Ce ar vedea dacă s-ar uita la economia României cineva sosit azi pe Pământ

România este genul de economie care nu încape în manuale: când pare că se prăbușește, accelerează; când pare că urcă, încetinește; când lucrurile par că se așează, ceva imprevizibil se întâmplă.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Să ne imaginăm raportul ființei din altă galaxie, după ce ne-a analizat evoluțiile. Ce ar înțelege ea din ce facem noi, în România?

1. „O țară săracă… dar cu un apetit crescut pentru consum”

Primul lucru pe care l-ar remarca extraterestrul: românii câștigă mult mai puțin decât media europeană, dar consumă aproape la fel, ca proporție.

Cheltuielile pe haine, telefoane, vacanțe și mâncare în oraș sunt mari față de venituri. 

„Locuitorii acestei planete mici nu consumă în funcție de venit, ci în funcție de așteptări, emoții și o permanentă nevoie de a recupera.”

2. „Salariile cresc cu viteza unei mașini de curse, dar productivitatea merge pe bicicletă”

Datele istorice arată că salariile au crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, fenomen rar întâlnit în economiile mature.

Extraterestrul ar nota: „Specia umană de aici a reușit performanța de a se plăti mai bine, fără a produce semnificativ mai mult sau mai bine sub aspectul calității recunoscute de piață. Nu știm încă ce legi fizice permit această anomalie.”

3. „Bani ținuți în buzunar, nu în economie”

66% dintre români preferă să economisească în numerar.

Extraterestrul ar completa, buimac: „Acești pământeni nu au încredere nici în bănci, nici în stat, nici în piețele financiare. Preferă să țină valoarea economică în sertare, pungi, cutii metalice și alte depozite non-bancare. Infrastructura financiară este subutilizată.”

Pentru un extraterestru obișnuit cu economii investite la zero secunde după încasare, România ar părea o planetă în modul „Offline”.

4. „Un stat care colectează puțin și cheltuiește mult”

Următoarea observație ar fi și mai ciudată: România colectează printre cei mai puțini bani din UE ca procent din PIB. Dar are în același timp unul dintre cele mai mari deficite bugetare, deci are printre cele mai mari nevoi de resurse pe care nu le colectează.

Extraterestrul ar completa, confuz, raportul: „Locuitorii nu vor să plătească taxe, dar vor servicii publice. Guvernul nu colectează, dar cheltuiește. Modelele noastre matematice sunt efectiv blocate”.

5. „O economie care se bazează pe 5-6  orașe”

Extraterestrul ar observa rapid că jumătate din creșterea economică a României vine din câteva orașe mari (București, Cluj, Timișoara, Iași și Brașov), în timp ce zeci de județe pierd oameni, firme și investiții.

„Economia acestei țări se comportă ca un organism migrator: se concentrează în câteva noduri urbane, părăsind treptat zone întinse. Dezechilibrele interne cresc anual.”

Concluzia: România este fascinantă.

Extraterestrul ar pleca cu o concluzie clară: „Această economie nu funcționează conform manualelor standard. Dar funcționează! Are vulnerabilități evidente, dar și o rezistență surprinzătoare la șocuri. Dacă ar reduce risipa și ar crește predictibilitatea, această civilizație ar putea evolua rapid.”