Vom munci până la 70-75 de ani? Ce se întâmplă dacă se corelează vârsta de pensionare cu speranța de viață. Care e situația în Europa

​Anunțata reformă a pensiilor, contradictorie în declarațiile oficialilor de la București, sugerează că vârsta de pensionare ar putea fi legată de speranța de viață. România nu ar fi singurul stat european care ar face această corelare, cu toate că măsura ar putea funcționa ca un bumerang. Și spun asta deoarece pandemia actuală de COVID-19 a redus speranța de viață cu circa un an, spun experții. E drept, nevoia de reformă a pensiilor e evidentă, dată fiind evoluția demografică dezastruoasă în care ne aflăm. Riscul este ca din nou, România să pună căruța înaintea boilor. Vezi mai jos care este vârsta medie de pensionare în țările europene și ce reforme s-au angajat unele state să facă în acest domeniu.

​Perspectiva de a munci până la 70-75 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni. Dacă ajungi să te pensionezi la această vârstă, date fiind condițiile de sănătate ale populației la grupa de vârstă de peste 70 de ani, nu vei apuca să te bucuri prea mult de pensie. E drept, bugetul Statului are doar de câștigat: nu va mai cheltui cu pensia ta mult timp că nu va mai avea cui da pensia. În același timp va încasa de la tine contribuții mai mult timp decât o face în prezent.

În statele membre UE, vârsta medie de pensionare este de 65 de ani. Spania, Germania și Franța sunt pe cale să ridice nivelul vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, în timp ce ținta este de 68 de ani în Marea Britanie și Irlanda.

În tot mai multe țări, vârsta de pensionare este legată de speranța de viață. Pe lângă Finlanda, acest mecanism este funcțional în Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia. La fel, britaniii vor și ei să adopte acest mecanism. Modificarea vârstei de pensionare e programată să aibă loc între 2020 și 2030.

În unele țări, vârsta de pensionare diferă între bărbați și femei, femeile pensionându-se la o vârstă mai redusă. Tendința și aici este de a egaliza vârsta la care femeile și bărbații ies la pensie.

Există de asemenea posibilitatea în unele țări de a munci și după pensionare, dacă te menții sănătos, în putere și îți dorești să muncești. la fel cum există posibilitatea de a te pensiona anticipat.

Vârsta de pensionare în Norvegia, Suedia și Finlanda este flexibilă. Asta înseamnă că o persoană își poate contracta pensia într-un anumit interval de vârstă. Finlanda are, de pildă, un sistem în care te poți pensiona între 63 și 68 de ani, dar vârsta pentru a obține pensia publică standard este de 65 de ani.

”Din păcate, din subteranele administrației publice tot se avansează „rezolvarea” contabilă a problemei pensiilor. Se vorbește iar despre creșterea vârstei de pensionare. Bine, nu se spune asta pe șleau, dar se subliniază importanța „corelării între speranța de viață și vârsta de pensionare”. Limba de lemn nu poate ascunde însă intențiile păpușarilor care vor creșterea vârstei de pensionare. După ce au rupt finanțele publice prin pensii speciale + reducerea ridicolă a vârstei de pensionare în armată, poliție, pompieri, magistrați etc., vin acum cu nesimțire să ceară majorității societății să se sacrifice, muncind mai mult.

Eu cred că ar trebui să gândim economic problema, inclusiv din perspectiva economiei politice. Bunăoară, să realizăm că, așa cum tocmai am spus, soluțiile adevărate nu pot veni de la privilegiații sistemului, adică tocmai de la cei care l-au pus pe butuci. Hai să gândim pe termen lung și în mod principial. Dacă avem o inechitate uluitoare în sistem, atunci hai să tăiem inechitățile; de ce să muncească profesorul până la 70 de ani, polițistul sau magistratul care acum se pensionează la 45 de ani (știu pe cineva care a ieșit la 40) nu pot munci până la 65?”, spune profesorul Bogdan Glăvan.