11% dintre români folosesc doar numerar în tranzacții, procent în ușoară scădere față de acum doi ani

În tranzacțiile pe care le efectuează în mod obișnuit, persoanele fizice folosesc 37% mai mult cardul sau numai cardul, în creștere cu 7 puncte procentuale comparativ cu anul 2022, 32% card și numerar în egală măsură, 20% mai mult numerar (în urmă cu doi ani erau 23%) și 11% numai numerar (în 2022 erau 13%), se arată în cercetarea de piață „Sistemul bancar în percepția românilor: creditarea și incluziunea financiară a românilor”, realizată în anul 2024 de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.

De asemenea, ponderea companiilor care utilizează zilnic aplicații de Mobile Banking aproape că s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând la 37% în anul 2024.

La nivel național sunt 21,7 milioane de carduri active. Aproximativ 70% dintre respondenții persoane fizice cu conturi bancare afirmă că folosesc carduri de debit, în timp ce cardul de credit este utilizat de 25% dintre respondenții studiului. Gradul de incluziune financiară în rândul adulților din România a avansat la 71%.

Aproximativ 41% dintre firme nu plătesc salariile angajaților pe card, în scădere ușoară față de nivelul de 43% înregistrat în anul 2022. Gradul de acceptare a plăților cu carduri la POS a ajuns la 36% în rândul firmelor. Pentru încasări, companiile utilizează 29% predominant ordin de plată, 24% toate mijloacele de plată în egală măsură, 22% exclusiv ordin de plată, 11% predominant numerar, 5% predominant card, 4% exclusiv numerar și 3% exclusiv card.

88% dintre respondenții persoane fizice și 91% dintre companii au declarat că doresc să fie informați privind metodele de prevenție împotriva fraudelor online.

Cei mai mulți dintre românii care nu folosesc produsele bancare spun că nu au bani să-și deschidă cont

Cei mai mulți dintre românii care nu folosesc produsele bancare spun că nu au bani să-și deschidă conturi, iar 1 din 5 motivează că ia salariul „la plic” și nu are nevoie de card, arată un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.

Accesul la produse și servicii bancare s-a îmbunătățit, gradul de incluziune financiară crescând în ultimii doi ani de la 68% la 71%, însă, în România, un sfert dintre bărbații adulți (peste 18 ani) și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse bancare, arată sondajul.

De ce nu au conturi bancare

În topul motivelor pentru care persoanele nu dețin un cont curent, 37% dintre respondenți afirmă că au venituri prea mici, 20% dintre ei sunt plătiți în numerar și nu au nevoie de conturi bancare, 18% subliniază că fac toate plățile cash, iar 7% dintre adulții români spun că pur și simplu nu îl consideră util.

Dintre cei 4,4 milioane de români peste 18 ani care nu au conturi curente, cei mai mulți sunt în rândul persoanelor cu educație scăzută, venituri reduse și cu vârsta de peste 65 de ani, în pofida gratuității contului curent de plăți de bază. 

Avem prin urmare peste 1,7 milioane de pensionari de peste 65 de ani care nu au cont bancar.

În funcție de rezidență, 82% din populația din mediul urban deține produse și servicii bancare. În mediul rural, 40% din populația adultă este nebancarizată.

La nivel național, 34% dintre respondenții care dețin produse și servicii bancare declară că au credite de la bănci, proporție în creștere față de cea din anul 2022, de 31%. Au credite în special respondenții cu vârsta între 36-50 de ani, cu educație superioară, cu venituri mari și care locuiesc în mediul urban. Dintre românii care au accesat credite, 54% afirmă că au în derulare credite de consum, 18% credite ipotecare/imobiliare standard, 13% pentru produse luate în rate și 10% împrumuturi Prima/Noua Casă.

Intențiile cu privire la accesarea unor produse bancare pentru următorul an sunt similare cu cele din valul precedent al cercetării. Aproximativ 17% dintre persoane spun că au intenția să își deschidă un cont nou, 16% să acceseze un credit de nevoi personale, 14% să refinanțeze un credit, 13% să își facă un card de credit și 10% să contracteze un credit ipotecar/imobiliar. Intenția pentru accesarea unui credit imobiliar/ipotecar e mai mare în rândul persoanelor cu vârsta până în 50 de ani, cu nivel înalt de educație și venituri mari. Tot acești respondenți sunt în mai mare măsură doritori să își deschidă un nou cont la instituțiile de credit.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada iunie-iulie 2024 la solicitarea Asociației Române a Băncilor pe un eșantion de 1.320 de respondenți persoane fizice, dintre care 1.067 persoane utilizează produse bancare, marja de eroare maximă fiind de +/-2,75%.

Lipsa de încredere în instituțiile financiare 

O barieră majoră în calea deschiderii conturilor bancare este lipsa de încredere în bănci. Aproape 30% dintre adulții nebancarizați din Europa și Asia Centrală invocă acest motiv. Această neîncredere are la bază de cele mai multe ori fostele crize economice sau bancare. 

Multe persoane nebancarizate trăiesc la limita sărăciei, ceea ce face dificilă menținerea unui cont bancar. Fără un venit sau un loc de muncă stabil, le poate fi dificil să îndeplinească cerințele minime pentru deschiderea și apoi menținerea unui cont bancar. Această situație este prezentă în rândul populațiilor vulnerabile, inclusiv a femeilor și a celor din zonele rurale. 

Accesul la serviciile bancare poate fi limitat, mai ales în zonele rurale, unde sucursalele bancare și bancomatele sunt rare. De exemplu, în țări precum România, mulți oameni se bazează pe tranzacțiile în numerar din cauza absenței acceptării cardurilor în magazinele locale. În plus, obstacolele birocratice, cum ar fi datele de identificare sau dovada adresei, pot complica și mai mult procesul de deschidere a unui cont bancar. 

Atitudinile culturale joacă, de asemenea, un rol semnificativ. În unele țări din Europa de Est, predomină o viziune negativă asupra datoriilor, care descurajează persoanele să solicite împrumuturi bancare. Mulți preferă să-și păstreze banii „la saltea” și să se bazeze pe numerar, considerând operațiunile bancare inutile sau excesiv de complicate. 

Unii bancheri nu știu de existența conturilor gratuite pentru persoane vulnerabile

Cumpărătorii misterioși au intrat în sucursalele băncilor românești încercând să își facă conturi curente de bază – conturi gratuite adresate persoanelor vulnerabile. 

Au constatat că unii bancheri nu știau că așa ceva există, alții nu știau care e salariul care te califică în categoria celor vulnerabili. De altfel, într-o discuție a reporterului HotNews.ro cu un vicepreședinte executiv al uneia din cele mai mari bănci, acesta se arăta chiar surprins că doar 5 persoane au știut de servicii bancare de bază, iar sondajul cumpărătorilor misterioși explică de ce: bancherii din sucursale fie nu știu de existența lui, fie nu știu cui îi este adresat, fie încurcă salariul minim cu cel mediu și refuză acordarea acestui serviciu.

Cu aproape jumătate din populație trăind în mediul rural, unde infrastructura bancară este precară (sunt aproximativ 1.000 de ATM-uri în mediul rural din cele 10.000 de bancomate în toată țara), nu e de mirare că românii preferă plățile în numerar.

De altfel, în mediul rural și în orașele medii magazinele dotate cu POS-uri sunt în minoritate. Chiar dacă ai vrea să plătești electronic, e imposibil.

În plus, România este o țară în care fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează de la an la an, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Iar veștile proaste nu se opresc aici. România este în top 15 al statelor cu cea mai mare pondere a populației care nu e bancarizată, țara noastră aflându-se din această perspectivă în compania unor state precum Kenya sau Kazakhstan.

De asemenea, potrivit datelor Băncii Mondiale, un sfert din angajații români încă își primesc salariul „în plic”.

Aproape jumătate dintre români își plătesc și facturile cu bani cash

De ce preferă românii plățile în numerar, în loc să-și deschidă conturi bancare? 34% spun că nu au încredere în bănci, 33% spun că serviciile bancare sunt prea scumpe, 14% motivează că nu au suficienți bani, iar 10% că banca e prea departe de ei.

Tabloul mai poate fi completat cu faptul că în jur de jumătate dintre români (47%) își plătesc facturile la utilități cu numerar și că România se situează pe ultimul loc, 27, din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).

Băncile românești, sub presiunea reducerii costurilor, fac eforturi să mute cât mai multe operațiuni în sfera digital, dar ritmul variază de la bancă la bancă, potrivit unui raport al Băncii Centrale. „Ritmul e mai accentuat în cazul băncilor mari și medii, care au un potențial mai mare de dezvoltare și o capacitate mai ridicată de investiții”, arată documentul citat.

Bancherii spun că principalele dificultăți întâmpinate în digitalizarea bancară sunt costurile IT ridicate, capacitatea de atragere a personalului calificat și asigurarea securității cibernetice.

Digitalizarea serviciilor și produselor bancare a avut impact atât asupra numărului unităților teritoriale, cât și a salariaților (al căror număr a continuat să scadă), mai arată raportul Băncii Naționale a României.

„Se observă menținerea apetitului pentru tranzacții în numerar atât la persoane fizice, cât și la companii. Iar în acest context, pe fondul ponderii ridicate a populației rurale (care utilizează preponderent numerarul), recomandăm ca tranziția către soluții digitale de plată să fie treptată, iar băncile să mențină o prezență adecvată în teritoriu”, spun oficialii Băncii Naționale a României.

Date fiind tendința de îmbătrânire a populației, abilitățile informatice și disparitățile mari de acces la servicii financiare, atât pe regiuni, cât și pe categorii de venituri, este de așteptat ca băncile să mențină un nivel adecvat de servicii bancare non-digitale, pentru a se evita riscul de excluziune financiară din cauza digitalizării accelerate, mai spun reprezentanții Băncii centrale. 

Vezi aici situația din alte țări pe același subiect

Sondajul de opinie a fost realizat în anul 2024 la solicitarea Asociației Române a Băncilor pe un eșantion de 1.320 de respondenți persoane fizice, dintre care 1.067 persoane utilizează produse bancare, marja de eroare maximă fiind de +/-2,75% și în rândul a 500 de companii.