În urmă cu 20 de ani, Olanda a luat o decizie care a provocat o controversă uriașă în întreaga lume. Dezbaterea a rămas aprinsă și acum

În urmă cu douăzeci de ani, la 1 aprilie 2002, Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat eutanasia. În Europa, au urmat doar Belgia, Luxemburg și Spania.

Câteva țări care interzic eutanasia activă au legalizat însă încetarea tratamentului la cererea pacientului, au interzis tratamentul agresiv și au instituit inițiative de sprijin pentru pacienții aflati la sfârșitul vieții.

Alte țări, cu o puternică tradiție catolică, precum Polonia sau Irlanda, exclud orice intervenție care ar ajuta un om să moară.

Iată o imagine de ansamblu europeană:

Eutanasie legală

În OLANDA, de la 1 aprilie 2002, administrarea unui medicament cauzator de moarte este autorizată atunci când pacientul îl solicită în deplinătatea facultăților mintale și suferă de afecțiuni cu efecte „insuportabile” din cauza unei boli diagnosticate ca incurabilă. Avizul a doi medici este necesar.

Țările de Jos au fost prima țară care a autorizat, de asemenea, eutanasia în condiții stricte pentru minorii cu vârsta de 12 ani și peste. În aprilie 2020, Curtea Supremă a aprobat eutanasierea persoanelor cu demență avansată, chiar dacă acestea nu mai sunt în stare să-și reitereze dorința.

În octombrie 2020, Olanda a anunțat planuri de legalizare a eutanasiei pentru copiii bolnavi în stadiu terminal cu vârste cuprinse între unu și 12 ani.

BELGIA a adoptat la 28 mai 2002 o lege care dezincrimina eutanasia în condiții strict definite. Pacientul își poate exprima dorințele într-o „declarație în avans” valabilă cinci ani sau poate face o cerere expresă dacă este capabil să se exprime.

În februarie 2014, Belgia a devenit prima țară care a autorizat, fără limită de vârstă, ca minorii „capabili de a discerne” și care suferă de o boală incurabilă să aleagă să-și pună capăt suferinței.

Din martie 2009, eutanasierea este autorizată și în LUXEMBURG în anumite condiții pentru pacienții adulți condamnați.

În SPANIA, legea de legalizare a eutanasiei a intrat în vigoare pe 25 iunie 2021, la puțin peste trei luni de la adoptarea ei în Parlament. Această lege autorizează atât eutanasia, cât și sinuciderea asistată medical (când pacientul însuși administrează doza pentru a se sinucide).

Sinucidere asistata

ELVETIA autorizează sinuciderea asistată și tolerează eutanasia indirectă (tratarea suferinței cu posibile efecte secundare ale morții) și eutanasia pasivă (oprirea dispozitivului medical de susținere a vieții).

În AUSTRIA, Parlamentul a aprobat în decembrie 2021 legalizarea sinuciderii asistate pentru persoanele cu o boală gravă sau incurabilă, ca răspuns la o hotărâre judecătorească care a constatat că actuala interdicție a încălcat drepturile fundamentale. Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022.

În ITALIA, Curtea Constituțională a dezincriminat sinuciderea asistată în septembrie 2019, dar în condiții stricte (patologie ireversibilă, suferință insuportabilă, capacitatea de a putea lua decizii libere și conștiente) introducând astfel o excepție în codul penal care pedepsește și „instigatorii sau asistarea la sinucidere”.

Alte forme de moarte asistată

FRANȚA a instituit în 2005 un drept de a „lasa să moară” care promovează îngrijirea paliativă, apoi a autorizat în 2016 „sedarea profundă și continuă până la moarte”, care constă în adormirea unor pacienți incurabili cu dureri foarte mari, al căror prognostic de supraviețuire este evaluat ca fiind „pe termen scurt”.

Examinarea unui proiect de lege care dă dreptul la eutanasie nu a putut fi finalizat în aprilie 2021 din cauza a prea multor amendamente.

În PORTUGALIA, numai întreruperea tratamentului este permisă în anumite cazuri disperate. La sfârșitul lunii noiembrie 2021, președintele Marcelo Rebelo de Sousa a respins o lege care autoriza „moartea asistată medical”, pe care Parlamentul a reformulat-o totuși în urma rezervelor Curții Constituționale.

În SUEDIA, eutanasia pasivă este legală din aprilie 2010.

În MAREA BRITANIE, din 2002, este autorizată întreruperea îngrijirii în anumite cazuri. Sinuciderea asistată se pedepsește cu închisoare de până la 14 ani, dar noile linii directoare emise în 2010 îndeamnă la clemență atunci când actul este făcut din „compasiune”.

În GERMANIA, eutanasia pasivă (oprirea dispozitivului medical de susținere a vieții) este tolerată dacă pacientul a solicitat-o. În februarie 2020, Curtea Constituțională a cenzurat o lege din 2015 care interzicea sinuciderea asistată de către medici sau asociații.

În DANEMARCA, din 1992, fiecare cetățean își poate declara în scris refuzul oricărei terapii agresive.

În NORVEGIA, eutanasia pasivă este autorizată la cererea pacientului aflat la sfârșitul vieții.

În UNGARIA, pacienții incurabili pot refuza tratamentul.

În LITUANIA, întreruperea tratamentului la sfârșitul vieții este autorizată. Acesta este și cazul SLOVENIEI dacă pacientul își exprimă această voință.

În LETONIA medicii nu vor fi urmăriți penal dacă deconectează un pacient la sfârșitul vieții pentru a-i pune capăt suferinței. (Sursa AFP)