„Zona rurală din Bărăgan s-a umplut de piste de bicicletă”. Un om care pleacă din Guvernul Bolojan spune ce a găsit acolo 

Mulți primari cu bugete anuale de sub 2 milioane de lei, derulau proiecte de 10-15 milioane și cereau bani guvernului pentru continuarea acestora. Iar unele sunt complet inutile, spune un consilier al lui Ilie Bolojan. 

„România investește sume mari la nivel local, dar efectul lor de multiplicare economică este limitat. Pentru un leu investit, obținem acum mai puțin de un leu”, spune Victor Giosan, consilier al premierul Ilie Bolojan pentru reforma în administrație. 

Într-un interviu pentru publicul HotNews, expertul a povestit despre obiceiul multor primari din România de a cere bani de la Guvern, pentru a-și continua investițiile, deși multe dintre acestea nu sunt cu adevărat utile. Cum arătau cererile? „Dați-ne bani, ajutați-ne că e o situație temporară, dar noi suntem foarte performanți”.  

Cum ajungeau primarii în această situație? „Evident, mai întâi contractau împrumuturi, apoi pentru că nu mai puteau contracta împrumuturi de la bănci se împrumutau la trezorerie și în final se blocau”.   

Uneori, ce făceau cu acești bani?

„S-a umplut zona rurală din Bărăgan de piste de bicicletă”, a descris Victor Giosan.

Mai mult, povestește expertul, mulți primari cu bugete anuale de sub 2 milioane de lei, derulau proiecte de 10-15 milioane și cereau bani guvernului pentru continuarea acestora.

Părculețe cu zeci de bănci și coșuri de gunoi înghesuite

„Pot să înțeleg rațiunile și de mediu și de orice altă natură dar chiar și în cazul investițiilor utile trebuie să ai o raționalitate economică și de eficiență. Chiar și când e vorba de apă și de canalizare. Trebuie să aibă sens, altfel vor fi doar niște conducte îngropate sau piste făcute doar așa. Sunt multe locuri în România, cu părculețe unde pe 200 metri pătrați sunt zeci de bănci și sute de coșuri de gunoi”, a detaliat Giosan.

Giosan a lucrat înainte în programe de consultanță ale UE, USAID, Banca Mondială sau Consiliul Europei pe reforma administrației publice în țări precum România, Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru sau Moldova. Giosan a fost angajat anul trecut la Cancelaria primului ministru. În cabinetul Bolojan a avut în răspundere exact domeniul administrației publice. 

După ce a ajuns în cabinetul premierului el povestește că a făcut o analiză care a determinat că peste 80% din primăriile cu mai puțin de 2000 de locuitori nu-și pot acoperi costurile din venituri proprii, adică din taxe și impozite locale. 

Care este una dintre soluții

Victor Giosan consideră că, prin actualul sistem electoral, establishmentul administrației locale se autoperpetuează. Își garantează continuitatea. A lor și a proiectelor, unele de acest gen, ineficiente, crede expertul.

Schimbarea poate veni doar prin modificare felului în care au loc alegerile.

„Revenirea la alegerile în două tururi pentru primari ar permite o împrospătare a elitei politice locale. Iar această împrospătare ar face această elită politică mult mai atentă la transparență și la doleanțele populației”, crede Giosan

„Într-un singur tur de scrutin, nu facem altceva decât să acordăm ocupantului poziției de primar sau de președinte de consiliu județean o șansă excepțional de mare de a fi reales și tot reales. Cu o majoritate relativă de 30-35% din voturi el își reînnoiește mandatul”.

El dă exemplul unei alte țări: „Uitați-vă la sistemul francez. În primul rând, nu sunt candidaturi separate pentru primari, primarul este capul listei de consilieri. Și intră în turul doi toți cei care depășesc 10 sau 12,5%. Și apoi încep negocierile. Și în alte țări sunt mecanisme prin care se evită consolidarea pentru prea mulți ani a cuiva într-o funcție de primar sau de președinte de consiliu”.

Interviul integral cu consilierul premierului poate fi citit aici.