Cât de jos va fi coborât nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională? 100 de intelectuali, scrisoare către ministrul Educației
Mircea Miclea, Foto: Agerpres
Testarea standardizată în format digital este un factor de vulnerabilitate, care amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional, iar acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare. Aceasta este una dintre problemele semnalate ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de către aproximativ 100 de intelectuali, între care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea și Radu Vancu, care cer reanalizarea prevederilor din proiectele legilor educației.
Ei atrag atenția asupra mai multor prevederi din proiectele aflate în consultare publică, apreciind, printre altele, că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Ei spun că este necesar ca limba și literatura română să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată. Este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională).
„România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii”, afirmă semnatarii scrisorii transmise ministrului Educației.
De asemenea, ei cer eliminarea mai multor articole din proiecte, precum cele care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale sau trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale.
Semnatarii documentului cer reanalizarea proiectelor și prelungirea perioadei de dezbatere, precum și implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației.
Redăm integral documentul semnat de cei aproximativ 100 de intelectali:
- „Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și funcțional, cadrul de desfășurare a educației.
- În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice.
Testarea standardizată în format digital amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu
- Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora.
- Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.
- Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor.
- Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (“principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.
România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie
- Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale.
- Totuși, considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare.
- Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate.
- România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii.
Principalele articole din proiectul de lege care ar putea avea un serios impact negativ, conform semnatarilor scrisorii:
Propunerea privind examen separat de admitere la colegii să fie eliminată
- Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.
- Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.
- Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.
- Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.
- Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.
- Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.
- Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.
12 întrebări pentru ministrul Educației
- 1. Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?
- 2. Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?
- 3. Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?
- 4. Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
- 5. Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
- 6. Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?
- 7. Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
- 8. Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?
- 9. Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?
- 10. Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
- 11. Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?
- 12. Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?.
- Domnule ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.
- De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”.
Semnatari:
- Brândușa Armanca – jurnalist
- Adriana Babeți – scriitor
- Magda Cârneci – istoric al artei
- Andrei Cornea – filosof
- Rodica Culcer – jurnalist
- Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din Bucuresti
- Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
- Grupul pentru Dialog Social
- Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București
- Gabriel Liiceanu – filosof
- Nicolae Manolescu – critic literar
- Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea
- Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj
- Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB
- Andrei Oișteanu – antropolog cultural
- Horea Paștină – pictor
- Mircea Platon – istoric, eseist
- Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București
- Alex Ștefănescu – critic literar
- Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
- Lazăr Vlăsceanu – sociolog
- Varujan Vosganian – scriitor
- Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București
- Ramona Bică – medic cardiolog
- Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești
- Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti
- Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași
- Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți
- Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Christian Crăciun – critic literar
- Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București
- Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor
- Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău
- Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași
- George Enache – profesor universitar doctor
- Oana Enăchescu – realizator radio
- Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped
- Stefan Găitănaru – prof. univ. dr, Universitatea din Pitesti
- Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof
- Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor
- Ionut Gobej – medic neurochirurg
- Ioana Gobej – medic oftalmolog
- Octavian Gruioniu – conf.univ. Dr., Universitatea din Pitești
- Tudor Guzun – jurnalist, redactor
- Georgiana Heemeryck – medic primar orl
- Veronica Iani – scriitoare
- Grațiana Lăzărescu – scriitoare
- Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog
- Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf
- Emanuela Andreea Ovadiuc
- Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți
- Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar
- Vasile Rauț, Aliona Barbălat – Societatea Golgota românilor din Ucraina
- Constantin Ritivoiu – pictor
- Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie
- Adrian G Romila – prof.dr., scriitor
- Simona Sora – scriitoare
- Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv
- Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor
- Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor
- Maria Toacă Andrieș – jurnalist
- Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor
- Ciprian Voicila – sociolog
- Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român
- Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava
- Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți
- Tudor Zbârnea – pictor
Cadre didactice din învățământul preuniversitar:
- Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)
- Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)
- Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)
- Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)
- Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)
- Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)
- Lucian Costache (profesor, scriitor)
- Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)
- Iudita Dodu Ieremia
- Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)
- Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)
- Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
- Marin Ionescu (profesor, Pitești)
- Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)
- Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
- Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)
- Alexandru Mîță (Lic.Teoretic. Mihail Kogălniceanu, Vaslui)
- Carmen Adriana Moraru
- Andreea Gabriela Năstase
- Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)
- Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)
- Maria Panaitopol (profesor, matematician)
- Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul)
- Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)
- Raluca Prelipceanu
- Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)
- Vlad Nicolae Robu
- Maria Robescu
- Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)
- Grațiela Soare (Scoala Stefan cel Mare, Focsani)
- Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, Bucuresti)
- Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),
- Loredana Taga (C.N. I.L.Caragiale, Ploiești)
- Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
- Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviste)
Reamintim că legile Educației, cu modificări majore în sistemul de învățământ, inclusiv în privința examenelor naționale, au fost puse în dezbatere publică de către Sorin Cîmpeanu în 13 iulie, până astăzi, 24 august.
Proiectele pot fi consultate mai jos așa cum au fost publicate de Ministerul Educației:
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro