​VIDEOREPORTAJ Vreau o scoala ca afara: cum arata o scoala profesionala din Brasov reconstruita din temelii cu ajutorul a 11 firme care ii vor angaja pe elevi dupa terminarea studiilor

Bursa lunara de 400 de lei pentru fiecare elev, practica la companii private, practica pe vara in Germania, transport si masa gratuite pe timpul practicii si prioritate la angajare dupa terminarea scolii. De aceste conditii beneficiaza 134 de elevi care s-au inscris anul acesta la Scoala Profesionala Germana Kronstadt. Aceasta scoala face parte din proiectul invatamantului profesional lansat la inceputul anului, care prevede ca dupa doi ani de scolarizare elevii primesc certificat de calificare nivel III recunoscut in Uniunea Europeana si, daca doresc, se pot reintoarce pe ruta liceala pentru a sustine Bacalaureatul.

• Vezi mai jos un reportaj marca HotNews.ro despre scoala profesionala care a inceput cursurile in septembrie in Brasov

Vreau o scoala ca afara – Reportaj la Scoala Profesionala Kronstadt from HotNews.ro on Vimeo.

In luna februarie, in Monitorul Oficial a aparut ordinul de ministru care stabileste cadrul legal pentru invatamantul profesional. Prima zi de scoala profesionala in acord cu aceasta legislatie a fost pe 17 septembrie, iar in intreaga tara 12.400 de copii s-au inscris la aceasta forma de invatamant.

Scoala Profesionala Germana Kronstadt a fost infiintata in cadrul Colegiului Tehnic „Mircea Cristea” din Brasov, in cladirea fostului liceu „Rulmentul”.

Gabriela Costea, directorul general al Colegiului Tehnic „Mircea Cristea”:

• Colegiul Tehnic Mircea Cristea era in parteneriat cu firmele nemtesti pentru stagii de practica pe partea de liceu tehnologic. La solicitarea dumnealor privind forta de munca am considerat ca se impune crearea unei scoli profesionale.
• Am facut demersuri pe langa Inspectoratul scolar, primaria Brasov, am avut un real sprijin din partea inspectoratului scolar si din partea domnului inspector general Dorel Agache care practic a fost initiatorul acestei scoli profesionale, sustinandu-ne la minister. Pe atunci domnul ministru Daniel Funeriu ne-a sprijinit foarte mult, am reusit sa cream cadrul legal pentru a infiinta aceasta scoala profesionala.
• Dupa ce am creat cadrul legal, am trecut la actiunea ca atare – sa concesionam de la primaria Brasov cladirea. Primaria Brasov s-a implicat foarte mult, in cladire s-au investit aproape 10 miliarde, suma care este investitia primariei Brasov. Partea de dotare am realizat-o in colaborare cu agentii economici, deci tot ce vedeti in scoala, echipamente, calculatoare si standuri de pregatire pentru elevi provin prin sponsorizari de la partenerii germani. Initial au fost 14 firme in parteneriat cu scoala, acum sunt 11 firme.
• Colegiul Tehnic „Mircea Cristea” avea deja parteneriate pe stagiile de practica ale elevilor de liceu cu toate aceste firme. Practic, nu am facut decat sa deschidem o noua discutie vizavi de o scoala profesionala pentru ca dansii erau interesati de aceasta forta de munca pe care sa o aiba intr-un timp mai scurt. Ruta de liceu tehnologic presupune totusi un invatamant de 4 ani, ca sa nu mai vorbim de ruta tehnologica progresiva unde invatamantul este de 5 ani.
• Firmele le pun elevilor la dispozitie parte de curriculum, pentru ca este vorba de un invatamant dual si incercam sa corelam partea de curriculum romanesc cu partea de curriculum nemtesc; adica practic sa-i invatam pe copii noile tehnologii.
• Companiile vin cu echipamente care sprijina invatarea acestor discipline tehnologice si a noilor tehnologii. In afara de aceste lucruri ofera si prioritate la angajare pentru absolventi si o bursa pe perioada studiilor. Mai mult, le ofera si posibilitatea de a continua liceul si facultatea cu sprijinul partenerilor germani, adica acordandu-le in continuare burse pe perioada de studii, cu finantare de la compania cu care au contract. 
• Bursele sunt de 400 de lei lunar: 200 de lei provin de la Guvernul Romaniei si 200 de lei de la partenerii germani.
• Am purtat o campanie de marketing de 30 de zile dupa care am trecut la partea de publicitate, am avut o campanie de 3 luni in care am trecut prin fiecare scoala si liceu tehnologic, dar si teoretic. Am participat la sedintele cu parintii din fiecare scoala, pentru ca practic am avut o campanie de constientizare a parintilor si a copiilor vizavi de importanta unei calificari profesionale cerute pe piata fortei de munca si in concordanta cu nevoile de pe piata fortei de munca.
• S-au inscris initial 247 de elevi, dintre care au fost selectati 134. Procedura de selectie a constat in doua probe: o proba scrisa – un test care viza capacitatile intelectuale ale elevului, parte de psihologie – si un interviu cu agentul economic.  
• Avem 22 de elevi care provin din tara, din judetele Vrancea, Vaslui, Buzau, carora li se asigura cazare si masa la Colegiul Tehnic „Mircea Cristea”. Probabil ca nu au avut o astfel de oferta in zona din care provin, probabil ca zona aceea nu este suficient de bine industrializata, nu stiu exact care este motivul, dar cert este ca parintii sunt foarte preocupati si interesati ca elevii, copiii dumnealor, sa aiba o calificare de nivel european, pentru ca despre asta vorbim, despre o calificare de nivel european.
• Prin contractul cadru pe care l-am incheiat cu partenerii germani, exista posibilitatea unui stagiu de practica in Germania astfel incat sa vina in contact si cu Uniunea Europeana, sa poata realiza o comparatie intre locul de munca ce i se ofera in Romania si locul de munca din Germania.
• Este stabilit (acest stagiu) si este compus din doua parti: elevii pe perioada vacantei pot lucra la companiile partenere si sunt retribuiti, in Romania, si pot participa la un stagiu de formare de 5-10 zile in Germania. Ei vor avea de ales incepand cu 21 iunie 2013 pana cand se termina vacanta scolara.
• Copiii studiaza ca limba moderna limba germana. Le este foarte utila, cel putin celor care vor lucra pe partea de Masini unelte cu comanda numerica deoarece softul este preponderent in limba germana. Deci este foarte important ca elevul sa studieze limba germana.

Ramona Titeiu, directorul adjunct al Colegiului Tehnic „Mircea Cristea”:

• Cei mai multi elevi provin de la colegii tehnice, cam din toata zona. Oferim doua specializari: Electromecanic masini unelte si instalatii industriale si Operator la masini unelte cu comanda numerica.
• Ii pregatim si pentru Uniunea Europeana, nu numai pentru agentii economici din tara. Deci ei trebuie sa raspunda cerintelor agentului economic si, in consecinta, si UE.
• Castigurile sunt in primul rand calificarile. Scoala raspunde cerintelor agentului economic in conformitate cu standardele, standardele si curriculumul sunt gandite astfel incat sa existe o permanenta corelare cu agentul economic.
• Exista consiliul managerial, adica reprezentantii agentilor economici care dau acordul favorabil sau avizul nefavorabil profesorilor care vor lucra cu copiii. Trec si ei printr-un filtru al agentilor economici.

Uwe Kando, sef centru formare – Scheffler:

• A inceput totul cu acea legislatie care a iesit in februarie in legatura cu invatamantul profesional, care ne-a ajutat foarte mult in prima etapa. Dupa care am lucrat impreuna cu Colegiul Tehnic „Mircea Cristea”, cu Inspectoratul scolar judetean Brasov si cu municipalitatea Brasov. Toti acesti parteneri au ajutat la succesul acestui proiect, unde practic agentul economic e o parte activa in invatamantul profesional.
• Ne implicam in tot ce tine de alegerea elevilor sau participam cu o bursa de 200 de RON pentru fiecare elev, in plus suntem alaturi de cadrele didactice cu tot ce tine de scolarizarea lor sau de specializarea lor in tehnologiile moderne, in dotarea acestei scoli. Deci suntem o parte activa in invatamantul profesional.
• Inainte nivelul de pregatire a absolventilor nu corespundea cerintelor agentului economic. Asta cred ca spune totul.
• Angajarea acestor elevi este prioritatea absoluta, dar niciun elev nu este legat printr-un contract sa returneze investitia noastra in cei doi ani.
• Conceptul acesta este unul foarte modern. Si in tarile vestice, cum e in Germania, foarte multi directori au parcurs acest sistem de invatamant. Au facut o scoala profesionala, dupa care si-au facut Bacalaureatul, au studiat si au devenit directori de companii multinationale. Si eu am parcurs acest drum si aici sunt.

Despre Invatamantul Profesional

Una dintre marile noutati ale acestui an scolar o reprezinta relansarea invatamantului profesional. Aproximativ 12.000 de absolventi de clasa a IX-a au optat anul acesta sa continue studiile la profesionala. Ei primesc o bursa de 200 de lei lunar, pentru cei doi ani de scoala profesionala. Proiectul a fost lansat de fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu, care a explicat ca fiecare elev care intra in scoala profesionala beneficiaza de un contract tripartit semnat de elev respectiv parinte, tutore – scoala – firma.

Cadrul legal prevede ca se poate inscrie in invatamantul profesional orice elev care a terminat clasa a IX-a. Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care pot fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice, dar numai in conditiile in care scoala are un contract incheiat cu cel putin o firma privata la care sa se desfasoare practica elevilor. Oferta pentru acest invatamant profesional este gestionata la nivel de regiune, astfel ca firmele, inspectoratele scolare judetene si primariile sunt cele care pun bazele acestor scoli.

Companiile au asigurat loc de practica pentru fiecare elev, tutore de practica ce ii invata si ii monitorizeaza pe elevi, angajatorul participa de asemenea la oferta curriculara, la ceea ce invata elevii, si in unele cazuri asigura o bursa in plus elevului, pe langa cei 200 de lei lunar primiti odata cu admiterea in invatamantul profesional. Elevii pot face practica si la scoala, dar numai daca scoala are capacitatile necesare, in rest practica desfasurandu-se la firma.

De asemenea, practica poate fi facuta in orice tara a Uniunii Europene, daca firma care incheie contract cu scoala are un centru de pregatire in alta tara. De exemplu, in cazul in care o scoala incheie contract cu un lant hotelier, elevii vor putea fi pregatiti in Germania, Spania sau in orice tara unde lantul respectiv are un centru de formare, respectand conditiile legale din acea tara.

Din partea scolii, elevul primeste echipamente, instrumente de lucru si consiliere scolara.

Scoala Profesionala dureaza doi ani, cu urmatoarea structura: in primul an, elevii fac 40% teorie (525 de ore) si 60% practica (740 de ore), aceasta practica incluzand 6 saptamani care sunt la angajator. Toata practica poate fi facuta la angajator, deci toate cele 740 de ore pot fi facute la angajator, dar cel putin 6 saptamani obligatoriu sunt facute la angajator, a explicat fostul ministru Daniel Funeriu la inceputul anului, atunci cand a lansat Scoala Profesionala.

In anul al doilea de invatamant profesional, va fi 25% teorie (315 ore), 75% practica (885 de ore), iar practica obligatorie la anagajator va fi de 5 saptamani.

La finalizarea studiilor, elevul va primi un certificat de calificare nivel III in cadrul european al calificarilor. „Participarea companiei la examenul prin care elevul va obtine acest certificat de calificare este obligatorie”, a explicat Funeriu.

In cazul in care exista elevi care termina Scoala Profesionala si vor sa intre din nou la liceu, daca au trecut examenul de final si au primit certificatul de calificare pot reintra in clasa a XI-a pentru a merge spre Bacalaureat. Cei doi ani de profesionala sunt echivalati asadar cu un an de liceu, pentru ca elevii intra in Scoala Profesionala dupa ce termina clasa a IX-a, la varsta de 15-16 ani.

In ce priveste resursele financiare, fostul ministru al Educatiei a explicat la lansarea proiectului ca exista o resursa de 100 de milioane de euro, din fonduri europene, iar banii sunt pusi la dispozitia scolilor, anagajatorilor, inspectoratelor scolare si vor putea fi cheltuite pe echipamente pentru elevi, instrumente de lucru pentru elevi, posiblitati de remunerare a tutorilor – pentru ca fiecare elev va avea un tutore de practica de la nivelul firmei, consiliere scolara si alte cheltuieli pe care le decid scolile.

„Am sa va dau un exemplu: pentru un elev care invata sa devina brutar, din acesti bani se va putea cumpara faina pentru angajator care va fi utilizata in procesul educationale pentru elev; de asemenea va putea sa fie platit tutorele pentru angajator”, declara Funeriu.

Potrivit fostului ministru, „acest invatamant profesional va crea o uriasa competitie intre scoli; finantarea scolilor se face in functie de numarul de elevi: ai elevi, ai bani, n-ai elevi, nu ai bani. Dar scoala nu se poate infiinta daca nu exista un contract cu o companie. Angajatorul poate sa aduca cadre didactice care sa predea chiar in scoala si de aceea sunt importante aceste 100 de milioane de euro. Nu e de joaca. Nu va fi un program in care ne prefacem ca merge in practica”.

Conditiile integrale, detaliile de inscriere si informatiile despre Scoala Profesionala pot fi gasite pe site-ul special al proiectului aflat in derulare: alegetidrumul.edu.ro. Tot aici pot fi consultate si care sunt Scolile Profesionale din acest moment, pe specializari si companii cu care au incheiat contract.

• Citeste aici mai multe despre invatamantul profesional