Brutala dispariție a Spitalului Brâncovenesc și egenda din spatele demolării comandate de Nicolae Ceaușescu
Spitalul Brâncovenesc a fost unul dintre cele mai vechi spitale din București când a fost construit, în oraș mai existau trei spitale – Colţea, Pantelimon şi Filantropia.
A fost construit între 1835 și 1838 de băneasa Safta Brâncoveanu și a fost, de la bun început, un spital pentru nevoiaşi, „spre mângâierea celor în lipsuri şi nevoi”.
Povestea Spitalului Brâncovenesc pornește de la dorința lăsată urmașilor de Grigore Brâncoveanu (1767-1832), ultimul descendent direct din neamul istoric al domnitorului Constantin Brâncoveanu. El a cerut, în testament, ca în București să apară un spital „sub nume de Brâncovenesc”. Iar soția lui, Safta, avea să se ocupe de ridicarea lui.
Sspitalul era era unit, sub o singură epitropie, cu biserica Domniţa Bălaşa, azilul şi şcoala ei, și astfel au luat ființă Aşezămintele Brâncoveneşti.
Muzeul Municipiul București notează că, vreme de 150 de ani, Așezămintele Brâncovenești au reprezentat un model instituţional filantropic, religios şi spitalicesc de seamă, capabile să se administreze şi dezvolte pe baza averii şi a arenzilor moşiilor brâncoveneşti cu care au fost înzestrate.