6 sfaturi de urmat când nu mai știi ce să faci cu adolescentul tău. Idei de la specialiști români, care știu cum e să fii părinte la noi în țară

Preadolescența schimbă ritmul familiei: apar emoții intense, ochi dați peste cap, uși trântite. Părinții simt că nu mai au control, iar copiii au nevoie de el, paradoxal, și mai mult ca să se simtă protejați. Fără, însă, să se pună presiune pe ei. Ca să o scoatem la capăt, șase specialiști – medic endocrinolog, psiholog, profesori și consilieri – propun un set de repere simple, aplicabile imediat, atunci când nu mai știi pe unde s-o apuci.

E bine de știut din capul locului că (aproape) tot ce se întâmplă în adolescență e fireasc. Copiii nu se defectează brusc. Preadolescentul nu sabotează relația, ci învață să-și gestioneze singur viața: testează limite, caută autonomie, încercă roluri noi în grup. Misiunea părintelui nu este să stingă fiecare scânteie, ci să fie disponibil când copilul vine către el. Trebuie să rămână un partener de dialog, să coboare tonul când emoțiile cresc.

Nu există un manual universal, însă există principii care funcționează constant: redu presiunea acolo unde poți (program, așteptări), clarifică limitele (puține, clare, coerente) și construiește punți de dialog în ritmul copilului. Când schimbăm focusul de la control la colaborare, anxietatea scade, iar cooperarea crește.

Aceste repere vor fi detaliate pe larg la Conferința „Generația Alpha – Viitorul în construcție”. Dr. Bogdan Pascu (endocrinologie pediatrică), Corina Dobre (psiholog), Marcel Bartic (profesor), Nora Marcovici (career coach), Alexandru Radu (consilier educațional) și Erwin Albu (pedagog social) vor vorbi aplicat despre sănătate, școală, comunicare și crizele specifice (pre)adolescenței – cu exemple, instrumente concrete și timp de întrebări din partea părinților. Vino și tu să îi asculți și să găsești soluții pentru momentele când simți că pierzi contactul cu adolescentul tău. Găsești bilete aici.

1. Redu presiunea, protejează sănătatea. Dr. Bogdan Pascu: „Stresul e un factor pe care îl poți controla”

Schimbările hormonale fac corpul mai sensibil la lipsa de somn, alimentație dezordonată și solicitare emoțională. Când crește tensiunea la început de școală, în perioada examenelor sau a  schimbărilor sociale, trebuie să cobori pe termen scurt standardele. De asemenea, este bine să stabilești o rutină zilnică de care să vă și țineți: ore fixe de culcare, mișcare moderată, ecrane limitate seara, mese regulate. Dacă apar semne persistente (oboseală accentuată, variații bruște de greutate, schimbări de dispoziție neobișnuite), cere o evaluare medicală. Intervenția timpurie scade anxietatea tuturor.

2. Fii „apelul de urgență”. Corina Dobre, psiholog: „Dacă îi e greu să-și sune părintele când a dat de greu, e în mare necaz”

Miza nu e să afli tot, ci ca el să știe că poate veni la tine fără să fie judecat. Înlocuiește interogatoriul cu disponibilitate: „Sunt aici, vrei să vorbim acum sau mai târziu?” Reglează-ți tonul înaintea discuției. Când apare un derapaj, repară scurt „Îmi pare rău că am ridicat vocea” și abia apoi discutați soluții. Siguranța emoțională nu înseamnă lipsă de limite, ci limite spuse calm.

3. Schimbă focusul. Marcel Bartic, profesor: „Educația nu e vânătoarea notei 10”

Mută conversațiile de la „Cât ai luat?” la „Ce ai înțeles?”, „Cu ce ești mai bun față de săptămâna trecută?”. Cere feedback descriptiv despre copilul tău de la profesori pentru a afla ce face bine, ce poate exersa și încurajează proiectele pe termen scurt în care copilul aplică ce învață. Când nu mai pui pe piedestal nota, scade anxietatea și crește motivația internă.

4. Rămâi partener, nu șef de proiect. Nora Marcovici, consilier de carieră: „În adolescență apare ruptura; comunicarea devine mai dificilă”

Spune-ți deschis așteptările („Mă interesează să rămâi sănătos și curios”), ascultă ce vrea el („Vreau mai mult timp cu prietenii”), apoi formulați împreună pași mici și ușor de urmărit. Stabilește un program de învățare, organizează activitățile din timpul liber și nu uita că adolescentul trebuie să se implice și în treburile din casă. În deciziile educaționale, tratează opțiunile ca ipoteze de testat, nu sentințe definitive.

5. Testează pasiunile ca ipoteze. Alexandru Radu, consilier educațional:  „Pasiunile reale cer introspecție și experimentare”

Recomandă-i adolescentului tău să țină un jurnal al intereselor (ce i-a plăcut, ce i-a ieșit, ce vrea să mai încerce). De asemenea, puteți face micro-experimente de două – patru săptămâni cu sesiuni de voluntariat, un curs scurt, shadowing la un adult din care își poate da seama ce îi face plăcere să facă, ce îl provoacă. După aceea, analizați ce s-a întâmplat și stabiliți cu ce activitate continuați, ce ajustați și la ce renunțați. Leagă interesele de abilități concrete pe care copilul tău le are. În felul acesta își va construi un portofoliu personal care dă sens școlii și taie replicile „nu-mi place nimic”.

6. În criză, rămâi aproape. Erwin Albu, pedagog social: „Nu vă lăsați copilul singur cu problema lui”

Să rămâi aproape de copilul tău înseamnă în primul rând să nu îi minimizezi problemele, chiar dacă ție ți se par banale. De asemenea, nu ajută la nimic nici să transformi totul într-o catastrofă și să îl pedepsești impulsiv. Stai cu el în emoție, pune întrebări simple („Ce s-a întâmplat?”, „Ce ai nevoie acum?”). Încearcă pe cât posibil să protejezi limitele de siguranță atât în mediul online, cât și fizic și să activezi rapid rețeaua de sprijin (diriginte, consilier școlar, psiholog, rude de încredere). După ce furtuna trece, lucrați la planul de prevenție: ce semne vedem data viitoare, cum cerem ajutor, ce schimbăm în rutină.

De ce funcționează aceste șase repere

În loc să încerci să controlezi preadolescența, încearcă să o îmbrățișezi cu tot ce înseamnă ea. Redu presiunea acolo unde poți, crește predictibilitatea, investește în relație și transformă deciziile în pași mici, reversibili. Când părintele devine loc sigur și partener de soluții, copilul are spațiu să greșească în siguranță și să revină.

Dacă simți că lucrurile te depășesc, cere sprijin specializat. Nu e un eșec, e o investiție în sănătatea relației părinte – copil. Preadolescența trece, dar modul în care o traversăm rămâne în memoria copilului ca o hartă. Va ști către cine merge când îi e greu și cum își reglează viața când totul se schimbă.

Conferința Generația Alpha

De ce să participi?

Pre-adolescenta și adolescența sunt etape pline de provocări – schimbări fizice profunde, emoții complexe, întrebări despre sine, lume și viitor. Copiii din Generația Alpha –  născuți în era digitală – cresc într-un ritm unic. Conferința își propune să transforme complexitatea acestor etape într-o experiență clară, calmă și ancorată în știință, empatie și strategie. Ca să fie bine pentru toată familia. Găsești bilete AICI, iar dacă vii împreună cu copilul tău ai parte de un pachet special.

Locurile sunt limitate.

Dată: 27 septembrie 2025
Locație: Commons Unirii – str. Halelor, nr. 5 zona Hanul lui Manuc, București

Agenda 

09.00 – 09.30 – Welcome coffee

09.30 – 10.30 – Secretele hormonilor: De la creștere la echilibru – Bogdan Pascu, medic specialist endocrinologie pediatrică

10.30-11.30 – Inimi și minți: Emoțiile în pre-adolescență – Corina Dobre, psiholog și psihoterapeut cognitiv comportamental, specializată în terapia pre-adolescenților și adolescenților

11.30-11.45 – Coffee break

11.45-12.00 – Incursiune în lumea tehnologiei 

12.00-13.00 – Cum poate deveni școala un loc în care copiii își pot descoperi potențialul maxim, Marcel Bartic,  profesor de istorie cu peste 20 de ani de experiență, director al Școlii Evrika, activ atât în mediul rural, cât și în cel urban, în școli de stat și private. 

13.00-13.30 – pauză de masă 

13.30-14.15 – De la talent la vocație: Ghid în descoperirea profesională, Nora Marcovici( Associate Certified Coach acreditat de International Coach Federation, expertă în consilierea adolescenților în găsirea carierei potrivite) și Alexandru Radu (Strategic Career Counsellor)

14.15 -15.00 – Vocea calmă în furtuna adolescenței, Erwin Albu pedagog, specialist în intervenții de criză pentru adolescenți