VIDEO Vergil Chițac, candidat PNL la Primăria Constanța, în dialog cu cititorii: Economia orașului este nediversificată, de slabă calitate. Ăsta este motivul pentru care, din păcate, suntem pe locul 19 în țară la valoarea salariului mediu brut (I)

Vergil Chițac, candidatul PNL la Primăria Constanța a răspuns întrebărilor adresate de către cititorii HotNews: „Trebuie să stopăm risipa banului public, pentru că eu am constatat studiind câteva contracte, că ele sunt foarte oneroase, în sensul în care contractele sunt plătite de la primărie cu bani foarte mulți, iar banii aceștia mulți nu se văd în calitatea serviciilor prestate pentru respectivele contracte. Nu există constănțean cu care să mă întâlnesc și să nu-mi reclame faptul că orașul este murdar”.

• Aici poti vedea toate întrebările venite de la cititori. Acesta este prima parte a interviului. În partea a doua o să regăsiți și restul răspunsurior.

Principalele idei:

• Când vorbim de bugetul Constanței trebuie să ne uităm pe de o parte la bugetul de venituri, partea de venituri, dar și la partea de cheltuieli. La partea de venituri, dacă analizăm ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani de zile, vom vedea că bugetul a scăzut de la 815 milioane de lei în 2016, la 640 de milioane în 2019. Deci în 3 ani de zile, dacă adăugăm și rata inflației, vom vedea că practic resursele de la buget, veniturile, au scăzut cu o treime.
• Am în vedere ceea ce nu s-a întâmplat în anii din urmă: să absorbim foarte mulți bani europeni. Orașele care au reușit, atât pe linia dezvoltării economice, cât și pe linia modernizării orașului, al planificării și dezvoltării urbane, sunt orașe care au absorbit fonduri europene nerambursabile. Prin urmare, banii europeni și banii publici de la buget pentru investiții, pentru capital, vor lucra în complementaritate.
• Va trebui să creăm niște mecanisme prin care să atragem investitorii privați. Vă spuneam de un parc industrial. În același timp, va trebui să facem un regulament și vom face un regulament de facilități fiscale, atât cât este permis primăriei pentru că în zona asta primăriile nu au o marjă așa de mare de acțiune. Pot să facă reduceri de taxe, de impozite pentru companii care investesc și creează un număr minim de locuri de muncă.
• În același timp, vom simplifica interacțiunea dintre investitori și primărie, în sensul în care vom face un ghișeu unic unde investitorul să vină, să-și depună actele și nu-i așa, primăria să alerge să obțină toate avizele pentru el.
• Constantăm că segmentul între 25 și 40 de ani, dacă vă uitați pe datele statistice, a plecat din Constanța. De ce au plecat? E simplu. Nu și-au găsit locuri de muncă decent remunerate și indicatorii de calitate a vieții au scăzut.
• Există percepția în Constanța, pe care cititorii dumneavoastră o exprimă, probabil că în spatele lor sunt mai mulți oameni care spun că în Constanța, la nivelul Primăriei, este corupție. Nu e greu de văzut. Uitați-vă și dumneavoastră ce s-a întâmplat în perioada anterioară, uitați-vă cum unii zac pe la pușcărie din cauza asta și atunci, sigur că anatema asta s-a extins și cred că are un fundament.
• Trebuie, în perioada următoare, dacă voi câștiga Primăria și sper să se întâmple lucrul ăsta, să renegociem toate contractele de servicii publice cu furnizorii din două perspective, din perspectiva calității și de asemenea, să creăm niște mecanisme foarte eficiente de control a prețurilor de așa manieră încât raportul calitate preț să fie acela optim.

Am lansat un apel cititorilor HotNews.ro săptămâna aceasta să adreseze întrebări candidatului, domnului Vergil Chițac, și vom încerca să răspundem la aceste întrebări pentru că, până la urmă, constănțenii sunt cei care sunt în măsură să pună astfel de întrebări, să ridice astfel de probleme, pentru că noi de la București vedem altfel problemele Constanței. Cei care locuiesc acolo se lovesc zi de zi de probleme specifice orașului. Vom începe cu o primă întrebare venită de la unul dintre cititorii noștri. Întrebarea este în felul următor: se poate schimba bugetul actual dintr-un buget axat pe cazuri sociale și bătrâni într-un buget axat pe dezvoltare? Puteți face o defalcare de cum ar arăta acest buget?

Când vorbim de bugetul Constanței trebuie să ne uităm pe de o parte la bugetul de venituri, partea de venituri, dar și la partea de cheltuieli. La partea de venituri, dacă analizăm ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani de zile, vom vedea că bugetul a scăzut de la 815 milioane de lei în 2016, la 640 de milioane în 2019. Deci în 3 ani de zile, dacă adăugăm și rata inflației, vom vedea că practic resursele de la buget, veniturile, au scăzut cu o treime. Când ne uităm și la partea de cheltuieli vedem ce spunea cititorul dumneavoastră, vedem că o parte importantă (nu neapărat foarte mare, dar importantă) din bani merge către prestații sociale. Sunt câteva milioane de euro bune pe an care merg către prestații sociale, fie că se cheamă tichete „Respect”, fie că se cheamă subvenționarea gigacaloriei pe timp de iarnă, fie alte produse sociale.

Administrația asta a Constanței a cheltuit banii pe prestație socială și pe, hai să spunem, cheltuieli de consum imediat, neglijând ceea ce este cel mai important: dezvoltarea Constanței. E limpede că noi nu putem renunța în viitorul exercițiu bugetar și pe mai departe, în următorii ani, nu putem renunța la prestațiile sociale pentru că acoperă un număr foarte mare de oameni care chiar au nevoie.

În același timp, însă, trebuie să ne asigurăm sau trebuie să dăm drumul la dezvoltarea Constanței și dezvoltarea Constanței din perspectiva Primăriei înseamnă investiții publice, atât. Investiții publice însemnând invesții în infrastructură, însemnând drumuri, pasarele pietonale, poduri și tot ce înseamnă infrastructură de transport, dar și infrastructură de utilități. Dacă, de exemplu, vrem, și eu vreau, să dezvoltăm un parc științific, tehnologic și industrial în Constanța, Anghel Saligny, pe care l-am și identificat, unde să vină companii să investească, mai mici sau mai mari, după modelul patentat în vestul țării, în orașe care s-au dezvoltat, că nu inventăm noi apa caldă, atunci trebuie să le oferim acestor investitori toată infrastructura de care au nevoie: gaz, apă, canalizare. Da? Și atunci lucrul ăsta trebuie făcut cu bani de la buget.

De asemenea, am în vedere ceea ce nu s-a întâmplat în anii din urmă: să absorbim foarte mulți bani europeni. Orașele care au reușit, atât pe linia dezvoltării economice, cât și pe linia modernizării orașului, al planificării și dezvoltării urbane, sunt orașe care au absorbit fonduri europene nerambursabile. Prin urmare, banii europeni și banii publici de la buget pentru investiții, pentru capital, vor lucra în complementaritate. Unele vor face anumite proiecte, iar celelalte, proiecte care nu pot fi absorbite prin bani europeni. Asta este viziunea mea asupra cheltuirii banului public în orașul Constanța.

Cumva ați intrat și în următoarea întrebare adresată de același cititor: cum ați putea ajuta dezvoltarea unui sector IT puternic în Constanța? Până la urmă, ați văzut și dumneavoastră, chiar la discuțiile anterioare dădeați exemplul Iașiului. Știm bine, fiind un hub tehnologic puternic în zona Moldovei.

Amazon a investit la Iași (și e un gigant mondial Amazon). Eu am vorbit în intervenția anterioară de investițiile publice, dar este limpede că orașul Constanța, ca orice oraș de altfel, nu se poate dezvolta decât dacă are un sector economic, dinamic, privat. Repet, privat. Și atunci trebuie cumva să stimulăm investițiile private. Vorbesc nu numai de sectorul IT, dar să ajung și acolo, vorbesc de orice tip de investiții private pentru că banii privați sunt buni. Creează locuri de muncă, fac investiții, manufacturări, plătesc impozite, alimentează bugetul. Nu mai insist asupra acestei chestiuni, că sunt bine cunoscute.

Și atunci, complementar cu faptul că facem investiții publice va trebui să creăm niște mecanisme prin care să atragem investitorii privați. Vă spuneam de un parc industrial. În același timp, va trebui să facem un regulament și vom face un regulament de facilități fiscale, atât cât este permis primăriei pentru că în zona asta primăriile nu au o marjă așa de mare de acțiune. Pot să facă reduceri de taxe, de impozite pentru companii care investesc și creează un număr minim de locuri de muncă.

În același timp, vom simplifica interacțiunea dintre investitori și primărie, în sensul în care vom face un ghișeu unic unde investitorul să vină, să-și depună actele și nu-i așa, primăria să alerge să obțină toate avizele pentru el, nu să-l trimită tot timpul de la Ana la Caiafa. Pentru că, vedeți dumneavoastră, eu sunt de acord cu o minimală birocrație, este sănătoasă. Însă când devine maximă, ea inhibă. În Constanța se plâng oameni care vor să investească că sunt plimbați de la un ghișeu la altul al primăriei, li se cer aproape inexplicabil, aceleași acte. De ce să-i ceri unui om aceleași acte când tu deja le ai undeva în primărie chiar n-am putut și nu pot să înțeleg. Vizăm un set de măsuri pentru a atrage investitorii privați.

Acum legat de zona IT, ce am remarcat eu la economia Constanței este că produce bunuri și servicii cu valoare adăugată mică. Deci un sector IT, care înseamnă, nu-i așa, servicii cu valoare adăugată mare este necesar. Aici trebuie să implicăm și Universitatea. Primăria trebuie să fie liantul între mediul economic și social și Universitate.

Pe de-o parte, trebuie să asigure studenților pe cât posibil că au unde să facă practică în mediul economic social din oraș. Pe de altă parte, nu-i așa, și Universitatea trebuie să-și restructureze programele studențești pentru a putea face față nevoilor economice sociale din oraș. Avem o facultate de informatică, dacă nu mă înșel… matematică-informatică la Universitatea Ovidius. Eu cred că putem găsi acolo resursa umană și competența necesară pentru a putea să dezvoltăm un sector IT în Constanța. Din punctul de vedere al Primăriei, eu îmi voi da tot suportul pentru așa ceva. Și mă gândesc în special la tineri.

De altfel, pentru tineri să știți că vizez și incubatoare de afaceri. Știți ce înseamnă asta? Tinerilor le vin idei. Ideile, nouă celor mai maturi, s-ar putea să ni se pară trăznite, dar unele sunt bune. Și dacă din 10 afaceri pe care le incubăm într-un incubator de afaceri după o perioadă pe care o vom stabili, de să zicem un an sau un an și jumătate, rămân două pe piață înseamnă că avem un succes. Deci vizez să dezvoltăm caracterul antreprenorial al tinerilor.

De altfel, să știți că învățământul românesc în general, încă duce lipsă de ceea ce se cheamă antreprenoriatul tinerilor. Adică nu furnizează suficiente competențe de antreprenoriat pentru tineri.

Ați intrat cumva într-o altă întrebare a cititorilor noștri. Întrebarea era dacă ați fi de acord să subvenționați din bugetul Primăriei 1.000 de locuri pe an în facultățile constănțene, evident, pentru sectoare unde există deficit acut de forță de muncă? De exemplu, facem un exercițiu de imaginație, reușiți să atrageți investitori în zona de IT și apoi, evident, ca orice altă zonă care s-a dezvoltat pe zona de IT, se lovește de problema lipsei forței de muncă calificate.

Eu nu cred că în Constanța există problema lipsei de burse pentru studenți, care să le acopere studiile. Eu cred că sunt suficiente locuri care sunt bugetate de stat la Universitatea Ovidius și la celelalte. Mai avem Universitatea Maritimă Constanța și Academia Navală. Restul sunt universități private și nu se pune problema în felul ăsta. Dar, subvenționarea trebuie să acopere, evident, și zona privată. Nu aș avea o problemă să subvenționeze primăria, însă legătura directă trebuie să fie între universitate și mediul economic social. Uitați-vă în țările dezvoltate, în țările care contează în tot ceea ce înseamnă inovarea și învățământul superior. Încă din timpul facultății există o legătură între mediul economic, între marile companii și studenți. În măsura în care reușim să implicăm investitorii în învățământ și creăm legătura asta directă, mă gândesc că și ei pot la un moment dat să subvenționeze niște burse ale unor studenți care ulterior vor lucra în cadrul companiilor lor.

Dacă nu, pe mine nu mă deranjează lucrul ăsta. Important este să vedem în ce măsură lucrul asta ajută la dezvoltarea Constanței și dacă studenții, după ce am subvenționat, rămân să lucreze în Constanța. Pentru că și asta e important. Știți ce s-a întâmplat în Constanța în ultimii ani, apropos de învățământul superior? Constatăm că segmentul între 25 și 40 de ani, dacă vă uitați pe datele statistice, a plecat din Constanța. De ce au plecat? E simplu. Nu și-au găsit locuri de muncă decent remunerate și indicatorii de calitate a vieții au scăzut. Adică oamenii au văzut că n-au ce să facă. Au ieșit de la serviciu și n-au unde să facă sport, n-au unde să petreacă timpul în parcuri, nu pot merge la un spectacol, nu au ce să facă. Deci toate astea înseamnă indicatorii de calitate a vieții.

Bun, să nu mă lungesc. Ei au plecat. Problema este că noi i-am pregătit aici de la grădiniță până când au terminat facultatea, deci am internalizat costurile și când să ne bucurăm și noi ca societate, ca oraș, de roadele muncii lor, ei au plecat. Deci am externalizat beneficiile. Aici este problema. Noi trebuie să creăm un mediu în Constanța astfel încât cei care termină în Constanța să se regăsească în mediul economic și social din Constanța, să rămână aici. Nu să privească viitorul lor în afara Constanței. Deci vreau să terminăm cu chestiunea asta, cu internalizatul costurilor și externalizatul beneficiilor. Constănțenii trebuie să-și dorească să rămână în Constanța.

De altfel, viziunea mea de dezvoltare a orașului, pe care am prezentat-o și în program, este aceasta: constănțenii vor fi mândri de orașul lor, iar Constanța va fi un oraș în care se vor dezvolta afacerile, vei dori să faci business.

Sunt multe întrebări venite de la cititori, majoritatea întrebărilor pe care ar urma să vi le adresez au la un moment dat un numitor comun și acela este încrengătura și corupția, așa cum se exprimă cititorii noștri, din primărie, din actuala administrație și am zis să adresăm o singură întrebare, pentru că sunt mai multe care au de fapt același scop, aceași direcție. Întrebarea ar suna cam așa: Cum vă propuneți concret să anihilați sau măcar să reduceți substanțial corupția din primărie și din celelalte instituții ale municipiului, să eficientizați activitatea acestora și să creșteți transparența în relațiile cu constănțenii? Că și asta e o problemă, cu transparența. Mă refer aici la nucleele de corupție închistate de atâtea zeci de ani de zile în toate structurile și la toate nivelele.

Există percepția în Constanța, pe care cititorii dumneavoastră o exprimă, probabil că în spatele lor sunt mai mulți oameni care spun că în Constanța, la nivelul Primăriei, este corupție. Nu e greu de văzut. Uitați-vă și dumneavoastră ce s-a întâmplat în perioada anterioară, uitați-vă cum unii zac pe la pușcărie din cauza asta și atunci, sigur că anatema asta s-a extins și cred că are un fundament. Nu există mijloace de luptă sau un mijloc de luptă împotriva corupției mai eficient decât transparența. Încep cu ultima parte a întrebării dumneavoastră. În momentul în care creezi proceduri transparente, în momentul în care digitalizezi informația, dar și legătură între cetățean și primărie (știm foarte bine, calculatoarele nu iau șpagă, nu-i așa?), în momentul când creezi un mecanism clar și transparent, atunci corupția nu are unde să se mai instaleze. Metoda prin care îmi propun să reduc din percepția cetățenilor, că deocamdată eu nu am certitudini și nu pot vorbi așa, dar există percepția asta, din percepția cetățenilor vizavi de corupție, este transparentizarea tuturor procedurilor.

Ăsta este motivul pentru care în programul meu electoral, care la capitolul soluții cuprinde două părți: o parte am spus eu, imediată, poate e prea mult spus terapie de șoc, prevede unele măsuri ce trebuie luate în trei, șase luni, până la un an. Una din primele măsuri se cheamă „Primăria online”. Primăria online este un program prin care vrem să transparentizăm interacțiunea dintre cetățean și primărie. Vrem ca, cât mai multe proceduri să fie accesibile online și bineînțeles, ulterior, la ghișeu vom prioritiza interacțiunea cetățeanului cu primăria, prin zona aceasta online.

Cam ăsta e mecanismul prin care cred eu că într-o primă fază și sigur, de ce să ascund lucrul ăsta, m-am mirat să văd că primăria nu are un sistem de management al calității după ISO 9001/2008. Nimeni nu mai poate funcționa în ziua de azi fără un ISO pentru că asta certifică că toate mecanismele din primărie, de la organizare până la control, până la financiar, toate sunt planificate, sunt organizate, sunt executate și sunt supuse acțiunii de îmbunătățire continuă. În momentul în care ai totul procedurizat printr-un sistem de management al calității, corupția nu prea mai are pe unde să pătrundă. Ăsta este adevărul.

Sau dacă va pătrunde, va pătrunde mult mai puțin.

Mult mai puțin și mult mai greu.

Avem o întrebare de la un cititor…, așa cum discutam și data trecută, este cam greu să spuneți care sunt principalele 3 probleme ale Constanței. Dar cititorul totuși întreabă: Care sunt principalele trei probleme cu care se confruntă actualmente constănțenii și cum planificați rezolvarea lor în agenda cu care vă prezentați în fața electoratului? Care ar fi orizontul de timp al soluționării acestora? Până la urmă și asta este o discuție: este realizabil să faceți tot ce vă propuneți în 4 ani de zile?

Sigur că, așa cum spuneați și dumneavoastră, sunt multe probleme cu care Constanța se confruntă și locuitorii ei. E greu să pui degetul pe primele trei, dar încerc o prioritizare a lor și vă pot spune așa.

Pe primul loc, trebuie să reclădim economia orașului. Economia orașului este nediversificată, de slabă calitate, produce servicii cu valoare adăugată mică. Ăsta este motivul pentru care, din păcate, suntem pe locul 19 în țară la valoarea salariului mediu brut. Dacă nu avem o economie dezvoltată și salariile sunt mici, și consecințele înseamnă scăderea nivelului de trai. Economia orașului este problema numărul 1 și o să revin să vă spun, deși cred că am atins subiectul ăsta, cam cum văd eu reclădirea ei.

Problema numărul doi, aș spune calitatea serviciilor publice, pe care Primăria le asigură cetățenilor. Când spun servicii publice, aș spune de la curățenie stradală la toletarea copacilor, întreținerea spațiilor verzi, dezinsecție, deratizare, servicii medicale, servicii de educație, transport și cred că nu m-aș opri încă 10 minute dacă aș vorbi.

Calitatea serviciilor publice și conex de calitatea serviciilor publice, o a treia problemă aș spune stoparea risipei banului public pentru că eu am constatat studiind câteva contracte, că ele sunt foarte oneroase, în sensul în care contractele sunt plătite de la primărie cu bani foarte mulți, iar banii aceștia mulți nu se văd în calitatea serviciilor prestate pentru respectivele contracte. Repet: Curățenia stradală este.. nu e constănțean cu care să mă întâlnesc și să nu-mi reclame faptul că orașul este murdar. Și când te uiți la contractul pe care l-a făcut primăria, e adevărat, pe 25 de ani, începând din 2008, cu firma de salubritate, vezi că se duc foarte mulți bani. Știți foarte bine că acest contract, sau constănțenii știu că acest contract a fost, mă rog, DNA-ul a intervenit… patronul respectivei societăți are niște probleme cu DNA-ul, probabil că și din cauza asta. Deci numărul trei ar fi stoparea risipei banului public.

Acum să le luăm pe rând. Cât privește economia, este un orizont de timp care depășește patru ani. Noi trebuie să punem bazele dezvoltării economice și revin pe scurt: prin investiții publice (de ce ar investi altcineva în orașul tău dacă nu investești tu?) și prin servicii private, pentru că niciun oraș nu s-a dezvoltat decât cu un sector economic privat dinamic. Cum îi atragem pe investitori? Am spus, prin investiții publice, printr-un regulament prin care sunt facilități fiscale, prin știu eu, dacă vreți, până la urma urmei, banii fug de nesiguranță. Va trebui să acționăm și în zona siguranței cetățenești, pentru că avem probleme în Constanța.

A doua problemă pe care am identificat-o… calitatea serviciilor publice. Trebuie, în perioada următoare, dacă voi câștiga Primăria și sper să se întâmple lucrul ăsta, să renegociem toate contractele de servicii publice cu furnizorii din două perspective, din perspectiva calității și de asemenea, să creăm niște mecanisme foarte eficiente de control a prețurilor de așa manieră încât raportul calitate preț să fie acela optim. Eu nu mai sunt de acord și nu voi fi de acord să mai plătim bani pentru servicii publice… de ce vreți dumneavoastră servicii, dacă ele nu se fac la standardele de calitate care sunt scrise în contract. Lucrul ăsta se întâmplă în momentul de față. Niciodată contractul de curățenie stradală nu a fost renegociat. Mă întreb și eu, de ce Dumnezeu din 2008 niciodată contractul nu a fost renegociat în condițiile în care cetățenii se plâng toți că este mizerie în oraș?

Cam astea ar fi primele 3 priorități: economia orașului, calitatea serviciilor publice și stoparea risipei banului public.