deficitul bugetului de stat nu poate sa fie mai mare de 3% din PIB, iar datoria publica nu poate depasi 60% din PIB. Proiectul de revizuire abroga si prevederea potrivit careia numai parlamentul si presedintele pot cere urmarirea penala a membrilor Guvernului, urmand ca raspunderea penala a ministrilor sa fie stabilita prin lege organica. Totodata, se elimina din Constitutie prezumtia caracterului licit al averii. „Prezumarea caracterului licit se poate face in lege, nu e nevoie sa fie in Constitutie, pentru ca acolo se poate face si descrierea conditiilor in care se intampla asta”, a declarat presedintele Traian Basescu intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Cotroceni.

Seful statului a transmis, miercuri, Consiliului Legislativ proiectul legii de revizuire a Constitutiei, in vederea avizarii acestuia.

Declaratiile presedintelui Traian Basescu:

• As vrea sa stiti circuitul pe care proiectul de revizuire a plecat. Conform legii, proiectul legii de revizuire trebuie sa primeasca un aviz de la Consiliul Legislativ. Astazi, proiectul a fost depus la Consiliu.

• Avand in vedere ca nu sunt modificari foarte importante, cred ca putem avea avizul saptamana viitoare. Dupa aceea, proiectul va fi trimis Curtii Constitutionale, unde termenul este de 10 zile. Dupa aceea, va fi trimis Parlamentului

• Estimez ca voi fi in masura sa trimit proiectul la Parlament inainte de vacanta de vara, intre 20 si 30 iunie

• Va informez ca dupa ce voi avea avizul Consiliului Legislativ, voi transmite si partidelor proiectul cu tot cu avizul, pentru a fi informati, si intentionez sa solicit Parlamentului o prezenta a mea in plen in a treia decada a lunii iunie, pentru a informa Parlamentul cu privire la punctul meu de vedere privind revizuirea

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/a24e9761d79924121534728fb161a803/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

• As vrea sa fac o precizare legata de pesimisti. Ultima revizuire, din 2003, s-a facut cu un guvern minoritar. Daca am pleca de la premisa ca revizuirea se face doar cand presedintele are un sprijin de doua treimi in Parlament, ar trebui sa ne luam gandul. E greu de crezut ca in urmatorii 10 ani vom ajunge la o asemena situatie

• Ramane sa mizez pe responsabilitatea Parlamentului. Spun responsabilitate pentru ca principalul motiv al revizuirii e legat de referendumul din 2009, cand peste 80% dintre romani au optat pentru parlament unicameral si pentru 300 de membri in parlament

• In articolul 2 din Constitutie se precizeaza ca poporul isi exercita suveranitatea direct, prin referendum, sau indirect prin cei alesi. Diin punctul meu de vedere e o chestiune de respectare de catre Parlament a suveranitatii poporului.

• Nu trebuie confundat cu prevederea din Constitutie ca referendumul e consultativ. E consultativ ca forma. Nu cred ca avem ca si conditie de discreditare a demersului faptul ca nu exista o majoritate de doua treimi

• Chestiunea e de responsabilitate a Parlamentului fata de votul dat de unicul detinator direct al suveranitatii, care e poporul.

• Daca sunt observatii legate de timp, va aduc aminte ca in 2003 revizuirea s-a facut in circa sase luni. Noi mai avem in fata un an pana la data in care ar trebui sa o validam prin referendum, la alegerile din 2012

• Revizuirea nu vizeaza mult asteptata clarificare cu privire la regimul ordonantelor de urgenta. Am incercat sa facem acest lucru. Desi art. 115 din Constitutie e foarte bine scris, incercarea de a intra in detalii – cand sa se poata emite ordonante – ne-a dus la intentia de a renunta pentru ca ar fi fost o lista foarte lunga de situatii: epidemie, calamitate nucleara, razboi, accident nuclear

• Am ajuns la concluzia ca singura modalitate de reglementare a domeniilor si situatiilor de emitere a ordonantelor de urgenta trebuie precizata intr-o lege organica, pentru a le limita

• Foarte multi sunt tentati sa vorbeasca de interesul meu personal. Revizuirea Constitutiei nu poate viza mandatul meu. Ceea ce nu inseamna ca intr-o negociere cu partidele politice nu as putea sa ajungem la o concluzie daca vom intra si in termenii de functionare ai presedintelui sau intr-o intentie de suprapunere a datelor alegerilor, ca sa nu mai fim in fiecare an in tot soiul de alegeri

• Eu nu mai pot benefica de eventuale prevederi ale noii Constitutii

• Propunerile pleaca de la rezultatele referendumului, de la experienta a aproape doua mandate si dorinta de a corecta ce e neclar in Constitutie, precum si ca avem o Constitutie care viza o faza premergatoare intrarii Romaniei in NATO si in UE

• Dincolo de referendum, de deficientele institutionale create de forma actuala a Constitutiei, este expres necesara o adaptare si din punct de vedere al apartenentei noastre la UE si la NATO

• As vrea sa clarificam teama unora de desele modificari ale Constitutiei. Nu avem o Constitutie care sa aiba soliditatea celei a SUA, dar privind in traditie: prima constitutie: 1866, apoi 1878, 1884, 1916 s-a inceput o revizuire finalizata in 1917, in 1923 alta, in 1938 alta, ’40 – ’44 constitutie suspendata, 1948 o noua constituie, 1952 o noua constitutie, 1965 o noua, 1974 modificare, 1986 modificare, 90 – 91 fara constitueie, 91 constitutie, 2003 revizuirea constitutiei. Trebuie sa privim acest lucru ca un continuu efort de adaptare la vremurile in care traim

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/6d874becfc7aef1f3816c9728a296256/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Prevederi ale noii Constitutii

• Vreau sa precizez foarte clar cele doua elemente, parlament unicameral si cu 300 de membri, sunt parte a modificarilor Constitutiei

• Pentru a garanta atentia si acuratetea cu care Parlamentul va primi legile prin noile prevederi orice lege trebuie sa aiba doua citiri: o prima lectura si la minim 30 de zile o a doua lectura, dupa care se da votul final. Lectura se face la ambele lecturi prin articole

• La legile in regim de urgenta, prin votul majoritatii parlamentare sau a majoritatii parlamentare se poate scurta procedura de 30 de zile; pentru a diminua apetitul guvernului pentru ordonante de urgenta

• La art. 85 e o prevedere care corecteaza intamplari din mandatul meu: remanierea ministrilor si am tinut cont de optiunea CCR, in cazul Norica Nicolai. Am introdus un aliniat nou prin care se precizeaza ca propunerea premierului de revocare si numire se poate face numai dupa consultarea presedintelui

• O alta prevedere izvorata din experienta e legata de limitarea posibilitatii Guvernului de a-si angaja raspunderea. Angajarea raspunderii se poate face o singura data pe sesiunea parlamentara, pe o singura lege, cu exceptia bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale, pentru a preveni un blocaj de functionare. Daca se ajunge in situatie de criza politica, se poate asuma raspunderea pe buget

• Motivul e simplu, pentru a se evita abuzurile de asumari de raspundere si de diminuare a rolului Parlamentului de a dezbate legile

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/2fbf0d8b6fe1509c3727f47b0edf521f/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

• Am stabilit si procedura de declansare a unui referendum: Se adauga trei aliniate la art. 90 in care se consolideaza dreptul presedintelui de a declansa un referendum, dar se creaza obligatia si pentru parlament ca in 30 de zile de la solicitarea de aviz facuta de presedinte sa se dea in mod obligatoriu raspuns. Daca nu primeste raspuns, presedintele poate emite decretul de initiere a referendumului, care prevede data si problemele in care electoratul e consultat

• Tot din experienta mandatului meu, cand a durat patru luni pana cand parlamentul a dat un aviz consultativ legat de parlament unicameral. In art. 95 am incercat o echilibrare a raporturilor intre presedinte si parlament in materia suspendarii. Sa nu fie nimeni alarmat, nu ma vizeaza pe mine, fiti linistiti

• Modul cum s-a aplicat dreptul de suspendare a presedintelui de parlament in legislatura trecuta a fost un abuz. CCR a constatat ca nu a existat incalcarea Constitutiei. Lasand lucrurile asa, presedintele ar fi obligat sa fie primul interesat sa aiba o majoritate in parlament

• Dupa experienta 2007, a devenit obligatoriu, pentru a putea sa-mi indeplinesc mandatul, sa am grija macar sa am sustinerea unuia dintre partidele puternice

• Pentru a se preveni abuzul de putere al parlamentului, in art. 95 am introdus avizul obligatoriu, conform al CCR. Hotararea parlamentului, cu motivarea de suspendare a presedintelui, trebuie sa primeasca un aviz de la CCR prin care sa se spuna da, presedintele a incalcat grav constitutia, poate fi suspendat

• Foarte multi au tratat aceste lucruri ca fiind chestiuni personale, ale presedintelui. Nu, sunt chestiuni de stabilitate a statului. In concluzie, hotararea de suspendare a presedintelui trebuie validata de CCR.

• La art. 103 propun instituirea unui termen de 10 zile pentru ca parlamentul sa se pronunte asupra formarii unui nou guvern. Avem experienta anului 2009 cand am desemnat prim-ministru, acesta a prezentat lista si programul dar parlamentul nu a considerat necesar sa-l intalneasca. Propun parlamentului sa se pronunte in maxim 10 zile si, daca nu se pronunta, guvernul se considera automat cazut si presedintele face o noua nominalizare

• Nu s-a modificat prevederea ca la doua guverne cazute presedintele poate dizolva parlamentul

• Cred ca urmatorii 10 ani nu sunt usori pentru nimeni si avem nevoie de stabilitate. Ceea ce propune e garantarea unui stat stabil, functional

• La art. 109 am eliminat descrierea procedurii de raspundere penala a membrilor guvernului. Ramane formularea de la al. 1, prin care se spune: guvernul raspunde politic numai in fata parlamentului, pentru intreaga sa activitate. Al. 2 l-am abrogat si cel urmator este asa: Raspunderea penala a membrilor guvernului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei se stabileste prin lege organica, competenta revenind ICCJ

• S-au creat practic doua categorii de ministri, cei parlamentari si cei neparlamentari. Atunci, am precizat ca raspunderea penala a ministrilor, iar modul cum raspund penal trebuie sa fie in acord cu o lege valabila si pentru parlamentari, si pentru neparlamentari

• Am scos imunitatea parlamentarilor pentru altceva decat declaratii politice si activitate parlamentara. La art. 72 perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor pentru faptele care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice se poate face doar de Parchetul de pe langa ICCJ, fara a mai fi nevoie de incuviintarea Parlamentului. In afara de imunitate pentru declaratii, pentru activitate parlamentara si declaratii politice nu mai e nevoie de un aviz al Parlamentului pentru arestarea sau anchetarea unui membru al Parlamentului

• La art. 89 am vizat reducerea intervalului de timp de la 60 la 45 de zile dupa care poate fi dizolvat Parlamentul. Aceste prevederi stabilesc un mecanism care nu lasa tara in situatii prelungite de criza politica

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/c822f31d5d5a1945b8ee8631d3fd4980/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

• Art. 124: reglementarea raspunderii judecatorilor si procurorilor trebuie sa se faca, spune completarea de la articol, printr-o lege organica si trebuie instituirea expresa a obligatiei judecatorilor de a se supune constitutiei si deciziilor CCR. In momentul de fata, judecatorii nu pot fi trasi la raspundere decat pentru neglijenta in hotararile luate. Ori neglijenta e foarte greu de dovedit, iar atunci cand te joci cu soarta oamenilor, a unor categorii sau chiar a unei tari nu poti sa nu raspunzi

• Constitutia intareste independenta justitiei, in acelasi timp da si raspundere. Faptul ca unele hotarari ale CCR sunt neluate in consideratie de diverse instante genereaza haos. O lege care e declarata constitutionala nu poate sa mai fie pusa sub semnul intrebarii de o instanta de oriunde din tara asta. Acum se petrec aceste lucruri si atat raspunderea magistratilor pentru soarte celor pe care ii judeca, cat si pentru incalcarea Constitutiei, trebuie precizate in Constitutie. Eu cred ca Justitia trebuie si ea sa se supuna Constitutiei

• Rectificare: pana acum Constitutia ii facea responsabili pentru neglijenta si rea credinta. Dar de ce sa nu fii responsabil daca esti incompetent sau esti corupt? Cel responsabil de prejudicii aduse cetatenilor e statul si aceasta responsabilitate se manifesta prin plati de zeci de milioane de dolari pe care Ministerul de Finante le-a facut pentru procese pierdute la CEDO. Atunci cand statul roman raspunde in fata cetateanului si plateste, acelasi minister de finante trebuie sa se poata indrepta impotriva judecatorului. Daca se aproba, va fi unul dintre motoarele de buna functionare din Romania

• CSM: am introdus cateva elemente care, cred eu, largesc independenta justitiei, pe de o parte, si o fac mai transparenta. Se mareste numarul reprezentantilor societatii civile de la doi la sase. Votul in CSM nu poate fi decat deschis. Nu vad de ce nu am stii cand e sanctionat sau nu un magistrat cine a votat pentru si cine impotriva. CSM e obligat sa motiveze deciziile si sa le faca publice

• Reprezentantii societatii civile sunt desemnati trei de Parlament si trei de Presedinte, dar presedintele nu mai e membru in CSM, nu mai prezideaza sedintele, nu mai are ce cauta acolo. Convingerea mea e ca atat timp cat CSM nu va fi transparent, populatia nu va sti ce se intampla cu justitia. Depolitizarea completa, prin retragerea presedintelui, este iarasi un semnal care e de natura sa corecteze impresia ca presedintele poate face orice in justitie.

• Componenta CSM: Cinci procurori, cinci judecatori si sase reprezentanti ai societatii civile

• La art 138 este modificarea impusa de statutul nostru de membri ai NATO si UE. Formularea anterioara viza un viitor participant in structurile NATO si UE.

• La art 149 in linia aceleiasi nevoi de adaptare, se stabileste in sarcina parlamentului, a presedintelui si guvernului indeplinirea obligatiilor ce rezulta din participarea la NATO

• Adaptarea la realitatile economice a cel putin urmatorilor 10 ani. Criza economica si perspectivele ei si impactul datoriilor publice ne obliga la a introduce masuri constitutionale. Germania deja le-a introdus, in Franta sunt in dezbatere

• Deficitul bugetului consolidat nu poate depasi 3%. Dar si orice deficit de la 0 la 3 nu poate fi creat decat daca e vorba de imprumutat bani pentru investitii. Propun sa traim din ce producem, iar daca imprumutam bani, sa-i imprumutam pentru dezvoltare, nu pentru consum, nu pentru ajutoare sociale.

• Criza datoriilor suverane e o realitate care se va agrava in perioada urmatoare la nivel global, nu neaparat in Romania. A nu avea grija pentru ce urmeaza sa se intample peste 10 ani ar fi o mare greseala. Datoria publica sa nu poata depasi 60% din PIB si ca exceptie in situatii de calamitati, cu aprobarea Parlamentului, sa se poata depasi acest deficit, dar numai in situatii exceptionale

• La art. 126 propun ca includerea actelor care privesc politicile fiscale si bugetare in sfera actelor excluse controlului judecatoresc. Nu instantele pot spune daca marirea TVA e corecta sau daca reducerea unor taxe e corecta. Problema fiscalitatii e o problema stricta a guvernului si mai ales a Parlamentului. Puterea judecatoreasca nu poate face politica fiscala a statului

• La art. 23, urmare a realitatilor pe care le-am constatat, am propus ca retinerea sa nu poata depasi 48 de ore, si nu 24 de ore. Cand un procuror are un caz unde are de decis cu privire la 20 – 30 de oameni, in 24 de ore cand sa-i aduca, cand sa-i interogheze, cand sa faca argumentatia pentru solicitare de retinere? Nu poti sa-l tii sa interogheze 20-30 de oameni in 24 de ore.

• La fel e valabil si pentru judecatori, ii aduci noaptea sa judece o arestare pe 29 de zile. Daca ar fi 48 de ore se poate pune omeneste sedinta dimineata, sau ziua. Poate 72 de ore era prea mult dar din practica a rezultat ca 24 de ore e prea putin.

• Probabil articolul care va produce o puternica dezbatere e modificarea art. 44, care elimina prezumtia caracterului licit al dobandirii averii. Acum, se spune la al. 8: „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma”. In propunerea mea, formularea e „averea dobandita licit nu poate fi confiscata”. De ce? Nu va porni nimeni o cruciada sa vada cum stau pensionarii cu averea, muncitorii de la uzinele din Pitesti… Dar prezumarea caracterului licit al averii se poate face in lege, nu e nevoie sa fie in Constitutie, pentru ca acolo se poate face si descrierea conditiilor in care se intampla asta

• Suntem unici in Europa cu astfel de prevedere si a fost paravanul sub care, desi s-a stiut de averi dobandite ilicit, acestea nu au putut fi confiscate. Formularea nu exclude prezumtia caracterului licit al oricarei averi, dar nu prevede expres in Constitutie, pentru ca a generat blocarea recuperarii daunelor statului, implicit a daunelor cu care a fost pagubit orice cetatean

Raspunsuri la intrebarile jurnalistilor

Ce se intampla daca un guvern nu respecta parametrii economici?

Asta trebuie sa stabilim in legea raspunderii ministrilor. Guvernul va trebui sa aiba descrisa raspunderea penala pentru fiecare element de nerespectare a constitutiei. Primul care raspunde e prim-ministrul

Reorganizarea administrativ-teritoriala ramane cea actuala?

Reorganizarea administrativa se poate face – si e unul din obiectivele mandatului meu – dar nu cred ca e cazul sa revenim la denumirea de regiune. A fost specifica perioadei comuniste. Traditia Romaniei e pe judete. Cred ca dimensiunile judetului pot fi discutate, dar nu trebuie sa revenim la un termen din perioada de trista amintire

Avand in vedere ca dispare imunitatea parlamentara, care este raspunderea presedintelui in fata legii in probleme penale?

Presedintele are imunitate in perioada mandatului, este prevazut si in constitutia actuala. Pentru ca totusi trebuie sa ramana un pilon de stabilitate, parlamentari sunt 300 sau 400. La presedinte exista un leac pentru fapte penale, se declanseaza procedura de suspendare.

Daca viitorul premier ar dori sa faca o remaniere, ar trebuie sa va consulte?

Trebuie, si acum trebuie sa ma consulte. Eu propun o finantare sanatoasa a statului, caut sa tai ce am vazut in experienta politica, demagogia politicienilor cand au distrus toate bugetele inainte de alegeri. Cuplarea alegerilor parlamentare si prezidentiale poate fi un subiect de discutie intre mine si Parlament. Nu este in propuneri, dar e un element pe care sunt dispus sa-l negociez cu Parlamentul

Din cate stiu, mandatul fiecarui presedinte merge pe legea pe care a fost ales pana la capat, dar aici e vorba de decizia Curtii Constitutionale.

E mai bun un singur tur decat doua tururi de scrutin?

Depinde, poate fi si mai bun, si mai rau. Sunt adeptul alegerii prin vot uninominal, in unul sau doua tururi. Nu as putea sa spun ca aici da, dar dincoace nu.

Sa stiti ca, in opinia mea, o astfle de solutie, dar nu am inca un punct de vedere cristalizat, diminueaza politizarea functiei de primar prin faptul ca in turul doi se fac aliante, am aceasta experienta si stiu ce exigenta au fost la mine intre cele doua tururi.

Am avut si situatia in care am castigat din primul tur si am fost un primar care isi incepea mandatul liber, fara conditionalitati de la nimeni, pentru ca intre cele doua tururi toate partidele incep si cer directori peste tot. Nu te ocupi de campanie, ci negociezi cu eventualii sustinatori ce dai.

Pe de alta parte, e de discutat cat de democratic este. Ce exclud ca extindere a sistemului de alegeri uninominale e extinderea la presedinte. Asta nu se poate

Cand va fi desemnat ministrul al Muncii?

Vineri cel mai tarziu veti avea ministru la Munca, m-am consultat cu premierul Boc si el trebuie sa mearga cu propunerea la partid

Ce parere aveti despre Biroul Tinutului Secuiesc la Bruxelles?

O parere proasta. Ea nu are efecte politice, insa este un element de desconsiderare si a Constituiei si a romanilor. Nu avem aceasta unitate administrativa

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT conferinta sutinuta de Traian Basescu.