Klaus Iohannis a solicitat Curtii Constitutionale sa constate neconstitutionalitatea Legea de achizitionare a Vilei Florica
Klaus Iohannis a trimis, joi, Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind achizitionarea imobilului Ansamblul conacului Bratianu – Florica („Vila Florica”), situat in localitatea Stefanesti, judetul Arges, de catre Ministerul Culturii si Identitatii Nationale, relateaza News.ro.
Presedintele Romaniei subliniaza ca Legea arata ca Ministerul este autorizat sa realizeze procedura de achizitie, dar prevede totodata ca Centrul Bratianu isi va continua activitatea in acest imobil, sub autoritatea Consiliului Judetean Arges.
„Avand in vedere obiectul de reglementare, precum si continutul normativ, consideram ca Legea privind achizitionarea imobilului Ansamblul conacului Bratianu – Florica („Vila Florica”), situat in localitatea Stefanesti, judetul Arges, de catre Ministerul Culturii si Identitatii Nationale contravine prevederilor art. 1 alin. (4) si (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 si art. 61 alin. (1) din Constitutie si, in consecinta, este neconstitutionala in ansamblul sau”, se arata in sesizare.
Presedintele a argumentat ca:
Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementeaza relatii sociale generale, fiind, prin esenta si finalitatea ei constitutionala, un act cu aplicabilitate generala. Or, in masura in care domeniul de incidenta al reglementarii este determinat concret, data fiind ratiunea in personam/ut singuli a reglementarii, legea dobandeste un caracter individual, fiind conceputa nu pentru a fi aplicata unui numar nedeterminat de cazuri concrete, in functie de incadrarea lor in ipoteza normei ci, de plano, intr-un singur caz, prestabilit fara echivoc. In acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Obligativitatea respectarii caracterului normativ al legii a fost ridicata la nivel de principiu de catre instanta constitutionala prin Decizia nr. 600/2005.
Astfel, chiar in absenta unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu ca legea are, de regula, caracter normativ, natura primara a reglementarilor pe care le contine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale.
De asemenea, Curtea Constitutionala a evidentiat dreptul incontestabil al legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare intr-un mod diferit de cel utilizat in cadrul reglementarii cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, insa, in ipoteza in care reglementarea speciala, diferita de cea constitutiva de drept comun, are caracter individual, fiind adoptata intuitu personae sau vizand un bun privit ut singuli, ¬ea inceteaza de a mai avea legitimitate, dobandind caracter discriminatoriu si, prin aceasta, neconstitutional. […]¬
Totodata, in ceea ce priveste sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publica, in opinia Curtii Constitutionale ¬daca scopul incheierii unui/unei contract/acord/conventii vizeaza interesul partilor, scopul legiferarii, in orice cadru constitutional, vizeaza un interes general al societatii. Din aceasta perspectiva, aprobarea unui/unei contract/conventii prin lege nu corespunde finalitatii constitutionale a activitatii de legiferare ca activitate prin care se exercita puterea de stat, dat fiind ca scopul contractului – act individual – vizeaza doar partile si interesele determinate ale acestora, in timp ce legea – act cu aplicabilitate eminamente generala – vizeaza societatea in general, reglementarea unei sfere cat mai largi de raporturi juridice in cadrul si in interesul societatii.¬
Scopul legii deduse controlului de constitutionalitate nu vizeaza un interes general al societatii, ci crearea premiselor incheierii unui contract cu titlu oneros intre o entitate publica individualizata si o entitate nedeterminata in vederea achizitionarii unui bun imobil individual determinat (ale carui date de identificare sunt prevazute la art. 1 alin. (2) din lege). De vreme ce domeniul de incidenta este determinat concret, data fiind reglementarea intuitu personae/bun privit ut singuli, Legea privind achizitionarea imobilului Ansamblul conacului Bratianu – Florica (¬Vila Florica¬), situat in localitatea Stefanesti, judetul Arges, de catre Ministerul Culturii si Identitatii Nationale are caracter individual si incalca astfel dispozitiile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) si ( 2) si art. 61 alin. (1) din Constitutie.
Singura posibilitate de legiferare cu privire la un bun privit ut singuli este situatia particulara a terenurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, ce pot fi transferate din domeniul public al statului in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale prin legea organica de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietatii publice.
Or, legea supusa controlului de constitutionalitate prevede faptul ca un imobil ut singuli se achizitioneaza de catre Ministerul Culturii si Identitatii Nationale, din fonduri de la bugetul de stat, de la un vanzator neprecizat in cuprinsul actului normativ. Intrucat din aceasta lege nu rezulta faptul ca bunul se afla in proprietatea publica a statului sau a unei unitati administrativ teritoriale sau ar fi obiect exclusiv al proprietatii publice urmarindu-se transferul acestui drept de proprietate publica intre titulari diferiti, legii supuse controlului de constitutionalitate nu i se pot aplica argumentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 406/2016, mai sus citata. Asadar, legea supusa controlului de constitutionalitate nu se inscrie in ipoteza permisa prin aceasta decizie, deoarece dreptul de proprietate asupra bunului este un drept de proprietate privata, iar operatiunea juridica nu este un transfer al proprietatii publice, ci o autorizare in vederea achizitionarii.
In raport cu obiectul de reglementare, respectiv instituirea in sarcina Ministerului Culturii si Identitatii Nationale a obligatiei de a achizitiona un bun imobil monument istoric, legea contravine si principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, prevazut la art. 1 alin. (4) din Constitutie. In opinia noastra, aceasta solutie legislativa – ce poate echivala cu o imixtiune in competentele puterii executive, abilitata sa actioneze in cadrul procedurii stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, reprezentata in acest caz de Ministerul Culturii si Identitatii Nationale – nu indeplineste nici exigentele privitoare la stabilitatea, previzibilitatea si claritatea normelor juridice, izvorate din dispozitiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala.
Dincolo de faptul ca prin legea supusa controlului de constitutionalitate se reglementeaza cu privire la achizitionarea unui bun imobil privit ut singuli, aceasta vizeaza si un bun incadrat in lista monumentelor istorice. Ansamblul conacului Bratianu ¬ Florica (¬Vila Florica¬), situat in localitatea Stefanesti, judetul Arges, este incadrat in lista monumentelor istorice din judetul Arges, ca monument istoric clasa A, avand codul AG-II-m-A-13805.01.
In ceea ce priveste transmiterea dreptului de proprietate, monumentelor istorice li se aplica regimul juridic special prevazut de Legea nr. 422/2001.
Cand proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, intentioneaza sa vanda monumente istorice, ei transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerul Culturii instiintarea privind intentia de vanzare, insotita de documentatia stabilita prin ordin al ministrului Culturii.
Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii transmit ministerului instiintarea, documentatia si propunerea de raspuns, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea acestora. Termenul de exercitare a dreptului de preemptiune al statului este de maxim 25 de zile de la data inregistrarii instiintarii, documentatiei si a propunerii de raspuns la Ministerul Culturii sau, dupa caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii.
Titularii dreptului de preemptiune vor prevedea in bugetul propriu sumele necesare destinate exercitarii dreptului de preemptiune, iar valoarea de achizitionare se negociaza cu vanzatorul. In cazul in care ministerul sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia nu isi exercita dreptul de preemptiune in termenul legal, acest drept se transfera autoritatilor publice locale, care il pot exercita in maximum 15 zile. Comunicarile privind neexercitarea dreptului de preemptiune au termen de valabilitate pentru intregul an calendaristic in care au fost emise, inclusiv pentru situatiile in care monumentul istoric este vandut de mai multe ori.