#AerArs deasupra Capitalei: Cum oprim fenomenul arderilor de deșeuri

Odată cu senzorii independenți de măsurare a calității aerului a devenit vizibil fenomenul arderilor ilegale de deșeuri. Acestea au loc atât în cadrul unor rețele infracționale, pe câmpuri, dar și în gospodării, unde oamenii ard diferite materiale pentru a se încălzi. Toxicitatea fumului este foarte ridicată, efectele pentru sănătate, pe măsură.

În 2019 nu aveam pentru București decât date provenite de la stațiile de monitorizare din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, respectiv 6 stații în București și două în Ilfov, care aveau date cam în 60-70% din timp. Prin urmare, datele erau puține și nu relevau situația reală din oraș. În decembrie 2019, Ecopolis a lansat platforma aerlive.ro, care, la momentul acela număra 10 senzori de măsurare a calității aerului, dispuși în puncte esențiale din București, pe axa Nord-Sud. Senzorii aerlive.ro au început să dea date și foarte curând au apărut spike-urile în măsurători, adică valori foarte mari pentru pulberile în suspensie- PM10 și PM2,5, pentru câteva ore, înregistrate seara sau în zilele de weekend. Eliminând posibilitatea ca aceste valori să fie determinate de trafic, principala sursă de poluare în orașe, echipa platformei a ajuns la concluzia că aceste valori sunt înregistrate în urma unor episoade de poluare, fapt confirmat apoi cu sesizările oamenilor către Garda de Mediu și poliție, privind unele episoade de arderi de deșeuri în jurul orașului.

Grafic Aerlive.ro 2020:

Grafic Aerlive.ro 2021:

Senzorii s-au înmulțit în București, au apărut noi platforme de măsurare, noi senzori, inclusiv în Ilfov, Ministerul Mediului a făcut o serie de descinderi cu Garda și Poliția în câteva locații despre care se știa că sunt focare de asemenea episoade de arderi, au fost date amenzi, filmate problemele, presa a acoperit subiectul. Numai că fenomenul nu s-a oprit, ba din contră, a evoluat spre alte locuri, câmpuri, proprietăți private, au apărut incendiile în platforme de deșeuri dezafectate, filmările cu drona au relevat zeci de hectare de terenuri cu deșeuri abandonate, vetre de foc și deșeuri îngropate, atât în jurul Bucureștiului, cât și în județele apropiate.

Din 2019 până în 2021 Inspectoratul pentru Situații de Urgență a raportat la nivelul București-Ilfov peste 130 de intervenții în teren pentru incendiere de deșeuri, altele decât cele vegetale. În total, conform datelor ISU București-Ilfov, au fost arse peste 870 de tone de deșeuri, numai în București și localitățile ilfovene, iar acestea sunt numai accidentele reclamate sau sesizate.

Poliția Județeană Ilfov raportează 186 de intervenții privind arderile de deșeuri, de la începutul lui 2020 până în septembrie 2021 și numai 6 sancțiuni aplicate și 2 dosare penale. Aceste cifre se referă numai la arderile de deșeuri, cauciucuri și anvelope.

Practic, la doi ani de la primele relatări despre datele din senzorii Aerlive, fenomenul este unul generalizat și aproape în fiecare weekend avem de-a face cu aceste tipuri de arderi.

Datele pe care le avem până la acest moment, descoperite de presă și activiști de mediu, arată că avem de-a face cu grupări infracționale care au făcut din arderea deșeurilor o afacere prosperă, iar în Sintești, de exemplu, unul dintre punctele centrale ale fenomenului, există nu mai puțin de 120 de firme de tratare și gestionare a deșeurilor, la o populație de sub 3.000 de locuitori.

Pe lângă arderile ilegale de deșeuri în vederea eliminării lor, în București avem o reală problemă cu sistemele de încălzire. Sistemul de termoficare urban este vechi și prezintă numeroase pierderi în rețea. Totodată, nu avem o situație reală a numărului de locuințe, permanente sau provizorii, care sunt încălzite cu sobe în care sunt arse diverse deșeuri, care generează fum toxic.

Datele celui mai recent studiu privind efectele arderilor de deșeuri, care a avut loc și în România, prin implicarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE2000, de la Măgurele, particulele rezultate în urma arderilor de deșeuri sunt de 40 ori mai nocive față cele rezultate din arderea lemnului, iar plasticul tip ABS din electrocasnice și electronice, eliberează compuși cu o toxicitate de 4.050 de ori mai mare decât a lemnului.

Practic, acest fum toxic provenit din arderea diverselor tipuri de deșeuri, de la anvelope, resturi din deșeuri electrice si electronice, resturi din dezmembrări auto și chiar deșeuri medicale, ajunge să încarce particulele aflate în suspensie PM10 și PM2,5 în aer, iar în funcție de concentrația acestora din aerul orașului, ajunge în plămânii cetățenilor.

Datele privind efectele poluării aerului asupra sănătății arată că aproximativ 29.000 de români mor anual prematur din cauze asociate poluării, iar costurile sociale asociate problemelor de sănătate se ridică la 3004 euro/cap de locuitor/an în cazul Bucureștiului, cel mai mare cost înregistrat în orașele din Uniune și 1800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României. Prin urmare poluarea nu numai că ne omoară, dar ne și costă din ce în ce mai mult.

În toamna lui 2021, Ecopolis a creat un instrument pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor: aerars.ro. Acesta este o platformă care ușurează sarcina utilizatorului de a reacționa când este martorul unor arderi de deșeuri. Totodată, în secțiunea Sesizare, poate fi completată o sesizare care va fi transmisă direct către Garda Națională de Mediu. Campania despre arderi își propune să conștientizeze populația și să-i ofere soluții simple de implicare, dar și să găsească și să avanseze unele soluții pentru o gestionare a fenomenului de către autorități.

Totodată, în cadrul campaniei au fost instalați șase noi senzori în platforma aerlive.ro pentru măsurarea particulelor în suspensie PM2.5. Tehnologia și suportul tehnic pentru instalarea sistemelor de monitorizare NuboAir sunt furnizate de Claritech.

Printre soluțiile identificate de echipa proiectului se numără:

1. Legislație fermă și adaptată fenomenului arderilor de deșeuri

2. Controale frecvente și identificarea și urmărirea penală a firmelor care ard ilegal deșeuri

3. Recensământ la nivelul București-Ilfov cu privire la sistemele de încălzile existente și gândirea unui program de înlocuire a sistemelor vechi și poluante

4. Informarea corectă și frecventă a cetățenilor cu privire la datele de monitorizare a calității aerului și riscurile de sănătate

5. Transparentizarea datelor privind trasabilitatea deșeurilor

6. Oprirea/reducerea substanțială a importurilor de deșeuri

7. Formularea unei politici de descurajare a importurilor de autovehicule cu grad mare de poluare/foarte vechi

8. Adaptarea legislației privind calitatea aerului pentru a identifica cât mai exact sursele poluării.

Materialul a fost realizat cu sprijinul asociației Ecopolis și aerlive.ro, în cadrul proiectului Stop arderilor ilegale de deșeuri!, finanțat de Primăria Municipiului București.

Conținutul acestui proiect nu reflectă neapărat poziția Primăriei Municipiului București/Consiliului General al Municipiului București și nu implică nicio responsabilitate din partea Autorității Finanțatoare.

#AerArs deasupra Capitalei: Cum oprim fenomenul arderilor de deșeuri

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”