„Vrea să ia totul”: Putin l-a amenințat pe Trump cu ofensiva decisivă în Ucraina, în 60 de zile. Ce „baros” are la îndemână șeful Casei Albe
Președintele rus Vladimir Putin a transmis clar, în cea mai recentă convorbire telefonică pe care a avut-o cu omologul său american, Donald Trump, pe 3 iulie, că armata rusă va lansa o ofensivă majoră, în următoarele 60 de zile, pentru a ocupa în totalitate zonele din sud-estul Ucrainei parțial controlate în prezent, a declarat pentru publicația americană Axios o sursă familiarizată cu discuția.
Trump a vorbit apoi cu Emmanuel Macron, a precizat această sursă, menționându-i liderului francez că Putin „vrea să ia totul” – adică toate teritoriile – în limitele administrative ale regiunilor ucrainene Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.
Convorbirea cu Putin l-a convins pe Trump că președintele rus nu va opri luptele, conform Axios. Acest lucru a influențat poziția șefului Casei Albe cu privire la sprijinul militar pentru Ucraina. Potrivit surselor Axios, luni, 14 iulie, Trump va anunța un nou plan de înarmare a Kievului, care va include furnizarea nu doar a unor arme defensive, ci și armament ofensiv. În special, Washingtonul ia în considerare posibilitatea transferului către armata ucraineană a rachetelor cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte aflate adânc pe teritoriul rus, inclusiv facilități din Moscova. „Trump este foarte supărat pe Putin. Declarația sa de mâine (luni, n.r.) va fi foarte agresivă”, a declarat duminică senatorul republican din Carolina de Sud, Lindsey Graham, pentru Axios.
Între timp, notează ediția în limba rusă a publicației independente The Moscow Times, armata rusă a început deja ofensiva de vară, în contextul apelurilor lui Trump la un armistițiu de 30 de zile și la primele negocieri de pace dintre Moscova și Kiev din ultimii trei ani. Armata rusă avansează în medie cu 15 kilometri pătrați pe zi, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, a calculat publicația britanică The Economist.
Cu toate acestea, ocuparea teritoriului ucrainean este însoțită de înregistrarea unor pierderi record de la începutul războiului și până acum: între 1 mai și 9 iulie, Rusia a pierdut aproximativ 31.000 de oameni, care au fost uciși pe câmpul de luptă. În același timp, pe durata întregului conflict, pierderile totale ale Rusiei variază între 900.000 și 1,3 milioane de soldați, potrivit unor estimări ale serviciilor occidentale de informații și ale analiștilor.
Putin a formulat anterior cereri maximaliste pentru ca Ucraina să pună capăt războiului. Acestea includ predarea celor patru regiuni controlate parțial de armata rusă, interzicerea aderării Kievului la NATO și limitarea dimensiunii armatei ucrainene. Potrivit unor surse apropiate Kremlinului, The New York Times (NYT) scrie că Putin consideră că apărarea Ucrainei ar putea să se prăbușească în lunile următoare și a exclus încheierea luptelor fără concesii majore din partea Kievului.
În același timp, liderul de la Kremlin este pregătit pentru ca răbdarea lui Trump să se epuizeze după aproape șase luni de încercări pentru oprirea acțiunilor militare. Cu toate acestea, Putin este gata să riște înrăutățirea relațiilor cu președintele american pentru a-și atinge obiectivul principal – ocuparea unei părți cât mai mari din Ucraina. În același timp, după cum au adăugat sursele NYT, Putin se așteaptă ca, dacă SUA vor impune noi sancțiuni, să poată negocia cu Trump relaxarea restricțiilor atunci când va fi gata să pună capăt războiului.
Ce mișcare în privința armamentului pregătește Trump
Duminică, Donald Trump a declarat că intenționează să vândă sisteme de apărare antirachetă Patriot către Uniunea Europeană, care le va furniza apoi Ucrainei, au relatat anterior agențiile DPA și Agerpres.
Trump li s-a adresat jurnaliștilor de la baza Andrews, pe aerodromul militar de lângă Washington, și a descris acordul ca fiind o tranzacție comercială. „Uniunea Europeană plătește pentru asta. Noi nu plătim nimic pentru asta, dar le vom trimite… le vom trimite sisteme Patriot”, a explicat liderul american.
„Nu am convenit încă asupra numărului, dar vor avea câteva pentru că au într-adevăr nevoie de protecție”, a adăugat el.
Președintele american nu a spus ce țări ale UE vor plăti pentru arme și nici nu a oferit detalii, dar a menționat o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care va avea loc luni la Washington.
Joi, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Berlinul intenționează să achiziționeze sistemele de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA, pentru livrarea către Ucraina, fără a specifica câte.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat ulterior că Germania a fost de acord să plătească pentru două sisteme Patriot.
Săptămâna trecută, Trump și-a exprimat nemulțumirea față de refuzul liderului de la Kremlin de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace și a declarat că a aprobat o livrare de arme defensive către Ucraina.
Ulterior, el a spus că dorința Ucrainei de a avea un sistem suplimentar de apărare aeriană Patriot urmează să fie evaluată.
Duminică, Trump a criticat din nou comportamentul lui Putin, spunând că „vorbește frumos și apoi bombardează pe toată lumea seara. Deci există o mică problemă acolo”.
Ucraina se apără în fața invaziei ruse pe scară largă în mare parte datorită armelor furnizate de aliații occidentali din cadrul NATO.
„Barosul” pe care îl poate folosi Trump ca să pună capăt războiului
SUA și-ar putea schimba în curând cursul politicii lor față de Rusia, a declarat duminică senatorul american Lindsey Graham pentru postul de televiziune CBS.
„Ne apropiem de un punct de cotitură în ceea ce privește invazia Rusiei în Ucraina”, a afirmat senatorul republican, citat de DPA și Agerpres.
De luni de zile, președintele Trump a încercat să-l aducă la masa negocierilor pe președintele rus Vladimir Putin, a amintit Graham. „A lăsat ușa deschisă în ceea ce privește Rusia. Acea ușă este pe cale să se închidă”, a adăugat senatorul.
Graham a subliniat că există sprijin în Senat în favoarea impunerii unor sancțiuni împotriva Moscovei și a altor țări care cumpără produse rusești și, prin urmare, „susțin mașinăria de război a lui Putin”.
Senatorul american a indicat că în Congres se discută despre un pachet care i-ar permite lui Trump să impună tarife de 500% oricărei țări care ajută Moscova, numind China, India și Brazilia ca țări care cumpără produse petroliere și alte mărfuri din Rusia.
Graham a descris demersul ca pe un „baros” pe care Trump l-ar putea folosi pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Însuși Trump a promis că va face o „declarație majoră” despre Rusia luni, în timp ce emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a ajuns deja la Kiev, pentru o vizită de o săptămână, și a fost primit de președintele Zelenski.
Totodată, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ministrul apărării german, Boris Pistorius, sunt așteptați la Washington luni.
Trump a cerut în mod constant o încetare rapidă a luptelor, după ce și-a preluat cel de-al doilea mandat de președinte, dar până acum a pus presiune în principal asupra Kievului, remarcă agenția germană de presă DPA.
Recent, însă, poziția publică a liderului de la Casa Albă față de Moscova a devenit tot mai critică, iar luni, după întâlnirea cu Rutte, este așteptat anunțul „major” în privința armamentului destinat Ucrainei.
INTERVIURILE HotNews.ro