Sari direct la conținut

Zâmbete și strângeri de mână, Xi, Putin și Modi căutând astfel să semnaleze o unitate

HotNews.ro
Zâmbete și strângeri de mână, Xi, Putin și Modi căutând astfel să semnaleze o unitate
Vladimir Putin, premierul indian Narendra Modi și președintele chinez Xi Jinping discută înaintea summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) la Centrul de Convenții și Expoziții Meijiang din Tianjin, China, luni, 1 septembrie 2025. Sursa: Profimedia

Prietenia lor demonstrativă din China a fost menită să demonstreze că în lume există o alternativă la poziția de lider a Statelor Unite, chiar dacă între ei se păstreză niște grave disensiuni, scrie The New York Times.

Aproape sigur, în estul Chinei s-a semnalat o scenă destinată publicului aflat în partea cealaltă a lumii: liderii Chinei, Rusiei și Indiei – cele mai mari puteri nealiniate Occidentului – zâmbind și râzând ca niște buni prieteni, felicitându-se între ei cu ocazia reuniunii de luni la nivel înalt.

Totul a început cu premierul Indiei, Narendra Modi, și cu președintele Rusiei, Vladimir Putin strângându-și mâna și intrând în sala evenimentului, plină cu o serie de alți lideri ai lumii. Ei se îndreaptă direct spre președintele Chinei, Xi Jinping, își strâng mâinile și formează un cerc închis. Apoi, un schimb de câteva cuvinte înainte ca translatorii să-și preia atribuțiile. Putin se căznește să zâmbească larg, iar Modi zâmbește cu toată gura. La un moment dat, Modi strânge mâinile celor doi.

Potrivit analiștilor, tabloul transmite mai multe mesaje. Bonomia manifestată de Xi și de Putin era menită să demonstreze o strânsă legătură între ei, în calitate de lideri ai unei ordini mondiale alternative, care înfruntă Statele Unite. Modi a căutat să demonstreze că India are alți prieteni importanți – inclusiv China, în pofida unor dispute frontaliere încă nerezolvate – în cazul în care Administrația Trump va continua să irite guvernul din New Delhi cu taxele sale vamale.

„Optica este un aspect important al acesti reuniuni, iar Casa Albă ar trebui să-și dea seama că politicile sale vor face ca o serie de țări să caute niște alternative ca să-și poată atinge interesele”, afirmă Manoj Kewalramani, șeful departamentului de studii indo-pacifice de la Institutul Tajshashila din Bangalore, în India.

Această imagine din Tianjin, acolo unde s-au întâlnit peste 20 de lideri din țări, în general, din Asia Centrală și de Sud, a demonstrat felul în care perturbărle geopolitice provocate de Trump au oferit Chinei și Rusiei o platformă prin care să-și atragă niște parteneri precum Iranul, Kazahstanul, Kârgâzstanul, Belarusul și Pakistanul.

Reuniunea din Tianjin a Organizației de Cooperare Shanghai – o organizație eurasiatică formată din 10 țări, în frunte cu China și Rusia, – a dezvăluit tocmai acest efort. Într-o declarație comună, grupul „a condamnat cu tărie” ceea ce, în opinia sa, ar fi agresiunea militară lansată de Israel și de Statele Unite împotriva Iranului, dar nu a pomenit nimic despre războiul Rusiei din Ucraina. (Iranul face parte și el din organizație).

China dorește să profite de lipsa de popularitate a politicii comerciale americane pentru a ridica un obstacol între Washington și restul lumii, afirmând că ea poate fi un lider mondial mai stabil.

În discursul de deschidere, Xi a făcut niște aluzii nu prea subtile la Statele Unite, cerând membrilor organizației să se opună mentalității unui Război Rece, unei confruntări între blocuri și unor agresiuni. El a spus că, pe fondul acestor „tulburări la nivel mondial”, organizația va trebui „să se întărească în continuare”.

În discursul său, Putin și-a reiterat afirmațiile potrivit cărora Occidentul s-ar face vinovat de războiul țării sale din Ucraina. El a lăudat totodată recenta sa întâlnire la vârf cu președintele Trump, din Alaska, în vederea discutării conflictului și a spus că l-a informat deja detaliat pe Xi despre evenimentul respectiv, declarațiile părând să dea de înțeles că în calculele diplomatice ale Rusiei, China ar avea un rol central.

În ceea ce îl privește, Modi a vorbit despre „promovarea multilateralității și despre o ordine mondială cât mai primitoare” – cu alte cuvinte, un sistem în care niște țări ca India ar avea un cuvânt mai greu de spus în contextul afacerilor la nivel mondial.

Reuniunea, care s-a încheiat luni, reprezintă doar o primă parte a demersurilor diplomatice programate de Xi în această săptămână. Înaintea reuniunii, el a discutat cu mulți dintre liderii sosiți, inclusiv cu Modi, când a spus că cele două țări trebuie să fie partenere, nu rivale.

El urmează să poarte convorbiri și cu Putin. Dar evenimentul cel mai ilustrativ îl constituie parada militară din Beijing, programată miercuri și menită să marcheze cea de-a 80-a aniversare a încheierii celui de-Al Doilea Război Mondial, un eveniment la care ar urma să asiste Putin și dictatorul nord-coreean, Kim Jong-un. Potrivit afirmațiilor unor analiști, Xi a căutat să reformuleze rolul Chinei în război ca să poată repara imaginea Partidului Comunist, dar și pentru a-și întări pretențiile asupra Taiwanului și asupra Mării Chinei de Sud.

Un asemenea semnal, care demonstrează faptul că Organizația de Cooperare Shanghai trebuie să servească intereselor sale, s-a putut observa în discursul lui Xi de luni, când el le-a cerut țărilor participante „să promoveze o înțelegere corectă a istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial”.

„Este clar că Xi Jinping vrea să conteste ordinea mondială ulterioară celui de-al Doilea Război Mondial, dominată de Statele Unite, și să arate China drept o alternativă de bază și legitimă”, afirmă Alfred Wu, profesor-asociat la Școala de politici publice Lee Kuan Yew, de la Universitatea Națională din Singapore.

Făcută în public, demonstrația de unitate dintre cei trei lideri a mascat adânci suspiciuni și conflicte de interese.

China și India rămân marcate de neîncrederea legată de disputele lor de frontieră; Beijingul afirmă că problema nu trebuie să prevaleze în relațiile dintre cele două țări. Dar India ar dori o soluționare a disputelor, iar Modi se teme că o curtoazie manifestată de el anterior față de Xi i-a creat ulterior necazuri.

În pofida călduroaselor sale relații cu Moscova, India nu poate spera să înlocuiască sprijinul economic occidental față de Rusia – o țară dur afectată de sancțiuni din cauza războiului său din Ucraina.

Cât despre China, deși, deocamdată, ea afișează niște relații strânse și speciale cu Rusia, țara privește îngrijorată crescânda influență a Moscovei asupra Coreii de Nord.

“Toată această optică nu prea elimină marja de eroare existentă în sânul troicii formate din India, China și Rusia”, conchide Kewalramani.

(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)

INTERVIURILE HotNews.ro