Vor scădea facturile românilor odată cu producția de gaze din Marea Neagră? Răspunsul unui oficial guvernamental care-l contrazice pe Bolojan
Gazele care vor veni anul viitor din Marea Neagră nu vor aduce o scădere semnificativă a prețului gazelor, spune Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Aceasta deoarece suntem într-o piață unică europeană și prețurile depind de cotațiile la principala bursă de gaze, cea din Olanda.
Declarația secretarului de stat din Ministerul Energiei vine în contradicție cu afirmațiile premierului Ilie Bolojan, care a susținut că prelungește cu un an plafonarea prețului gazelor, deoarece, în 2027, „vom avea noi resurse care vor determina o scădere a prețului gazelor”.
„România are cea mai mare producție de gaze și, dacă adăugăm 8 miliarde de metri cubi din Marea Neagră, vom fi de departe cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, iar așteptarea populației și a industriei este ca prețul să scadă. Acum, știți, suntem în piața unică europeană, avem interconectări și foarte multe dintre prețurile comerciale sunt în funcție de indicele TTF al bursei din Olanda (principala bursă de gaze din UE – n.r.). Nu mă aștept să existe o scădere semnificativă doar din acest motiv al prețului gazului natural în Uniunea Europeană și în România”, a spus Cristian Bușoi, în cadrul conferinței ZF Power Summit.
El a adăugat că principalul beneficiu al României este întărirea securității energetice.
„Evident că, dând gazul natural în țară, nu mai adaugi costuri de transport sau alte costuri pe care le-ai avea dacă l-ai importa, dar altfel nu văd de ce Romgaz sau OMV Petrom (dezvoltatorii proiectului din Marea Neagră – n.r.) ar reduce prețul și nu s-ar duce către o medie europeană”.
Bușoi crede însă că producția mai mare ce va veni din Marea Neagră va scădea media europeană, dar subliniază că nu trebuie să avem așteptări „nerealiste”.
„Având însă producție mai mare, mă aștept însă ca și media europeană să scadă puțin, dar să nu generăm niște așteptări nerealiste că va fi o scădere semnificativă, pentru că, fiind în piața unică europeană, fiind cerere mare în toată UE, având acest indice TTF de referință, prețul va rămâne undeva la media europeană, sub medie, dar în media europeană”.
Nici companiile nu pot promite că vom avea o scădere drastică a prețului gazelor, atâta vreme cât suntem într-o piață europeană, a mai spus el, adăugând că un alt beneficiu pentru România vor fi veniturile crescute la bugetul de stat din dividendele și taxele încasate de la Romgaz și OMV Petrom.
În urmă cu trei săptămâni, premierul Ilie Bolojan anunța că Guvernul a decis să amâne cu un an liberalizarea prețurilor la gaze, pe motiv că, din 2027, odată cu gazele din Marea Neagră, prețurile vor scădea.
„Fiind un an greu este normal să luăm aceste măsuri, dat fiind că din 2027 vom avea noi resurse de gaze ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețului gazelor. Asta înseamnă că anul 2027 ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea”, a spus Bolojan.
Unde vor merge gazele din Marea Neagră
Secretarul de stat Cristian Bușoi a amintit că, potrivit legislației offshore, gazele trebuie să meargă cu prioritate către piața din România, dar, dacă nu există cerere în țară, gazul pleacă la export.
„Există un mare interes pentru gazul din Marea Neagră. Germania, Ungaria, dar şi alte ţări din regiune sau din Uniunea Europeană sunt interesate să achiziţioneze cantităţi cât mai mari posibil din gazul din Marea Neagră”, a spus el.
Utilizarea acestor resurse în țară depinde însă de finalizarea unor proiecte de centrale pentru producerea energiei electrice din gaz, precum cele de la Mintia și Iernut. Totodată, Romgaz este în negocieri pentru a prelua combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș, cel mai mare consumator de gaze din țară.
„Dar dacă vom finaliza Mintia, și o vom finaliza, dacă vom finaliza Iernut, dacă Romgaz va prelua Azomureş şi vor mai fi şi alte iniţiative de valorificare superioară a gazului natural, atunci evident că o utilizare în România, cu valoare adăugată mai mare, ar fi de preferat decât vânzarea către alte ţări din Uniunea Europeană. Dar, în orice caz, cerere pentru gazul din Marea Neagră va exista cu siguranţă”.
Centrala pe gaz de la Ișalnița nu se va mai construi. „Trebuie să transformăm proiectul în altceva”
„Există și acel CCGT (centrală de producere a electricității din gaze – n.r.) pe care îl face Complexul Energetic Oltenia – unul din cele două, pentru că pentru cel de la Ișalnița nu a venit nicio firmă la licitație și vom trebui să transformăm proiectul în altceva, pentru că este în planul de restructurare și de ajutor de stat al Complexului Oltenia”, a mai spus oficialul ministerial.
El a adăugat că, în timp ce Romgaz vizează folosirea în țară a jumătății sale de producție din Marea Neagră, OMV Petrom are în vedere şi exportul resurselor.
„Din perspectiva ministerului, prioritară este folosirea gazului în România și, dacă nu se realizează toate aceste proiecte așa cum ne așteptăm, trebuie să fim corecți și realiști, există un mare, mare interes pentru gazul din Marea Neagră din partea țărilor europene partenere”.