Pentru clasa politică, legile pe care le votează sunt ca lecturile școlare de vară. Toată lumea le primește, prea puțini le parcurg. Astăzi, asistăm la o întrecere între politicieni pe holurile Parlamentului pentru care să fie primul ca să depună un proiect de modificare a legii educației preuniversitare.
Un articol controversat al proiectului „România Educată”, transpus în lege acum trei ani, și-a îndeplinit în aceste zile termenul de intrare în vigoare. Este vorba despre posibilitatea liceelor de a organiza examene de admitere separate, ceea ce ar institui o inegalitate de șanse între elevii care se îndreaptă către învățământul liceal, au susținut la vremea respectivă contestarii.
Actul normativ prevede că după susținerea de către elevi a Evaluării Naționale liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, „raportat la numărul de formațiuni de studiu”.
Ministrul liberal al Educației, Mihai Dimian, și-a pus acum semnătura pe proiectul de ordin care să pună în practică controversatul articol al admiterilor separate.
Care sunt problemele
Proiectul de ordin vine să reglementeze organizarea examenului separat de admitere. Liceele își pot stabili propriile reguli pentru ocuparea până la jumătate dintre locurile disponibile, cu condiția ca elevii care concurează pe ele să fi obținut cel puțin nota 5 la examenul de Evaluare Națională. Restul de locuri ar fi ocupate în urma repartizării computerizate.
Astfel, liceele stabilesc:
- „condițiile de organizare și desfășurare a concursului de admitere, modalitatea de înscriere a candidaților și documentele necesare,
- probele de admitere – disciplinele de concurs, calendarul de desfășurare a examenului,
- modalitatea de desfășurare și de evaluare a probelor, termenele pentru afișarea rezultatelor inițiale și finale,
- depunerea și soluționarea eventualelor contestații, modalitatea de comunicare și afișare a rezultatelor,
- criteriile de admitere,
- modul de calcul al mediei de admitere și criteriile de departajare a candidaților care au medii de admitere egale,
- orice alte prevederi necesare desfășurării concursului în condiții de legalitate, transparență și egalitate de șanse pentru toți candidații”.
În calculul mediei de admitere rezultatele de la probele de admitere vor fi incluse într-o pondere stabilită de fiecare liceu.
Practic, nu va mai exista niciun filtru extern liceului care va stabili probele de concurs, va corecta lucrările, va soluționa contestațiile și va decide modul de calcul al mediei de admitere.
De asemenea, în ordinul de ministru nu există niciun fel de prevedere care ar impune standarde de integritate pentru examen, cum ar fi, de exemplu, camere video în sălile de examen.
Astăzi, admiterea la liceu se face în urma repartizării computerizate pe baza opțiunilor exprimate de elevi după afișarea rezultatelor la Evaluarea Națională. De asemenea, lucrările, care au subiecte unice la nivel național, nu sunt corectate în unitățile de învățământ unde elevii susțin examenul.
Scrisoarea celor 100 de intelectuali
Ideea admiterilor paralele s-a născut din proiectul „România Educată”. Inițial, în proiectul de lege al educației preuniversitare, promovat de ministrul de la acea vreme Sorin Cîmpeanu (PNL), se dădea posibilitatea colegiilor naționale de a organiza propria admitere pentru 90% din locuri.
La acel moment, proiectul a fost contestat de mediul academic și nu numai.
Un grup de aproape 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Andrei Cornea sau Nicolae Manolescu, mulți dintre ei cu o carieră îndelungată la catedră, au semnat o scrisoare deschisă în care atrăgeau atenția asupra problemelor din proiectul de lege, printre care și cea a admiterii separate la colegii. Ei avertizau că trebuie „să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea”.
Reacția josnică a unui ministru și replica amară a lui Andrei Pleșu
Semnalarea posibilelor neajunsuri și propunerea de prelungire a dezbaterii asupra proiectului făcută de cei aproape 100 de intelectuali a stârnit o reacție virulentă a ministrului Sorin Cîmpeanu, care își însușise „România Educată” a lui Klaus Iohannis ca proiect personal de carieră.
„Un grup de interese”, i-a calificat Sorin Cîmpeanu.
Filosoful Andrei Pleșu a reacționat după ieșirea ministrului, făcând o radiografie fidelă a modului în care politicianul român se raportează la ideea de dialog.
„Ar fi fost normal ca Ministerul Învățământului, văzând numele înscrise pe lista expeditorilor, să se declare gata de dialog. Intelectualii semnatari să-și aleagă un grup de 5-10 reprezentanți, care să fie invitați la o întâlnire analitică civilizată cu ministrul de resort, căruia, de fapt, i se adresa mesajul lor. Nici vorbă! Ministrul nu vrea dezbatere. Preferă să dea cu tifla „protestatarilor”, cu argumente conspiraționiste și „obiectivități” statistice.
Autorii scrisorii nu sunt decât un impur „grup de interese”, pus pe subminarea autorității guvernamentale. Ca să nu mai spunem că sînt doar 100! Păi, se compară ei cu cei 3,5 milioane de elevi cărora le este dedicată legea?! O replică pe măsură ar fi, în acest caz, că nu se compară 100 de inși cu performanțe profesionale clare și recunoscute cu 1 ministru!”, a scris Andrei Pleșu, în Dilema Veche.
După trei ani, Raluca Turcan are o revelație
Legea „României Educate” pe care Klaus Iohanis și-a închipuit-o a trecut de parlament un an mai târziu, în 2023. Proiectul fusese preluat după demisia lui Cîmpeanu, pe motiv de plagiat, de către ministra Ligia Deca, fosta consilieră a lui Iohannis, care nici ea nu a modificat-o substanțial.
Legea a trecut cu votul tuturor partidelor, mai puțin USR, și cu tot cu articolul care prevede posibilitatea liceelor de a organiza admiteri separate pentru 50% din locuri. Prevederea se aplică începând cu anul 2027, de unde și proiectul de ordin de ministru propus de Mihai Dimian zilele acestea.
Iminența aplicării măsurilor decise în urmă cu trei ani a reaprins dezbaterea publică, în care s-au aruncat imediat politicienii.
Deputata PNL Raluca Turcan a reacționat prima, anunțând pe Facebook că depune o propunere legislativă care să amâne cu patru ani intrarea în vigoare a admiterii separate la liceu.
„Pentru că lucrurile bune nu se fac în grabă”, spune ea, și „soluția cea mai bună vine dintr-o dezbatere publică cât mai largă și aplicată”.
Raluca Turcan era deputată și în 2023, când legea învățământului preuniversitar a trecut de parlament într-o singură lună, printr-o înțelegere tacită a PNL și PSD. A votat-o, alături de toți colegii ei liberali. Ordinul de partid a funcționat mai bine decât dezbaterea și corectarea eventualelor vicii semnalate. Klaus Iohannis voia să-și vadă proiectul în Monitorul Oficial înainte de încheierea mandatului.
Au trecut de atunci trei ani în care Raluca Turcan a semnat nu mai puțin de șase inițiative legislative de modificarea a actului normativ în cauză. Niciuna dintre ele nu viza admiterea separată.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat și el că depune un proiect prin care admiterea paralelă la licee să fie eliminată. Și Pălărie era parlamentar când legea s-a adoptat. Ce-i drept, el a votat împotrivă. Însă de atunci până azi, în trei ani adică, senatorul USR a depus cinci inițiative de modificare a legii învățământului universitar, niciuna cu referire la admiterea separată.
Concluzia lui Mircea Miclea
O analiză tristă a ceea ce se întâmplă în aceste zile a făcut-o fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-un interviu acordat EduPedu. El vorbește despre doi posibili factori:
Prostia – „Faptul că oamenii care au scris aceste lucruri nu s-au gândit la consecințele a ceea ce ei au stabilit când au făcut legea și când au făcut acest ordin de ministru”.
O ticăloșie morală – „Poate că vor să satisfacă anumite grupuri de interese. Atunci asta este imoral sau pur și simplu sunt complici cu cei care vor să fraudeze examenele”.
