"Vom asista la o subordonare absolută a justiției în fața politicului". Procurorii, revoltați de ultimul amendament sfidător la legile justiției

Adoptarea amendamentului care ar permite și unui judecător, nu numai unui procuror, să fie numit procuror general nu face decât să întărească suspiciunea că asistăm la o modificare legislativă generată de considerente pur subiective, corespunzătoare unei anumite persoane care deja a fost “selectată informal”, în urma vreunei competiții interne organizate în cadrul “grupurilor de reflecție”, să ocupe funcția de procuror general, consideră procurorul militar Bogdan Pîrlog, copreședinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție. HotNews.ro a stat de vorbă cu mai mulți procurori și judecători pe această temă, toți declarându-se revoltați de ultima modificare nocivă adusă legilor justiției, iar majoritatea nedorind să iasă public de teama acțiunilor disciplinare.

• Șeful DNA: Amendamentul care permite și unui judecător să fie numit procuror general, dat cu dedicație. Suntem surprinși și revoltați / Ce spun procurorul general și procurorii din CSM

Amendamentul care prevede că la conducerea Parchetului General ar putea fi numit nu doar un procuror, ci și un judecător a fost discutat „în ultima clipă”, fiind depus de Ibram Iusein de la minorități și adoptat cu voturile PSD și PNL.

Magistrații consultați de HotNews.ro spun că este ultima dintr-o serie de modificări nocive aduse legilor justiției, fiind dată cu dedicație pentru ca la conducerea Parchetului General să poată fi numit un judecător, unul dintre numele vehiculate fiind fosta șefă a CSM Lia Savonea.

Procurorul militar Bogdan Pîrlog, copreședinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, și procurorul George Nica, membru al asociației, spun că, „dincolo de imaginea de subordonare absolută în fața politicului, aducerea unei persoane din afara Ministerului Public la conducerea acestuia este o dovadă de iresponsabilitate în administrarea unui serviciu public, existând riscul producerii unui dezastru prin simplul fapt al lipsei de familiaritate cu sistemul parchetelor”.

Ce spun cei doi procurori, care atrag atenția și asupra unor alte modificări care ar vulnerabiliza sistemul:

• „În ceea ce privește amendamentul adoptat ieri, care prevede că funcția de procuror general poate fi ocupată nu doar de un procuror, cum este reglementat în prezent, ci de orice magistrat, ceea ce include și judecătorii și magistrații asistenți (și dacă ne străduim puțin cu interpretarea, chiar și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor ar putea avea vocație), precizăm că această reglementare, dincolo de problemele de logică juridică și elementară, nu face decât să întărească suspiciunea că asistăm la o modificare legislativă generată de considerente pur subiective, corespunzătoare unei anumite persoane care deja a fost “selectată informal”, în urma vreunei competiții interne organizate în cadrul “grupurilor de reflecție”, să ocupe funcția de procuror general.
• Impactul va fi deosebit de negativ. Dincolo de imaginea de subordonare absolută în fața politicului, aducerea unei persoane din afara Ministerului Public la conducerea acestuia este o dovadă de iresponsabilitate în administrarea unui serviciu public, existând riscul producerii unui dezastru, prin simplul fapt al lipsei de familiaritate cu sistemul parchetelor.
• Pe lângă extinderea “bazei de recrutare” pentru procurorul general, asistăm și la o extindere exponențială a puterilor acestuia, după formula deja aplicată la Inspecția judiciară.
• Astfel, în contradicție cu dispozițiile CPP, interpretate de ÎCCJ prin RIL23/2020, procurorul general devine procuror ierarhic superior al tuturor procurorilor, putând aprecia asupra legalității și temeiniciei oricărui act al unui procuror din România.
• Modul defectuos în care s-a reglementat și atribuția de procuror ierarhic superior pentru procurorii Direcției a procurorilor șefi DNA și DIICOT este susceptibil a fi interpretat și ca o completare, nu excepție, astfel încât procurorul general ar avea competența să intervină și în dosarele celor două direcții. Mai mult, procurorul general preia o serie de atribuții de la Secția pentru procurori a CSM, precum detașarea și toate delegările în funcții de execuție
• De asemenea procurorul general devine titular al acțiunii disciplinare, putând dispune exercitarea ei chiar dacă cercetarea disciplinară efectuată de IJ nu a identificat existența vreunei abateri disciplinare.
• În concluzie, procurorul general este transformat într-un fel de “patron” al tuturor procurorilor și, dacă luăm în considerare faptul că numirea acestuia rămâne politică, faptul că prin extinderea bazei de recrutare la întreaga magistratură este absolut explicabilă revolta și îngrijorarea din corpul procurorilor, raportat la persoana a cărei numire în funcția de procuror general se dorește, precum și raportat la “mandatul” pe care acestă persoană îl primește din partea decidenților”.

Revolta în rândul magistraților este generală, însă majoritatea evită să iasă public de teamă că vor fi cercetați disciplinar. Procurorul Bogdan Pîrlog, care s-a poziționat critic în repetate rânduri, are 14 acțiuni disciplinare.

Comisia specială pentru legile justiței a finalizat și a trimis plenului Camerei Deputatilor două dintre legile justieței. Astfel, în luna septembrie, Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii și proiectul de lege privind organizarea judiciară.

Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii – prima din cele trei legi ale justiției inițiate de Cătălin Predoiu – a fost adoptată după circa 15 ore de dezbateri, pe parcursul a 3 zile, deși au existat numeroase amendamente și solicitări de modificare a proiectului.

De asemenea, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat în această săptămână proiectul de lege privind organizarea judiciară. Deputatul USR Stelian Ion l-a catalogat drept un proiect „al legilor securităţii naţionale”, care va „pune justiţia sub papuc”.