Nu trebuie să fii pe un câmp de luptă ca să simți. În ce fel mă poate afecta personal războiul din Iran?

Care este efectul asupra prețurilor, economiilor și ratelor la actualul ori viitorul credit. 

Mai întâi să spunem că relațiile comerciale România – Republica Islamică Iran sunt de circa 170 de milioane de euro anual. Exportăm de 120 de milioane de euro anual (în principal cereale-110 mil. euro). Exportăm de 50 de milioane de euro anual (în principal materiale plastice și articole din materiale plastice).

1. Energie și prețuri globale

Chiar dacă România nu comercializează direct cu Iranul, piețele globale sunt interconectate.

Prețurile petrolului și gazelor pot crește dacă conflictul perturbă aprovizionarea prin Strâmtoarea Ormuz – o rută cheie pentru transporturile globale de petrol. Atunci când prețurile petrolului cresc, costurile cu combustibilul, transportul și energia cresc aproape peste tot.

Costurile mai mari la energie pot contribui la inflația generală, ceea ce înseamnă că ai putea observa prețuri mai mari la pompă, la facturile de electricitate sau pentru mărfurile transportate.

Exemplu: O perturbare a aproximativ 20% din exporturile globale de petrol poate împinge prețurile țițeiului semnificativ mai sus, chiar dacă conflictul este departe.

2. Inflația și costul vieții

Când prețurile la energie cresc la nivel global, acest lucru nu afectează doar combustibilul.

Costurile de transport devin mai mari, ceea ce duce la alimente și bunuri de consum importate mai scumpe. Companiile pot transfera costurile crescute asupra consumatorilor → presiune inflaționistă generală.

BNR poate reacționa prin înăsprirea politicilor (creșterea ratelor dobânzilor) pentru a combate inflația, ceea ce poate afecta creditele ipotecare, împrumuturile și economiile.

Așadar, chiar dacă România nu este parte directă la război, puterea ta de cumpărare poate fi afectată.

3. Piețe financiare și investiții

Șocurile geopolitice tind să-i facă pe investitori mai nervoși: piețele bursiere pot deveni mai volatile, investitorii pot retrage bani din active mai riscante și pot căuta „refugii sigure”, cum ar fi aurul sau obligațiunile guvernamentale.

Dacă ai investiții legate de piețele globale sau economii în valută străină, este posibil să simți indirect acest război.

4. Migrația și presiunea refugiaților

Conflictele regionale majore duc adesea la creșterea fluxurilor migratorii.

Experiența istorică (de exemplu, Siria) arată că fluxurile mari de refugiați pot afecta piețele muncii, oferta de locuințe și serviciile publice chiar și în regiuni îndepărtate.

Europa s-ar putea confrunta cu o presiune migratorie crescută, care are efecte sociale și economice în multe țări din regiune și din afara ei.

Chiar dacă nu interacționați personal cu refugiații, politicile naționale s-ar putea schimba ca răspuns (reguli de imigrație, cheltuieli sociale, politici de securitate).

5. Securitatea cibernetică și riscurile lanțului de aprovizionare

Războaiele moderne nu se poartă doar cu bombe.

Atacurile cibernetice asupra companiilor, infrastructurii sau sistemelor financiare din alte părți pot avea loc ca parte a unor strategii de conflict mai ample.

Lanțurile de aprovizionare globale (electronică, piese auto, alimente) pot fi perturbate, crescând costurile sau provocând penurii.

Concluzie

Nu trebuie să fii pe un câmp de luptă pentru a simți efectele unui conflict geopolitic major. Piețele globale, energia și finanțele sunt strâns legate – iar perturbările de la distanță se pot reflecta în inflație, prețuri, investiții și politica economică din propria țară, chiar dacă aceasta este îndepărtată geografic.

Acest articol este un fragment din newsletterul Economix pe care Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineața. Dacă dorești, poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.