Sari direct la conținut

Ziua în care scaunul României la Bruxelles e gol. Totul despre audierile comisarilor europeni, ce șanse ar avea Dan Nica și ce alt candidat ar putea fi respins după primele audieri

HotNews.ro
Toata atentia spre Parlamentul European, Foto: Parlamentul European
Toata atentia spre Parlamentul European, Foto: Parlamentul European

Audierile comisiilor de specialitate ale Parlamentului European în cazul candidaților propuși de statele membre UE să fie viitorii comisari europeni sunt în toi, iar miercuri era rândul României să fie prezentă pe afiș la Bruxelles cu propunerea sa pentru portofoliul Transporturilor. Rovana Plumb însă a fost respinsă, astfel încât procedura în cazul României e momentan în aer… Ce șanse ar putea să aibă Dan Nica, noua propunere pe care PSD vrea s-o înainteze pentru funcția de comisar european? Ce alt candidat est european – după România și Ungaria – riscă să fie respins de Parlament după audierea sa? Ce alți propuși-comisari europeni au probleme cu legea sau au stârnit controverse? Citiți în articol mai multe.

Rovana Plumb, propunerea PSD pentru fotoliul de comisar european pe Transporturi, a fost respinsă de comisia JURI a Parlamentului European pe motiv că ar fi într-un conflict de interese care nu i-ar permite să-și exercite mandatul european, în urma împrumuturilor primite conform declarației de avere.

Miercuri, începând de la 10:00 (ora României), candidatul propus de țara noastră urma să fie audiat în comisiile de specialitate ale PE pentru funcția de comisar european pentru Transporturi. Audierea ar fi trebuit să țină nu mai puțin de trei ore – în care candidatul să-și prezinte viziunea asupra portofoliului vizat și în care toți europarlamentarii din comisii să poată adresa mai multe întrebări. Cum propunerea României a fost oficial respinsă și altă propunere, oficial, încă nu s-a făcut, toată procedura de audiere e în aer…

Ce șanse ar avea Dan Nica, Gabriela Ciot sau Victor Negrescu să treacă de Parlamentul European

Dan Nica este noua propunere a PSD, după cum a anunțat Viorica Dăncilă marți seara, însă liderul PSD mai are de purtat o discuție în acest sens cu Ursula von der Leyen, viitorul președinte al Comisiei Europene, până când va fi stabilit ceva oficial. Vezi aici cine este Dan Nica – profilul noului candidat român pentru funcția de comisar european.

La prima vedere Nica, aflat în prezent la cel de-al doilea mandat de europarlamentar, ar avea o imagine șifonată pentru că a fost acuzat de abuz în serviciu în dosarul Microsoft, însă fapta s-a prescris, iar cazul a fost clasat în ceea ce-l privește.

Cu toate acestea, surse de la Bruxelles spun că Nica ar avea șanse destul de mari să fie acceptat de către Parlamentul European.

Pe de-o parte, Nica nu este în prezent oficial acuzat sau condamnat pentru vreo faptă penală, astfel încât tehnic nu ar putea fi respins din acest motiv. Mai mult, chiar în rândul actualelor propuneri la pozițiile de comisari europeni există candidați controversați sau cu foste probleme „penale”, dar care au șanse bune să treacă de legislativul european, astfel încât Nica nu prea ar avea cum să aibă parte de tratament diferit, spun surse din Parlamentul European.

Pe de altă parte, Nica este deja la al doilea mandat de europarlamentar, cunoaște mulți dintre membri și a fost coleg cu unii în diverse structuri ale PE, astfel încât susținerea de care ar putea beneficia ar putea fi decisivă.

Chiar și așa, Nica ar putea fi respins direct de către Ursula von der Leyen pentru simplul motiv că aceasta a promis un cabinet de comisari europeni echilibrat 50/50 femei-bărbați. Cum postul oferit României era până mai ieri ocupat de o femeie, von der Leyen ar putea cere premierului Dăncilă tot o propunere de sex feminin.

Aici intervine „rezerva” Gabriela Ciot, secretar de stat în MAE cu destulă experiență pe partea europeană. Cu toate acestea, Ciot reprezintă o necunoscută pentru mulți din PE, spun sursele de la Bruxelles, dar – atâta timp cât aceasta nu va avea o prestație catastrofală la o eventuală audiere în comisie sau dacă nu vor apărea public elemente controversate care s-o aibă în prim plan, Ciot ar avea șanse destul de bune să primească votul PE.

Cât despre Victor Negresu, fost ministru și una din potențialele propuneri ale PSD pentru funcția de comisar european, acesta ar fi avut printre cele mai mari șanse să treacă prin malaxorul comisiilor PE, spun sursele de la Bruxelles, menționând că Negrescu are o imagine destul de bună în afară.

În orice caz, oricare propunere ar fi – Nica, Ciot sau Negrescu – cel mai important aspect va fi prestația din cadrul audierii din comisiile de specialitate, acolo unde eurodeputații pot fi foarte virulenți și incisivi cu întrebările, indiferent de grupul politic din care provin.

România nu e singura țară, totuși, care să nu poată oferi la audierile din comisiile PE un candidat. Ungaria e într-o situație similară, Laszlo Trocsanyi – propunerea maghiară pentru portofoliul de Extindere și vecinătate – a fost și el respins de comisia JURI pe motiv de conflict de interese pentru implicarea sa într-o firmă de avocatură. După respingerea sa, Ungaria a anunțat că va veni cu o nouă propunere.

Amenințări după respingerea candidatului maghiar: Liderul delegației franceze din grupul PPE amenință cu blocarea candidaților anchetați de justiție

Totuși, situația nu pare să se fi tranșat complet, iar tensiunile în PE par că se ridică la noi cote: Președintele delegației franceze în grupul PPE amenință cu blocarea candidaților la Comisia Europeană care sunt anchetați de justiție, după respingerea comisarului ungar.

François-Xavier Bellamy, a amenințat că va bloca nominalizările de candidați în viitoarea Comisie Europeană care sunt „obiectul unor anchete judiciare”, după ce eurodeputații au respins luni candidatul ungar: „Decizia de a-l exclude pe colegul nostru ungar la Comisia Europeană nu este motivată decât de considerente politice și ideologice”.

Este vorba de „o deturnare gravă a misiunii pe care ar trebui să o îndeplinească comisia pentru Afaceri Juridice”, spune acesta.

Candidați cu probleme… „penale”

Reacția europarlamentarului francez e doar ultima dintr-o serie de vociferări publice cu privire la controversele din jurul mai multor candidați la portofoliile de comisaril europeni – parcă mai multe ca niciodată.

Propunerea Franței, propunerea Belgiei, propunerea Spaniei sau cea a Poloniei completează peisajul conturat de candidații respinși ai României și Ungariei.

Printre comisarii care sunt obiectul unei anchete judiciare figurează Française Sylvie Goulard (grupul Renew), care vizează portofoliul „Piața internă”.

Efemerul ministru al Armatei în Franța în 2017 este vizată de două anchete – una a justiției franceze, alta a Oficiului european pentru lupta antifraudă (Olaf) – în dosarul angajărilor fictive ale eurodeputaților Modem. Anchetată de OLAF, ea a fost de acord cu returnarea sumei de 45.000 de euro către Parlamentul European, din cauza unuia dintre colaboratorii săi.

Ea urmează să fie audiată miercuri după-amiază de deputații care trebuie să-i valideze candidatura.

O altă țintă potențială a lui Bellamy: socialistul spaniol Josep Borrell, în cursă pentru șefia diplomației europene, care a fost condamnat anul trecut la o amendă de 30.000 de euro după ce a vândut în 2015 acțiuni ale unei societăți unde era membru în consiliul de administrație cu puțin timp înainte de anunțul falimentului.

Acesta ar urma să fie audiat în 7 octombrie.

Candidatul belgian, Didier Reynders, ministrul de externe al Belgiei și propunerea acestei țări pentru funcția de comisar european pe justiție, s-a aflat chiar foarte recent sub ancheta poliției, fiind acuzat de corupție și spălare de bani.

Vineri, pe 27 septembrie, procuratura belgiană a anunțat însă că ancheta a fost închisă ”fără urmări”: ”Cazul a fost clasat pentru că nu există infracțiune”.

Chiar și așa, noi acuzații de corupție pe numele lui Reynerds au apărut chiar cu o seară înainte de audierea sa din Parlamentul European – aici detalii.

Candidatul Poloniei ar putea fi respins de comisiile de specialitate după prestația sa de la audieri

Dincolo de cei trei candidați occidentali, un alt candidat din estul Europei – și el urmărit de probleme penale, ar putea fi respins de Parlamentul European, deși a trecut de comisia JURI în primă fază.

Janusz Wojciechowski din partea Poloniei este candidatul pentru funcția de comisar pe Agricultură. Acesta a fost anchetat de OLAF pentru „posibile nereguli privind rambursarea cheltuielilor de deplasare” în perioada în care acesta era europarlamentar.

Întrebat marți în cadrul audierilor din fața comisiilor de specialitate de dosarul penal în care este implicat, Wojciechowski a spus că întâmplarea reclamată nu ține de el: „Au fost plăți pentru agențiile de turism și serviciile financiare au plătit prea mult. Îmi pare rău, dar nu a fost nimic greșit din partea mea”, a răspuns candidatul polonez propus din partea partidului PiS, aflat la putere în Polonia.

Dincolo de aceste aspecte, Wojciechowski a dezamăgit marți la audieri, nesatisfăcând comisiile de specialitate, astfel încât audierea sa s-ar putea relua înainte de a se lua o decizie, dacă va fi admis sau respins.

Numeroși membri ai PE au reacționat neumlțumiți de prestația polonezului și până și jurnaliștii prezenți la audieri au remarcat lipsurile din discursul și răspunsurile lui Wojciechowski. De precizat că polonezul a ales să răspundă în cadrul audierilor în engleză, în locul limbii materne, deși nu stăpânește prea bine limba străină.

Audieri maraton – nimeni nu e sigur că va fi aprobat dinaintea audierilor

Timp de nouă zile, de pe 30 septembrie până pe 8 ocotombrie 26 de candaidați vor fi audiați de 19 comisii de specialitate ale Parlamentului European pentru a fi acceptați ca viitori comisari europeni în cadrul cabinetului condus de Ursula von der Leyen. Momentan doar 24 de audieri mai sunt programate, cum cele pentru candidații României și Ungariei au fost suspendate.

Evaluarea în comisii cuprinde, pentru fiecare portofoliu, două etape: procedura scrisă, în cadrul căreia comisarul desemnat trebuie să ofere răspunsuri la cinci întrebări puse de deputaţii europeni, şi o audiere, în care candidatul susţine un discurs de maximum 15 minute şi răspunde la întrebări. Fiecare audiere va dura trei ore, va fi publică şi transmisă în direct pe internet.

Fiecare comisar desemnat participă la o singură audiere, implicând una sau mai multe comisii parlamentare. Înaintea audierii, comisarii trebuie să prezinte şi declaraţia de interese. Confirmarea de către comisia de afaceri juridice a absenţei oricărui conflict de interese este o condiţie prealabilă pentru ca audierea să aibă loc, conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European.

Comisia responsabilă trebuie să îşi finalizeze evaluarea în 24 de ore de la audiere, având posibilitatea de a cere în scris alte informaţii. Un raport de evaluare separat pentru fiecare comisar desemnat este trimis Conferinţei preşedinţilor de comisii, care la 15 octombrie va evalua rezultatul tuturor audierilor şi va transmite concluziile sale Conferinţei Preşedinţilor. Aceasta din urmă va face evaluarea finală şi, în cazul în care decide să nu ceară mai multe informaţii şi în urma unui schimb de opinii, declară audierile încheiate, în şedinţa sa din 17 octombrie. În cazul unui rezultat negativ în privinţa unui candidat, acesta este retras, iar procedura se reia.

Scopul audierilor este de a examina competenţele şi abilităţile comisarilor desemnaţi. Deputaţii vor evalua nu numai calităţile personale ale candidaţilor, ci şi ideile acestora referitoare la felul în care vor lucra în domeniul pentru care au fost nominalizaţi.

INFOGRAFIC – Cum votează Parlamentul European noua componență a Comisiei Europene:

După cum au arătat audierile anterioare, candidaţii nu pot fi siguri de obţinerea aprobării. În 2014, slovena Alenka Bratusek nu a reuşit să-i convingă pe europarlamentari şi a fost înlocuită, iar în 2010 candidata bulgară Rumiana Jeleva s-a retras în urma unei audieri dificile, scrie Agerpres.

În audierile trecute, principalele critici au vizat lipsa unor cunoştinţe de specialitate ale candidaţilor în ceea ce priveşte portofoliul lor, răspunsurile vagi şi reticenţa de a-şi asuma angajamente, existenţa unor posibile conflicte de interese în legătură cu portofoliul atribuit şi preocupări privind integritatea candidaţilor.

Cine sunt candidații pentru funcțiile de conducere din Comisia Europeană și cine sunt potențialii comisari europeni

Noul colegiu va avea opt vicepreşedinţi care – potrivit Comisiei – sunt responsabili pentru priorităţile majore cuprinse în orientările politice, informează Agerpres.

Dintre ei, trei vicepreşedinţi executivi vor avea o funcţie dublă. Fiecare va fi atât vicepreşedinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda preşedintelui ales, cât şi comisar, potrivit Agerpres. Aceştia sunt:

Vicepreşedintele executiv Frans Timmermans (Olanda) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcţia Generală Politici Climatice. Va fi audiat pe 8 octombrie în Comisia Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI), precum şi în Comisia Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) şi Comisia Transport şi Turism (TRAN).

Vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona agenda cu privire la o Europă pregătită pentru era digitală şi va fi comisar pentru concurenţă, sprijinită de Direcţia Generală Concurenţă. Va fi audiată în 8 octombrie în Comisia Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE), Comisia Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO), Comisia Afaceri Economice şi Monetare (ECON) şi în Comisia Afaceri Juridice (JURI).

Vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetăţenilor şi va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcţia Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Uniunea Pieţelor de Capital. Va fi audiat în 8 octombrie în Comisia Afaceri Economice şi Monetare (ECON), Comisia Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale (EMPL) şi în Comisia Bugete (BUDG).

Ceilalţi cinci vicepreşedinţi sunt:

  • Maros Sefcovic (Slovacia, vicepreşedinte al Comisiei Juncker) – cu agenda ‘Relaţii interinstituţionale şi prospectivă’. Va fi audiat pe 30 septembrie în Comisia Afaceri constituţionale (AFCO), Comisia Afaceri Juridice (JURI) şi în comisiile Petiţii (PETI) şi Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE).
  • Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, fost funcţionar în Comisia Europeană), cu agenda ‘Protejarea modului nostru de viaţă european’. Va fi audiat pe 3 octombrie în comisiile Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), Cultură şi Educaţie (CULT) şi în Comisia Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale (EMPL).
  • Dubravka Suica (Croaţia, deputat în Parlamentul European), cu agenda ‘Democraţie şi demografie’. De asemenea, Dubravka Suica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinţei privind viitorul Europei. Va fi audiată în 3 octombrie în Comisia Afaceri Constituţionale (AFCO) şi în Comisia Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale (EMPL).
  • Josep Borrell (Spania, în prezent ministrul spaniol al afacerilor externe) – cu agenda: ‘O Europă mai puternică pe plan internaţional’, va fi Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate. Va fi audiat la 7 octombrie în Comisia Afaceri Externe (AFET).
  • Vera Jourova (Repulica Cehă, comisar în Comisia Juncker) – cu agenda ‘Valori şi transparenţă’. Va fi audiată în 7 octombrie în Comisia Afaceri Constituţionale (AFCO), Comisia Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) şi în Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI).

Restul comisarilor prezentaţi în ordinea audierilor publicată pe site-ul PE:

  • Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, va avea portofoliul „Comerţ”. Va fi audiat în 30 septembrie în Comisia Comerţ Internaţional (INTA).
  • Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european, ocupându-se de portofoliul digital, iar acum va primi portofoliul „Inovare şi tineret”. Va fi audiată pe 30 septembrie în Comisia Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) şi Comisia Cultură şi Educaţie (CULT).
  • Nicolas Schmit (Luxemburg), fost membru al Parlamentului European şi fost ministru pentru ocuparea forţei de muncă la nivel naţional, va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”. Va fi audiat în 1 octombrie în Comisia Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale (EMPL) şi în Comisia Afaceri Economice şi Monetare (ECON).
  • Jutta Urpilainen (Finlanda) a fost ministru de finanţe şi membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaţionale”. Va fi audiată pe 1 octombrie în Comisia Dezvoltare (DEVE).
  • Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură şi este în prezent membru al Curţii de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”. Va fi audiat în 1 octombrie în Comisia Agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) şi în Comisia Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară (ENVI).
  • Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan naţional, ministru pentru ocuparea forţei de muncă, dar şi fost ministru al şcolilor şi ministru al sănătăţii şi îngrijirii persoanelor în vârstă, precum şi deputată în Parlamentul suedez. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”. Va fi audiată pe 1 octombrie în Comisia Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE).
  • Stella Kyriakides (Cipru) este psiholog clinician cu mulţi ani de experienţă în domeniul afacerilor sociale, al sănătăţii şi al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”. Va fi audiată pe 1 octombrie în Comisia Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară (ENVI) şi în Comisia Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI).
  • Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie şi fost ministru de finanţe, ministru al afacerilor externe şi europene şi ministru al apărării, va fi responsabil de „Justiţie”, ‘inclusiv tematica statului de drept’. Va fi audiat în 2 octombrie în Comisia Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI), precum şi în Comisia Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO).
  • Helena Dalli (Malta) a ocupat atât postul de ministru pentru dialog social, protecţia consumatorilor şi pentru libertăţi civile, cât şi pe acela de ministru al afacerilor europene şi al egalităţii. Ea va avea portofoliul „Egalitate”. Va fi audiată în 2 octombrie în Comisia Drepturile Femeii şi Egalitatea de Gen (FEMM), Comisia Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale (EMPL), precum şi în Comisia Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE).
  • Sylvie Goulard (Franţa), fost deputat în Parlamentul European, va fi comisar pentru piaţa internă, poziţie din care „va gestiona activitatea privind politica industrială şi va promova piaţa unică digitală”. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcţie Generală pentru Industria de Apărare şi Spaţiu. Va fi audiată în 2 octombrie în Comisia Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO), Comisia Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE), precum şi în comisiile Afaceri Juridice (JURI), Cultură şi Educaţie (CULT).
  • Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Băncii Portugaliei. Ea a fost deputată în Parlamentul European timp de mai mulţi ani şi a fost, pe plan naţional, atât ministru al planificării, cât şi ministru al mediului. Va avea portofoliul „Coeziune şi reforme”. Audierea sa este programată pe 2 octombrie în Comisia Dezvoltare Regională (REGI), precum şi în comisiile Bugete (BUDG) şi Afaceri Economice şi Monetare (ECON).
  • Janez Lenarcic (Slovenia) este diplomat. A fost secretar de stat pentru afaceri europene şi a colaborat strâns timp de mai mulţi ani cu Organizaţia Naţiunilor Unite, cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”. Va fi audiat pe 2 octombrie în Comisia Dezvoltare (DEVE) şi în Comisia Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară (ENVI).
  • Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei şi ministru al afacerilor externe, a primit portofoliului „Economie”. Va fi audiat în 3 octombrie în Comisia Afaceri economice şi monetare (ECON), precum şi în comisiile Bugete (BUDG) şi Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale (EMPL).
  • Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian şi a fost ministru al afacerilor economice şi al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”. Va fi audiată pe 3 octombrie în Comisia Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) şi în Comisia Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară (ENVI).
  • Virginijus Sinkievicius (Lituania), ministrul lituanian al economiei şi inovării, va fi responsabil pentru „Mediu şi oceane”. Va fi audiat în 3 octombrie în Comisia Pescuit (PECH) şi Comisia Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară (ENVI).
  • Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget şi administraţie” şi va raporta direct preşedintelui Comisiei. Va fi audiat în 3 octombrie în comisiile Bugete (BUDG), Control Bugetar (CONT) şi Comisia pentru Afaceri Constituţionale (AFCO).
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro