Miniştrii de externe ai UE au convenit să extindă sancţiunile împotriva Belarusului, în criza migranţilor

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au convenit luni să extindă sancţiunile împotriva Belarusului, care a denunţat în schimb drept ”absurde” acuzaţiile occidentale că ar conduce o criză a migranţilor care a lăsat mii de oameni blocaţi în pădurile îngheţate de la frontierele sale cu UE.

UE încearcă să oprească ceea ce consideră o politică a Belarusului de a împinge migranţii spre blocul comunitar, ca răzbunare pentru sancţiunile anterioare din cauza reprimării protestelor de anul trecut împotriva realegerii contestate a liderului veteran Alexander Lukaşenko, relatează News.ro citând Reuters.

Migranţii, majoritatea din Irak şi Afganistan, au început să vină la graniţele terestre ale Belarusului cu UE în acest an, încercând să treacă în statele membre Lituania, Letonia şi Polonia pe rute neutilizate până acum.

”Acest sistem inuman de folosire a refugiaţilor ca instrumente pentru a exercita presiuni asupra Uniunii Europene… s-a înrăutăţit în ultimele zile”, a declarat ministrul german de Externe Heiko Maas, angajându-se să îi vizeze pe cei implicaţi în ceea ce el a numit ”trafic de persoane”.

Înaltul diplomat al UE Josep Borrell a declarat că un al cincilea pachet de sancţiuni a fost convenit de miniştrii de Externe ai UE, acesta urmând să fie finalizat în zilele următoare.

Noile sancţiuni ar viza companiile aeriene, agenţiile de turism şi persoanele implicate ”în acest impuls ilegal al migranţilor”, a spus el.

Blocaţi pe partea belarusă a graniţei şi din ce în ce mai disperaţi, migranţii au încercat în ultimele zile să forţeze garduri improvizate în mai multe locuri în ultimele zile.

Polonia, care a raportat 5.100 de încercări neregulate de a trece frontiera până acum în noiembrie, a fost criticată pentru tratamentul acordat celor care încearcă să intre în ţară.

Letonia a declarat luni că a desfăşurat 3.000 de militari pentru un exerciţiu militar neanunţat anterior în apropierea graniţei.

Letonia, Lituania şi Polonia formează flancul estic al UE şi NATO, alianţa militară occidentală primordială.

Agenţiile de turism din Orientul Mijlociu care lucrează împreună cu operatorii din Belarus au oferit vize turistice mii de oameni în ultimele luni, a relevat o investigaţie Reuters.

Executivul UE a spus că analizează dacă alte companii aeriene ar trebui să se confrunte cu sancţiuni după ce blocul a interzis accesul operatorului de stat Belavia pe cerul şi aeroporturile sale. Maas a subliniat că Turkish Airlines a păstrat distanţa.

Irlanda a declarat că se vor încheia şi contractele de închiriere a aeronavelor UE cu Belavia.

Ministerul de Externe din Belarus a declarat că acuzaţiile că Minskul a creat criza migranţilor sunt ”absurde”, în timp ce Lukaşenko a spus că Belarusul încearcă să-i convingă pe migranţi să plece acasă, dar că niciunul dintre ei nu vrea să se întoarcă.

Minskul va riposta împotriva oricăror noi sancţiuni UE, a spus el.

Cel puţin opt persoane au murit de-a lungul graniţei terestre de 200 de km (124 de mile) dintre Polonia şi Belarus, inclusiv din cauza frigului şi a epuizării..

Poliţiştii de frontieră polonezi au declarat luni că sute de oameni s-au adunat pe partea belarusă a unui punct de trecere a frontierei din Kuznica şi ar putea încerca să intre în Polonia.

Maas şi Borrell au cerut Varşoviei să permită ajutorul umanitar la frontieră, unde Polonia a desfăşurat aproximativ 20.000 de poliţişti, poliţişti de frontieră si soldati.

Guvernul naţionalist al Poloniei a fost, de asemenea, criticat de activiştii pentru drepturi pentru că a încercat să respingă toţi migranţii fără a le oferi şansa de a solicita azil.

Lituania, Letonia şi Estonia au avertizat asupra unui risc de conflict militar. Preşedinţii lor şi Andrzej Duda din Polonia au declarat luni că Lukaşenko ar trebui să fie tras la răspundere pentru trafic de persoane.

Polonia şi Lituania iau în considerare să solicite consultări NATO cu privire la situaţie, conform prevederilor de securitate colectivă ale alianţei militare.