Viroză sau gripă? Cum le deosebești în funcție de simptome / Când e cazul să mergi la spital
Simptomele infecțiilor respiratorii de sezon pot fi dintre cele mai diferite: de la nas care curge, durere ușoară în gât, tuse, până la simptomatologie respiratorie severă, stare generală de rău și senzația că „te-a călcat trenul”, explică, pentru HotNews, dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei.
„E important să știm dacă este vorba despre gripă”
Cea mai sigură și practic singura modalitate de a ști cu precizie de ce boală respiratorie suferi este testarea – există atât teste pentru gripă, cât și teste pentru COVID-19, spune medicul. Ele sunt disponibile atât în farmacii, cât și în cabinetele medicilor și în clinici.
„Indiferent că vorbim despre testele rapide, e important să știm dacă este vorba despre gripă. Gripa este acea afecțiune care te pune repede la pat, dar tratamentul antiviral poate să te ajute să te ridici din pat în 24 de ore, dacă avem diagnosticul”, arată, în dialogul cu HotNews, dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și managerul interimar al Institutului Matei Balș.
Totuși, chiar și în lipsa unui test, simptomele și intensitatea lor pot fi un indicator care îți arată dacă te poți trata acasă, dacă este cazul să te adresezi medicului de familie sau chiar să mergi direct la camera de gardă a unui spital.
Viroza de sezon – cea mai „simplă” variantă
În cazul în care ai simptome ușoare – îți curge nasul, ai o durere ușoară în gât sau tușești, dar simptomele respiratorii nu sunt severe – poate fi vorba despre o banală viroză sezonieră, explică dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naţionale de Medicina Familiei.
„În conștiința populară este încetățenit faptul că virozele banale sezoniere ar putea să fie gripă. În realitate, nu este așa. Aceste răceli despre care vorbim acum sunt date de o paletă foarte mare de virusuri – dintre care amintim rinovirusul, adenovirusul și așa mai departe. Sunt multe astfel de situații, chiar coronavirusurile, în afara SARS-CoV2, sunt responsabile de apariția virozelor banale sezoniere”, arată dr. Gindrovel Dumitra.
Există însă și persoane în cazul cărora virozele de sezon provoacă simptome mai grave sau care persistă, caz în care este recomandat să vă adresați medicului.
În țara noastră „nu avem, în acest moment, în circulație un agent patogen deosebit care să provoace viroze de sezon persistente”, spune dr. Gindrovel Dumitra. Dar, în cazul virozelor de sezon, „ne uităm la particularitățile de reacție ale fiecărei persoane. Fiecare persoană reacționează altfel, iar evaluarea se face individual”, arată dr. Dumitra.
Gripa e atunci când „ai senzația că te-a lovit trenul”
Gripa se diferențiază de virozele de sezon prin alterarea stării generale a persoanei respective.
„Gripa nu este o simplă viroză”, spune și dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, chiar dacă „nu toate cazurile de gripă sunt însoțite de complicații și forme severe”.
„Adică ai senzația că te-a lovit trenul. Aceea este adevărata gripă, iar aceste forme sunt prevenite de vaccinarea anti-gripală, nu formele banale, sezoniere, cele care îți permit continuarea activității obișnuite”, arată dr. Gindrovel Dumitra.
Gripa poate avea simptomele unei viroze banale, dar poate avea și simptomatologie pulmonară, cum ar fi dispneea (dificultatea la respirație). De asemenea, există și simptomatologie generală, adică dureri musculare, oboseală, senzația că nu poți să îți desfășori activitățile obișnuite și ai nevoie să rămâi în pat. „Practic, persoana respectivă nu mai poate să mearga la serviciu, nu își poate desfășura activitățile obișnuite la capacitatea normală”, explică dr. Gindrovel Dumitra.
„Aceasta este diferența dintre gripă și virozele banale sezoniere”, arată medicul.
„Aici depinde, pe de o parte, de pacient, care poate să aibă un sistem imunitar problematic – prin vârstă sau prin bolile cronice. Dar sunt și cazuri de oameni tineri sau care nu au, în teorie, probleme asociate și care pot face, totuși, forme severe”, ”, explică dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Matei Balș.
Gripa poate fi însoțită de complicații grave, în special la persoanele cu afecțiuni medicale pre-existente.
Posibilele complicații ale gripei (sursa: Ministerul Sănătății):
- Gripa crește de 100 de ori riscul de pneumonie, de 10 ori riscul de atac de cord și de 8 ori riscul de accident vascular general, la câteva zile de la îmbolnăvire.
- Persoanele cu afecțiuni medicale pre-existente au un risc mai mare de înrăutățire a acestora în urma infecției cu virusul gripal.
- O altă posibilă complicație este encefalita (inflamația creierului).
- Pentru oamenii care suferă de diabet, riscul de spitalizare cu forme grave crește de 3 până 6 ori.
- Gripa contribuie la deteriorarea gravă a sănătății seniorilor și distruge de multe ori capacitatea de refacere a acestora. Adulții de peste 65 de ani reprezintă 9 din 10 decese cauzate de gripă și 63% din spitalizări.
La medicul de familie sau la spital?
În ceea ce privește gravitatea simptomelor, există două situații, explică dr. Adrian Marinescu: unele persoane vin la camera de gardă cu simptome respiratorii „clasice”: febră, tuse, dureri musculare, articulare.
„Nu sunt niște simptome care să ne ducă cu gândul la o urgență medicală, în așa fel încât să vină la camera de gardă, unde sunt timpi lungi de așteptare. Aceste cazuri pot fi rezolvate împreună cu medicul de familie.”
Ministerul Sănătății a publicat, de asemenea, odată cu creșterea numărului de viroze și gripe, o listă a centrelor care asigură evaluarea medicală ambulatorie pentru viroză și gripă la nivel național.
Dar „atunci când respirația este dificilă, atunci când saturația de oxigen scade, așa cum vorbeam și în pandemie, evident că poate fi o urgență. Iar acea persoană ar trebui să ajungă la o cameră de gardă în timpul cel mai scurt”, adaugă medicul infecționist.
În plus, în momentul în care „febra înaltă persistentă după un număr de zile, evident că trebuie să faci un consult. Poate nu în miez e noapte, ca urgență, dar trebuie să faci un consult la medicul specialist”, mai spune managerul Institutului Matei Balș.
De asemenea, dacă vorbim despre o persoană care are peste 70 de ani, cu probleme de sănătate asociate, „evident că în acel caz va ajunge mai repede la spital. Sau un copil foarte mic care face febră și se deshidratează are nevoie de un consult cât mai rapid”, mai precizează Adrian Marinescu.
Cum putem preveni îmbolnăvirea de gripă?
Dacă în cazul virozelor de sezon nu avem la dispoziție un vaccin care să prevină îmbolnăvirea, în cazul gripei, „cea mai bună metodă de prevenție rămâne vaccinul”, spune medicul Adrian Marinescu.
Chiar dacă vaccinarea împotriva gripei se face, de regulă, toamna, managerul de la „Matei Balș” spune că nici acum nu este târziu și putem să ne vaccinăm și în acest moment. Asta pentru că, în alți ani, cazurile de gripă s-au întins până în luna aprilie: „Ar trebui să o facă toți cei care nu s-au vaccinat și toți cei care nu au făcut deja gripă în acest sezon”.
În afara vaccinului, există și reguli de igienă care ne pot proteja de gripă sau alte viroze de sezon, spune Adrian Marinescu: „Autoizolarea nu trebuie să fie obligatorie, adică impusă de cineva, dar atunci când copilul are simptome, el nu trebuie să meargă la grădiniță sau la școală. La fel, adultul, dacă are simptome, nu trebuie să meargă la locul de muncă pentru a evita transmiterea mai departe, la persoane ce riscă să facă chiar o formă mai severă”.
Mai există COVID-19?
La Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București ajung în continuare și pacienți bolnavi de COVID-19, însă aceștia sunt din ce în ce mai puțini, declară pentru HotNews dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist.
Majoritatea celor care ajung la spital sunt cei care dezvoltă complicații – cel mai adesea dispnee (dificultăți la respirație). Restul cazurilor seamană cu o răceala banală și se tratează acasă.
„Avem și cazuri de COVID, dar, în mod cert, ele sunt într-o scădere evidentă. Practic, cred că acesta va fi și trendul: cazuri puține și, foarte probabil, există și cazuri ușoare, de tip răceală banală, care nu ajung să fie tratate la spital”, spune Adrian Marinescu.
INTERVIURILE HotNews.ro