Vremea evaluărilor industriei energetice românești

Credeam în 2016, că numai sub Guvernul PSD – Ponta trădarea și prostia s-au infiltrat în industria energetică românească. M-am înșelat! Au urmat guvernele PSD – Dragnea, PNL – USR și PSD – PNL – UDMR.

Ce au în comun toate aceste guverne prin prisma industiei energetice?

În primul rând blocarea de către ANRM a concesionării de noi perimetre de explorare și exploatare de gaze și petrol. Tot ANRM-ul a legat prețul intern al gazelor de prețul Bursei din Viena, bursa manipulată de Gazprom. Nu știu cum au reușit și guvernele și parlamentele din 2012 încoace să blocheze exploatarea gazelor din Marea Neagră, dar au reușit. „Noroc” că a început criza ucrainiană de s-a deblocat. Rezultatul: România în cațiva ani a ajuns să importe aproape 30% din necesarul de gaze din Rusia, acea Românie care acum cațiva ani avea un import de sub 5%. Trebuie spus ca Black Sea Oil and Gas, cei care extrag gaze dintr-un perimetru de adâncime mică, sunt nemulțumiti de noua lege ce va ieși din Parlament. Toata lumea speră ca gazele din Neptune Deep vor scoate Romania din sărăcia energetică în care se află, dar nimeni nu zice că dacă se va lua decizia de investiție de către cele două companii (OMV siRomgaz), mai sunt necesari câțiva ani buni și minim cinci miliarde de dolari pentru ca până la prima moleculă de gaz din acest zăcământ să intre pe conductele Transgaz. … și asta în cazul în care nu se găsește vreo mină (adusă de curenții marini din zona Odesa) prin apropierea perimetrului respectiv sau nu se îngheață conflictul ucrainian …

Am scris încă din 2012 că România nu mai are nici un control asupra extracției, importului și prelucrării petrolului, nu mai are industrie petrochimică și chimică, toata distribuția de carburanți se află în mâna altor state: Federația Rusă prin LukOil și Gazprom, Kazakstan prin Rompetrol, Ungaria prin MOL, Austria (și Rusia) prin OMV, Azerbaijan prin SOCAR. De ce nu „au venit americanii”? (sau oricare mare concern energetic occidental) Pentru că au fost izgoniți. Avem „la vedere” cel puțin două exemple: Chevron cu gazele de șist în 2012 și Exxon cu Neptune Deep în 2018 – 2020.

Nu a fost descâlcită nici povestea datoriilor istorice (la stat de peste 600.000.000 dolari) ale Rompetrol, transformate de Patriciu în obligațiuni, retransfrormare mai apoi în datorii, „reconvertite” în participații la un fond de investiții kazah – roman care are patru angajați și zero cifră de afaceri.

Vă mai amintiți de scandalul din 2015 de la LukOil care a fost acuzat de o evaziune de 2.000.000.000 dolari? Cazul a fost îngopat, statul român este în continuare în pierdere, Federația Rusa în câștig.

Producția de energie electrică este și ea pe chituci. Acum un an și jumătate arătam dezastrul din energie, deci înainte de începerea manevrelor pe piața de energie a Federației Ruse, manevre prevestitoare a războiului declanșat de Kremlin. În 2014 exportam peste 7 TWh, în 2021 am importat peste 4 TWh. Prețurile au explodat, dar principala cauză a prețurilor românești nu este criza energetică mondială generată de Rusia ci lipsa de capacități de producție. Astăzi România este pusă în situația de a importa energie electrică pentru că vântul nu bate (și soarele nu strălucește) când e nevoie. Capacitățile securitare sunt vechi, cu randemente în scădere și suscectibile de a fi închise în următorii ani deoarece nu mai îndeplinesc condițiile de securitate. … și de mediu, dar se pare că trotinetiștii ecologiști de la Bruxelles sunt puși în situația de a-și reconsidera „politicile verzi” tocmai din cauza securității generării de energie.

Piața europeană de energie este prost organizată deoarece este impropriu ca să se tranzacționeze energie securitară împreună cu energia regenerabilă, acestea două fiind de fapt produse diferite. Chiar Președintele Franței pune la îndoială piata de energie și cât de compatibile sunt cele trei tipuri de energie securitară (cărbune, gaz și nuclear) de a fi tranzacționate împreună.

Piața de energie românească este o butaforie construită de ”gulerele” albe în avantajul lor. Dacă ne uităm la care sunt cei care beneficiază de creșterea prețului energiei electrice, vom vedea că regenerabilele sunt pe primul loc. Să nu uităm că acum câțiva ani, regenerabilele își permiteau să exporte un megawatt la 0,1 euro și astăzi îl vând în OPCOM la aproape 500 euro, oricât le-ar taxa Guvernul ele tot cu un mare profit vor rămâne. Schema de compensare și subvenționare pare că a fost făcută tocmai de ”regenarabili”, ceea ce nu este exclus, dacă ne uităm cine sunt secretarii de stat din Ministerul Energiei și care sunt legăturile lor cu parcurile eoliene sau solare.

Că exista interese în energie, nu se îndoiește nimeni, dar nerealizarea strategiei energetice este probabil cea mai mare trădare națională, cu toate ca toți miniștrii care s-au perindat s-au angajat în Programele de Guvernare, ca o vor finaliza într-un timp scurt.

Acest angajament apare și în ultimul Program de Guvernare. (începe la pagina 88)

Să luăm bucată cu bucată ultimul program de guvernare, care pare făcut pe genunchi: s-au dat câteva linii directoare și fiecare ministru a completat ce l-a tăiat capul. Avem 27 de obiective strategice, unele dintre ele sunt fantasmagorice și bine ca nu s-au realizat, altele sunt depășite de situație deoarece în cele șapte luni de când Premierul Ciucă este la Palatul Victoria, situația geopolitică s-a schimbat.

De securitate energetică (obiectivul 1) se discută de cel putin 15 ani, nimeni nereușind să încropească Strategia Energetică mult promisă (obiectivul 5). Singurul document valabil, care nici el nu este respectat în totalitate (aici mă refer numai la problematica industriei energetice) este Strategia Națională de Apărare (pe care o găsiți aici) și pe care am analizat-o acum aproape doi ani. (Pentru Strategia Energetică am facut o analiză Riscuri – Vulnerabilități – Amenințări – Pericole – Oportunități aici.)

Investițiile în capacități noi sunt în continuare pe hârtie. Președintele Iohannis s-a întors din Statele Unite de câteva luni cu două proiecte importante rezolvate la nivel de colaborare intre state: reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și SMR-urile. De SMR-uri știm că sunt în analiză și SUA a alocat bani pentru studii. De Cernavodă nu mai zice nimeni nimic. (Asta nu înseamnă că nu s-ar fi făcut ceva pași dar cunoscând că dacă o companie energetică națională face un ou, iese un nene să cotcodăcească „realizarea pentru români”. Au fost declarații că în mai se pun în funcțiune capacități noi pe hidro. Evident că nu s-au realizat. Iernutul e înghețat între declarații. Ar trebui să mergă la 50% din capacitate până la sfarșitul anului și nu înteleg de ce s-a lansat acest 50% când el trebuia sa mergă cu cei 460 de MW de doi ani.

Al treilea obiectiv strategic este sa închidem capacitățile pe cărbune, că așa scrie în PNRR. După criza energetică declanșată de Kremlin, renunțarea la cărbune este sinucidere. Chiar nemții, mult mai ecologiști decât mulți europeni, redeschid vechile termocentrale pe cărbune. Al șaptelea obiectiv este trecerea capacităților de pe cărbune pe gaze. La nivel declarativ totul este perfect, dar dând un telefon unui prieten ce lucreaza la CEOltenia (că CEHunedoara a fost închis exact acum un an și nimeni nu întreabă decidentul de ce!) am aflat că deabia se pune problema studiilor de fezabilitate, deci cu birocrație, cu licitații, cu execuție o sa mai dureze câțiva ani până la punerea în funcțiune.Citeste articolul pana la sfarsit pe Contributors.ro

Vremea evaluărilor industriei energetice românești

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”