Investitorii din private equity preferă schimbări fiscale la impozitul pe profit, dividende sau avere decât majorarea TVA sau impozitul pe salariu/ Rudi Vizental:  Ajustările trebuie gândite astfel încât să nu destabilizeze economia

O creștere a TVA ar avea un impact negativ major, ducând la o scădere accentuată a consumului, a puterii de cumpărare și, implicit, afectând retailul, consideră Rudi Vizental, CEO și cofondator ROCA Investments. În schimb, spune el, modificările fiscale ar trebui să vizeze active reale, cum ar fi impozitul pe profit, pe dividende sau pe avere. În opinia sa, acestea sunt mai potrivite decât măsuri care afectează direct consumul sau costurile salariale. 

Conform declarațiilor sale, cele mai atractive sectoare pentru piața de private equity sunt apărarea și securitatea cibernetică, infrastructura energetică și agrifood. Riscuri sunt pe piața criptomonedelor și a industriei auto. 

Vezi în cadrul interviului ce așteptări are Rudi Vizental pentru 2025, cum este generația Z în ceea ce privește munca, ce au făcut în perioada alegerilor și multe altele. 

1. Cum a mers anul 2024 pe piața de private equity? Care au fost provocările?

Pentru a înțelege activitatea de private equity din 2024, este esențial să analizăm cele patru componente fundamentale: fundraising, tranzacții, managementul portofoliului și exituri. Anul a fost marcat de provocări semnificative, dar și de progrese notabile.

Pe zona de fundraising, 2024 a fost un an dificil pentru atragerea de capital de la persoane fizice, din cauza climatului economic și politic incert. În schimb, segmentul instituțional a cunoscut un avans remarcabil, susținut de fondurile alocate prin PNRR. Acest an ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-au înființat cele mai multe fonduri de investiții din România. Totuși, provocarea majoră rămâne colectarea diferenței de 50%, având în vedere că fondurile PNRR acoperă doar jumătate din necesarul pentru constituirea acestor fonduri.

În ceea ce privește tranzacțiile, 2024 a fost un an dificil. Performanța companiilor a scăzut, dar așteptările antreprenorilor nu s-au ajustat corespunzător. Această discrepanță a făcut ca cererea și oferta să se întâlnească mai greu, generând dificultăți în încheierea tranzacțiilor.

Activitatea de management al portofoliului a variat de la un fond la altul și de la o companie la alta. Scăderea consumului a fost resimțită, dar nu într-o măsură suficient de drastică pentru a schimba radical direcția activităților. Anul a fost dificil, dar în mare parte predictibil, ceea ce a permis fondurilor să implementeze strategii adaptative.

Pe partea de exituri, piața se află într-un stadiu incipient, dat fiind că majoritatea fondurilor de private equity din România sunt la început de drum. Puține companii au ajuns la maturitatea necesară pentru exituri, astfel că această activitate este mai degrabă în dezvoltare decât grea sau ușoară.

Per ansamblu, 2024 a reprezentat un pas înainte pentru piața de private equity din România. Faptul că acest subiect a devenit unul de dezbatere intensă demonstrează maturizarea pieței, în condițiile în care, în anii anteriori, era aproape inexistent în discuțiile economice.

2. Perioada alegerilor prezidențiale și parlamentare au pus pe hold tranzacțiile?

În general, orice schimbare de context pune, de cele mai multe ori, pe hold activitatea de fundraising și semnarea tranzacțiilor. Este firesc. Investițiile se bazează pe premise, iar atunci când acestea se schimbă, trebuie să înțelegi cum se reașază noua realitate.

3. Ce decizie ați lua dacă România ar ieși din UE și NATO?

Nu pot construi un raționament pe un astfel de scenariu. Consider că nu este un scenariu plauzibil și nu are sens să ne bazăm pe el.

4. Care este zona economică cu cel mai mare potențial în acest moment și ce o face atractivă?

În acest moment, sectorul cu cel mai mare potențial pare a fi industria de apărare, care include și domeniul extins al securității cibernetice. Acest sector va deveni o prioritate strategică în perioada următoare, datorită importanței sale în contextul geopolitic actual și al nevoii crescute de securitate.

Un alt domeniu cu potențial semnificativ este cel al infrastructurii energetice și logistice. Cererea pentru modernizarea și extinderea acestor infrastructuri este în creștere, acestea fiind esențiale pentru susținerea economiei și mobilității.

În același timp, mă aștept ca sectorul agrifood să înceapă să își revină după trei ani extrem de dificili, având în vedere creșterea interesului pentru securitatea alimentară și tranziția către modele mai sustenabile. Aceste sectoare vor continua să atragă atenția investitorilor datorită relevanței lor pe termen lung.

5. În ce domenii există riscuri mari de pierdere a investițiilor?

Consider că riscul cel mai mare rămâne asociat criptomonedelor, posibil și din cauza faptului că, personal, nu înțeleg pe deplin fundamentul care le susține. Este un domeniu extrem de volatil și imprevizibil, ceea ce îl face dificil de gestionat din perspectiva investițiilor.

În ceea ce privește sectoarele tradiționale, riscuri semnificative se regăsesc în industria auto, o industrie care trece printr-un proces profund de transformare. De asemenea, retailul este un domeniu pe care l-aș evita în perioada următoare, având în vedere scăderea consumului și impactul negativ al inflației asupra puterii de cumpărare.

Desigur, riscuri există în orice business, însă o evaluare atentă a contextului actual sugerează evitarea acestor industrii, cel puțin pe termen scurt, până când condițiile devin mai clare și mai stabile.

6. Din punct de vedere al antreprenorilor, cum sunt cei din Generația Z? Ați investi într-o companie înființată de un tânăr din această generație?

Modelul nostru de business, axat pe buyout, implică investiția în companii mature, motiv pentru care nu ne adresăm direct startup-urilor sau companiilor nou-înființate. Cu toate acestea, consider că generația Z are un potențial remarcabil, în ciuda percepțiilor uneori negative care o înconjoară.

Această generație este deseori blamată și întâmpină reticență din partea angajatorilor, în principal din cauza unor stereotipuri legate de lipsa de focus, dorința de creștere rapidă fără o acumulare solidă de experiență și tendința de a schimba frecvent locurile de muncă. Conform studiilor, generația Z este mai predispusă să exploreze mai multe oportunități și să își redefinească constant traiectoria profesională. Este o generație care se plictisește ușor, caută recunoaștere rapidă și, datorită expunerii intense la mediul digital, abordează multitasking-ul, ceea ce uneori poate afecta concentrarea.

Cu toate acestea, generația Z reprezintă un sfert din forța de muncă activă. Indiferent de percepții, este esențial să o integrăm eficient în companii. Într-o perioadă în care adopția inteligenței artificiale este o prioritate, această generație poate fi un vector-cheie. Generația Z are o capacitate extraordinară de a învăța rapid și de a se adapta la noi tehnologii, ceea ce o face ideală pentru a sprijini implementarea AI-ului în companii. În loc să vedem constrângerile ca bariere, putem să le transformăm în oportunități și să folosim abilitățile lor pentru a accelera transformarea digitală.

7. Nimeni nu știe viitorul economic, dar puteți face un exercițiu de imaginație la ce vă așteptați să aducă piața de PE în 2025?

Global, piața de private equity este matură, cu o experiență vastă și resurse financiare consistente. Mă aștept ca aceasta să continue procesul de consolidare și să evolueze, trecând treptat de la fonduri cu durată de viață limitată către modele evergreen. Aceste fonduri, care oferă flexibilitate și o perspectivă pe termen lung, devin din ce în ce mai relevante.

Procesul de dezvoltare al pieței de private equity va începe să migreze din vest către est. Deși Europa de Est reprezintă aproximativ 25% din populația continentului, atrage doar 1% din capitalul privat investit în private equity. Această discrepanță semnificativă sugerează un potențial uriaș de creștere. Această tendință ar putea aduce beneficii importante IMM-urilor din România și întregii economii regionale.

Private equity-ul are capacitatea de a dezvolta o cultură antreprenorială bazată pe scalare și procese solide de guvernanță corporativă. În companiile antreprenoriale din România, aceste procese sunt adesea la un nivel scăzut, iar implicarea fondurilor poate aduce know-how-ul necesar pentru consolidare și creștere sustenabilă.

În același timp, mă aștept ca anii 2025-2026 să fie dificili din punct de vedere economic. Totuși, private equity-ul este bine poziționat să performeze chiar și în astfel de condiții, deoarece se bazează pe principii solide și strategii pe termen lung. Rolul său este de a adresa provocările unei economii fragmentate, bazate pe companii antreprenoriale, și de a introduce structuri și procese care contribuie la dezvoltare sustenabilă.

Private equity-ul funcționează ca un catalizator al schimbării pozitive, aducând nu doar capital, ci și instrumente necesare pentru o economie mai robustă. În anii următori, mă aștept ca acest model să devină tot mai influent în estul Europei și să contribuie la transformarea economiei regionale.

8. Noul pachet fiscal vă așteptați să „pună bețe în roate” planurilor pe 2025?

Noul pachet fiscal poate influența semnificativ planurile pentru 2025. Ceea ce ar trebui să evităm sunt impozitele aplicate fără o sursă clară de suportabilitate. De exemplu, impozitul de 1,5% pe cifra de afaceri, introdus acum un an și jumătate, taxează de multe ori un profit inexistent. De asemenea, creșterile de taxe pe salarii pot îngreuna semnificativ eforturile companiilor și pot crea dificultăți suplimentare.

O creștere a TVA ar avea un impact negativ major, ducând la o scădere accentuată a consumului, a puterii de cumpărare și, implicit, afectând retailul. În schimb, modificările fiscale ar trebui să vizeze zonele deja existente, cum ar fi impozitul pe profit, pe dividende sau pe avere. Acestea sunt mai potrivite decât măsuri care afectează direct consumul sau costurile salariale. Ajustările trebuie gândite astfel încât să nu destabilizeze economia, ci să ofere soluții sustenabile pe termen lung.

Articol susținut de ROCA Investments