Vizita discretă a lui Peter Szijjarto la București. Dincolo de poze, rămâne deschisă problema investițiilor Budapestei în Transilvania / Scurt istoric al unui subiect care provoacă iritare în România

​Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, Peter Szijjarto, s-a aflat joi la București, într-o vizită ferită de ochii presei române. Un tur susținut pe la ministerele de Externe, Transporturi, Economiei și Energiei, și o întâlnire cu liderii UDMR din Guvern, urmate de poze pe Facebook ale oficialului de la Budapesta și un interviu acordat presei maghiare în care a făcut referire la „problemele sensibile legate de drepturile minorităților naționale” și aprecierea faptului că UDMR face parte din Guvern.

Din partea română, o postare pe Facebook a ministrului Energiei, Virgil Popescu, și un comunicat al MAE.

„În mod specific, am discutat despre gazul din Marea Neagră, despre conducta BRUA și perspectiva Ungariei cu privire la acest proiect important, având în vedere că vrem să găsim soluții viabile pentru diversificarea surselor de alimentare și transport, pentru a întări securitatea energetică. Am căzut de acord să intensificăm dialogul pentru a colabora în ceea ce privește discuțiile ce se vor purta la nivelul Uniunii Europene în vederea îndeplinirii obiectivelor cu privire la trecerea către o energie curată, folosind un mix energetic diversificat neutru din punct de vedere tehnologic”, a scris pe Facebook ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Ministerul de Externe de la București a transmis un comunicat despre impulsionarea relațiilor româno-ungare.

Un punct pe agenda discuțiilor a fost si cel referitor la programul de investiții al Ungariei în Ardeal, subiect nevralgic în cazul căruia cei doi oficiali conveniseră anul trecut semnarea unui acord între cele două țări. Joi, la aproape un an de atunci, Bogdan Aurescu i-a „reamintit” omologului său despre „angajamentul comun”.

„În ceea ce privește „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”, ministrul Bogdan Aurescu a reamintit angajamentul comun, din mai 2020, pentru negocierea unui acord internațional care să stabilească parametrii în baza cărora acest program finanțat de la bugetul statului ungar și alte programe similare să poată fi implementate pe teritoriul României”, se arată în comunicatul de presă al MAE.

Scurt istoric al unui program care irită Bucureștiul

„Planul Kos Karoly”, convenit în 2016 și pus în practică începând cu anul următor este o consecință a Strategiei Națiunii asumată de Viktor Orban în urmă cu aproape zece ani și are ca scop reunificarea națională a maghiarilor din bazinul Carpatic, din punct de vedere identitar, nu geografic. Iar pentru asta a pus la bătaie miliarde de euro, o parte substanțială ajungând la comunitatea maghiară din Transilvania.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat, în mod repetat, că investițiile masive ale Guvernului Ungariei în Transilvania nu au acordul României.

Cum s-a derulat acest program? Liderul UDMR Kelemen Hunor declara într-un interviu pentru presa maghiară că liderii de la București, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu au cerut un acord scris pentru asta.

„În 2017 am vorbit cu Teodor Meleșcanu despre această problemă (programul economic – n.r.). Am discutat condițiile. Ne-am uitat în ochii celuilalt. Și astfel am stabilit programul. Am înțeles că dl ministru vrea să facem o înțelegere în scris. Vom face. Pe teritoriul României, fără acest acord nu putem”, a spus Szijjarto.

Ce vrea Bucureștiul? „Am transmis colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă”, a spus Bogdan Aurescu, în urmă cu un an, la finalul vizitei din mai la București a lui Szijjarto.

Ce probleme sunt cu investițiile Guvernului Ungariei în Transilvania

Guvernul Ungariei finanțează proiecte ale comunității maghiare din România prin intermediul Fundației Pro Economica, înființată de persoane apropiate UDMR. Programul este însă neconform în raport atât la Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, cât și cu Raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul înrudit al Comisiei de la Veneția.

Primul prevede o limitare a intervenției unui stat în cazul minorităților înrudite doar la domeniile educație și cultură. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția vorbește tot despre aceleași două domenii.

Mai mult, același document subliniază faptul că în condițiile în care legi a căror aplicare privește minoritățile înrudite din alt stat în domenii care nu sunt prevăzute de tratate internaționale sau cutume care prezumă acordul statului respectiv, acesta trebuie cerut înainte de aplicarea oricărei măsuri. Or, Ungaria nu l-a cerut.

În plus, derularea programului Guvernului Ungariei printr-o asociație neguvernamentală din alt stat nu este în conformitate cu criteriile enunțate de Comisia de la Veneția.

În privința criteriilor etnice, invocate de partea română, chiar dacă Fundația Pro Economica susține că derulează proiecte la nivel național, derularea acestora a fost doar în județele Harghita, Covasna și Mureș, în zone în care procentul etnicilor maghiari este de peste 70%.

Cu toate acestea, autoritățile de la București au evitat să califice tranșant drept ilegal programul derulat de Guvernul Ungariei în Transilvania, preferând să invoce lipsa acordului României. Acesta probabil și în lipsa unor investiții ale Bucureștiului în dezvoltarea economică a celor trei județe, din care Harghita și Covasna în topul celor mai sărace din țară. De asemenea, sume consistente au ajuns, prin TVA, în bugetul național.

Momentul semnării unui acord în privința programului economic al Budapestei nu a fost avansat în conferința de presă comună a celor doi ministri de externe, din luna mai 2020, de la București.

Programul de investiții al Undariei în Ardeal continuă și fără acord semnat

La începutul lui decembrie 2020, ministrul Comerţului şi Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat, la Târgu Mureş, că Ungaria va continua programul de dezvoltare economică din Ardeal, care este sincronizat cu legislaţia României şi cu cea internaţională, şi a alocat deja un buget de 6,5 miliarde forinţi.

„Au fost realizate 53 de investiţii agricole majore, în valoare totală de 47 de miliarde de forinţi (circa 112 milioane de euro n.r.), făcând posibil în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, pentru fermierii de aici să îşi valorifice produsele aici şi, ulterior, după prelucrare, să ajungă pe pieţele externe. La această dezvoltare de peste 40 de miliarde, Guvernul Ungariei a oferit un sprijin de 20 de miliarde de forinţi (circa 56 de milioane de euro n.r.). Şi întrucât a avut succes, am decis să continuăm şi am deschis un buget nou de 6,5 miliarde forinţi (în jur de 18 milioane de euro n.r.) pentru investiţii în agricultură şi în industria alimentară. Dacă mă uit la cei 5 ani care au trecut, de când am avut acest program de dezvoltare economică în Ardeal, atunci pot să vă spun că 6.045 de proiecte au fost sprijinite financiar şi aceste 6.045 de proiecte au adus o investiţie de 135 de miliarde de forinţi ca investiţie”, a declarat Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă.