Schimbarea care se lasa asteptata. Banii, morala si vechile metehne ale politicienilor
În plin an electoral, politicienii vor să dovedească cu multă încăpățânare că nu au înțeles nimic din criticile aspre din 2014 și 2015. După alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 s-a vorbit mult despre schimbare. La fel și după incendiul de la Colectiv. Lumea s-a săturat de corupție și de abuzuri și cere schimbarea clasei politice. Evident, este o fantezie să credem că partidele politice se pot regenera rapid, după 20 de ani de monopoluri și aceleași personaje plimbate în diverse posturi cheie. Propunerea unor candidați ca Ludovic Orban sau Gabriela Firea la Primăria Generală demonstrează acest lucru din plin. Au arătat că nu se schimbă decât pe termen scurt, conform circumstanțelor, pentru a reveni ulterior la vechile metehne.
Una dintre primele măsuri luate după alegerile prezidențiale a fost modificarea legislației electorale. Un pic de speranță pentru public. Dar, per ansamblu, a fost o combinație cu bune și rele. Politicienii – a se citi politicienii din toate partidele – au modificat legea privind înființarea și funcționarea partidelor politice, facilitând accesul pe piață, dar impunând în același timp măsuri restrictive pentru participarea la alegeri. De asemenea, au schimbat radical legea finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, impunând finanțare publică pentru campanii. În teorie, o schimbare care ar trebui să aducă mai multă previzibilitate și transparență într-un domeniu care este constant bănuit de fraude și afaceri necurate.
Cu toate acestea, vechile metehne se regăsesc într-un nou proiect de lege, care schimbă regulile de finanțare a campaniei cu mai puțin de 2 luni înainte de alegerile locale. Proiectul, inițiat de patru senatori PSD (Arcaş Viorel, Moga Nicolae, Nicolae Şerban, Voinea Florea), dar votat cu o majoritate covârșitoare de către toate partidele politice, stabilește două lucruri esențiale, care deschid noi portițe spre corupție: conturile partidelor politice nu mai pot fi blocate și pot folosi spațiile aflate în patrimoniu propriu pentru orice activități care nu sunt contrare moralei partidului.
Prima dintre modificări stabilește că partidele sunt mai egale între egali, creând o excepție de la regulile Codului Civil cu privire la blocarea conturilor de campanie. Cu alte cuvinte, conturile partidelor nu mai pot fi blocate. Problema devine și mai semnificativă atunci când ne uităm cu mai mare atenție peste articol, care prevede că nici conturile în care partidele strâng cotizații sau donații în afara campaniei electorale nu mai pot fi blocate. Motivul este foarte simplu: partidele strâng datorii foarte mari în urma campaniilor electorale, riscând să fie executate silit de contractori. Cu alte cuvinte, partidele cheltuie mult mai mult decât au venituri.
Rapoartele depuse la Autoritatea Electorală Permanentă arată că în alegerile prezidențiale din 2014, USL avea o datorie de aproape 14 milioane de lei, pe când alianța care l-a susținut pe actualul președinte Iohannis a terminat alegerile cu o datorie de 2.7 milioane de lei. La parlamentare, Uniunea Social Liberală a cheltuit cu 4.2 milioane de lei mai mult decât a declarat venituri, iar ARD a raportat peste 2 milioane de lei diferență. Pe lângă faptul că cheltuirea unor sume mai mari decât veniturile este un potențial indicator de corupție – sau cu siguranță este unul de proastă guvernare – politicienii încearcă să bage sub preș datorii istorice. O perspectivă negativă mai ales pentru partidele care au mesaje de combatere a corupției și de susținere a integrității candidaților.
Pe de altă parte, partidele vor să devină societăți comerciale. Dacă până acum legea le permitea să organizeze doar conferințe sau activități care au legătură cu menirea unui partid politic, conform noilor reglementări, partidele pot folosi spațiile din patrimoniul propriu și pentru activități care nu aduc atingere moralei publice, ordinii sau imaginii partidului. Aici este de discutat care sunt acțiunile care pot aduce atingere imaginii publice a unor partide cu un nivel de încredere publică extrem de scăzut.
Toate modificările au loc în condițiile în care alegerile locale se apropie vertiginos. Până pe pe 6 mai, când începe campania electorală mai este foarte puțin timp. Partidele nu reușesc decât să introducă instabilitate și reguli inegale pentru competitorii electorali, favorizând vizibil competitorii mari. Bunele practici electorale stabilesc că legea nu ar trebui schimbată cu atât de puțin timp înaintea campaniei electorale. Și chiar dacă nu vorbim de drepturi fundamentale, vorbim totuși despre un mecanism esențial de asigurare a transparenței modului de organizare a alegerilor.
Mai mult, propunerea inițială (http://www.senat.ro/LegiProiectAdmin.aspx?Cod=19303) se referea doar la tipul de activități pe care le pot desfășura partidele. Adică nu și la conturi. Modificarea legată de conturi a fost introdusă ulterior, iar avizul Consiliului Legislativ și al Guvernului este obținut numai pentru primul proiect, cel depus la Senat. Practic, celelalte amendamente au fost introduse pe parcurs, fără a obține aceste avize.
INTERVIURILE HotNews.ro