Claudiu Herțeliu: Despre jocul la ruletă sau despre examenele de admitere organizate de către colegiile naționale

Recent au fost puse în dezbatere publică propunerile pentru noile reglementări ale sistemului educational. În ciuda faptului că perioada vacanțelor/ concediilor nu este una propice pentru a decanta opiniile/ sugestiile tuturor factorilor interesați, în foarte scurt timp au apărut numeroase luări de poziție asupra unui spectru larg de potențiale probleme identificate în textele de lege propuse.

În cele ce urmează doresc să prezint câteva reflecții asupra variantei propuse pentru admiterea la liceu. Mai exact este vorba despre examenul de admitere organizat la nivelul colegiilor naționale (sau a altor instituții de învățământ liceal cu o calitate asimilată acestora).

Onor ocupantul fotoliului de ministru al educației ne-a anunțat: ”Mă adresez elevilor care încep în septembrie clasa VII-a: ei vor avea o șansă în plus aceea de a susține un examen de admitere într-un liceu.” Această modalitate de prezentare nu este cu mult diferită de cea a unor săli de jocuri de noroc care ne anunță suav (parafrază din memorie pe baza panotajelor publicitare): veniți la noi, nu riscați decât să câștigați!

Prezumtiva bază a schimbărilor este clamată a fi emanată din ideile generoase ale proiectului România Educată.

Prezumtiva bază a schimbărilor este clamată a fi emanată din ideile generoase ale proiectului România Educată. Cu toate acestea, este necesar a fi precizat faptul că în expunerea de motive, această nouă abordare prezentată la paginile 15 si 16 din document nu este conectată concret sau fundamentată în nici un fel.

Ceea ce se propune nu este decât un simplu joc la ruletă. Ne amintim toți cei care am apucat să dăm examen național de admitere (treapta 1) la un anumit liceu acum 30-40-50 și mai bine de ani. Concurența era acerbă și cei care nu reușeau la acea primă și singură opțiune (majoritatea!) ajungeau să ocupe locurile libere rămase pe la cine știe ce licee industriale. Practic, așa cum se întămplă la ruletă un candidat va miza în cel mai fericit caz pe roșu/ negru dar, din nefericire, va miza doar pe un anumit număr (a se citi instituție liceală) iar în caz de nereușită (situație în care se vor încadra probabil 70-90% dintre candidați) alternativa va fi acel procent infim de 10% locuri rămase pentru actuala metodologie de repartizare computerizată.

Consider că singurul rezultat pozitiv al acestei decizii va fi acela al diversificării componenței claselor constituite în licee aflate în prezent în zona mediană a ierarhiilor realizate pe baza actualului sistem de admitere computerizată (știut fiind că o eterogenitate mai ridicată a populației poate să aibă rezultate benefice asupra procesului educațional).

Care sunt însă punctele slabe (rezultatele negative) a acestei decizii?

În primul rând, inechitatea crescută indusă de șansele mici de acces a unor elevi merituoși dar care nu au acces la industria de meditații care să îi sprijine în ocuparea unor locuri în urma acestei ne-”șanse” propusă de noua legislație .A se vedea aici exelenta opinie formulată aici pe o tema similară .

În al doilea rând, nu va putea fi realizată constituirea unor clase de elită care să contracareze migrația elevilor super-performanți (ceea ce foarte recent a fost ilustrat într-un articol). Aceasta deoarece procentajul propus (90% din locuri pe noua varianta versus 10% pe vechiul sistem) nu conduce la elitism. În fapt, dacă acesta ar fi fost adevăratul motiv din spatelele acestei noi proceduri, ceea ce se propune în capitolul XI din expunerea de motive (procedeu bun, implementat încă din anul școlar 2021-2022) ar fi fost suficient.

De fapt, cei de la Liceul Internațional de Informatică din București chiar fac ”head-hunting” în cadrul fazei naționale a olimpiadelor școlare pentru disciplinele Matematică/ Informatică/ Fizică/ Chimie/ Biologie/ Astronomie. Un sistem mai atractiv de burse alături de consituirea unei singure clase pentru elevii olimpici (într-un spectrul larg de discipline) ar putea fi suficient.

Însă chiar și o clasă per colegiu național ar putea fi prea mult urmare a faptului că populația de elevi de elită (olimpici naționali) nu este suficient de mare pentru a se asigura popularea atâtor clase speciale. În acest context, dacă ministerul dorește să finanțeze și super-excelența, ar putea finanța 3-5 grupe per județ de maximum 10 elevi fiecare (însă cu finanțare per grupă echivalentă sau mai mare decât cea per capita aferentă unei clase standard de 26 elevi) și constituite strict în funcție de opțiunile elevilor olimpici .

În al treilea rând, propunerea nu face decât să bulverseze un sistem care funcționează mai mult decât decent (transparent, cu rezultate predictibile, stabil, asimilat în mare măsură de zeci de promoții de elevi și familiile acestora). Cele câteva procente de elevi nerepartizați în sesiunile computerizate aferente actualei proceduri se vor multiplica cu un index poate chiar format dintr-un număr din două cifre.

În al patrulea rând, dacă se consideră că actualul sistem este distorsionat de eterogenitatea mediilor obținute în gimnaziu, se poate schimba ponderea alocată mediei pentru gimnaziu. Actualul procent de 20% este unul însă rezonabil de scăzut și care face atractiv, totuși, depunerea de efort consistent și sistematic de-a lungul celor 4 ani de studii gimnaziale. De altfel, cu noua și excelenta propunere ca la disciplinele din ariiile curriculară Ed. Fizică sau Arte sau cele pentru disciplina Educație pentru viață vor atenua parțial aceste distorsiuni ale mediilor din gimnaziu! Și, în plus, în cazul disciplinei Educație pentru viață să aibă calificative de tip admis/ respins în loc de note.

N.Red.: Claudiu Herțeliu este prodecanul Facultății de Cibernetică și coordonator de doctorat în cadrul Departamentului de Statistică și Econometrie al Academiei de Studii Economice (ASE),