70 de cercetători și ONG-uri îi cer lui Nicușor Dan înființarea unui nou post de consilier: Cinci argumente invocate

Scrisoarea, semnată de peste 70 de cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile, solicită înființarea unei funcții de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă, potrivit documentului publicat de InfoClima.

„Riscurile climatice sunt de fapt riscuri economice și sociale”, avertizează specialiștii. „Prevenirea schimbărilor climatice și adaptarea la impactul lor sunt nu doar abstracții, ci și condiții esențiale pentru o economie modernă, competitivă și conectată la tendințele europene și globale. În ultimii ani, tranziția către o economie cu emisii reduse a căpătat o dimensiune de securitate economică și competitivitate”.

Semnatarii invocă și cinci argumente pentru care înființarea unei asemenea poziții în Administrația Prezidențială este necesară:

1. „Fundamentarea deciziilor pe știință – Schimbările climatice sunt confirmate de consensul științific global și își fac simțite efectele tot mai puternic și în România. Este esențial ca această realitate să fie recunoscută și susținută la cel mai înalt nivel instituțional, iar expertiza științifică să fundamenteze nu doar politicile publice, ci și dialogul social bazat pe dovezi, educație și cunoaștere.
2. Agricultura sub presiune – Potrivit celui mai recent raport „Starea Agriculturii în România”, peste 11 milioane de hectare din România sunt expuse riscului de aridizare, iar 7,5 milioane pot ajunge la deșertificare, în special în Dobrogea, sudul Câmpiei Române și Moldova. În 2024, aproximativ 2 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise. Proiecțiile indică scăderi accentuate ale producției agricole în următoarele decenii. Gestionarea acestor riscuri este vitală pentru securitatea alimentară și economia națională.
3. Sănătatea și vulnerabilitățile sociale – Clima în schimbare are efecte directe asupra sănătății, crescând incidența bolilor cardiovasculare, în special în rândul populației vârstnice și vulnerabile. Temperaturile extreme intensifică afecțiuni precum astmul și dermatita atopică, iar stresul termic afectează sănătatea mintală și funcțiile cognitive, mai ales în lipsa unor condiții adecvate de locuire.
4. Orașele în linia întâi a impactului – Mediul urban resimte cel mai acut efectele schimbărilor climatice, prin fenomenul Insulei de Căldură Urbană, care generează diferențe de temperatură de până la 4–6°C între orașe și zonele învecinate. Acest fenomen degradează confortul urban și contribuie la creșterea morbidității asociate cu boli cardiovasculare, renale sau neurologice. Fără o abordare strategică și coordonată, orașele vor deveni din ce în ce mai puțin locuibile, cu costuri în creștere pentru climatizare și sănătate publică.
5. Necesitatea coordonării și alinierii strategice la nivel de interinstituțional și social – având în vedere provocările de mai sus și multe altele aduse de ritmul rapid al schimbărilor climatice, rolul Președinției poate fi unul central pentru a impulsiona angajamentele climatice, reprezentând o punte între societatea civilă și clasa politică. Președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție în materie de educație, securitate națională și discurs public cu privire la impactul schimbărilor climatice și ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.”

În prezent, administrația președintelui interimar Ilie Bolojan este formată din 9 consilieri prezidențiali, 5 consilieri de stat și 3 consilieri onorifici.

Scrisoarea integrală poate fi citită în documentul de mai jos: