Sari direct la conținut

Studiu recent din Nature: unii oameni nu au fost infectați niciodată cu virusul COVID, iar o genă obscură ar fi motivul

HotNews.ro
Studiu recent din Nature: unii oameni nu au fost infectați niciodată cu virusul COVID, iar o genă obscură ar fi motivul
Vaccin COVID. Foto: - / Wavebreak / Profimedia

Un studiu publicat pe 19 iunie în revista Nature evidențiază prezența în organismul unor oameni care, în ciuda expunerii, nu au făcut nicio formă de COVID prezența unei gene responsabile cu alertarea sistemului imunitar în cazul unei infecții. La persoanele care au gena, reacția imunitară s-a dovedit mult mai protectoare decât în cazul persoanelor care au contactat virusul.

În anul 2021, în plină pandemie COVID, un grup de specialiști de la mai multe centre de cercetare din Marea Britanie a întreprins un studiu controversat la vremea aceea, studiu prin care 16 voluntari cu vârste între 18 și 30 de ani, fără alte probleme medicale și care nu mai contractaseră virusul COVID până atunci, au fost infectați într-un mediu controlat.

Virusul le-a fost inoculat voluntarilor pe căile nazale, iar scopul experimentului era de a studia rata de infectare precum și de a stabili cât de mult virus este necesar pentru a declanșa o infecție. Controversa a venit tocmai din ideea infectării intenționate, chiar dacă persoanele cu vârsta sub 30 de ani nu prezintă un risc atât de mare de a dezvolta complicații în urma infectării, precum persoanele cu vârste mai înaintate.

În urma acestor infectări controlate, doar șase dintre 16 pacienți au contractat virusul. Însă ceea ce inițial a părut un eșec al specialiștilor s-a dovedit a fi o oportunitate unică de a studia modul în care anumite persoane reușesc să evite infectarea, chiar și în cazul în care sunt expuse unei doze de virus suficientă de mare pentru a declanșa simptomele.

Dintre cei zece voluntari care nu au contractat virusul, șapte nu a fost niciodată testați pozitiv, în timp ce trei au avut ușoare infecții ale tractului respirator, dar unele pe care organismul le-a respins rapid, astfel că pacienții nu s-au infectat cu virusul Covid.

În cel de al doilea grup, specialiștii au identificat o reacție imunitară robustă, declanșată la maximum o zi de la infectare, în care monocitele (tip de globule albe ce ajuta la combaterea bacteriilor sau virusurilor si altor agenti patogeni) au izolat și distrus agentul patogen. În comparație, persoanele infectate au nevoie de circa cinci zile pentru a genera un răspuns similar.

Un alt fapt surprinzător a fost acela că pacienții care au manifestat astfel de răspunsuri au arătat, de asemenea, o activitate crescută a interferonului (proteine produse de către celule ale sistemului imunitar, ca reacție la apariția agenților patogeni), și asta înainte ca infecțiile nazale să se manifeste.

Interesantă din punctul de vedere al specialiștilor a fost activitatea unei gene botezate HLA-DQA2, genă responsabilă cu alertarea sistemului imunitar în cazul unei infecții, mult mai agresivă decât în cazul persoanelor care au contractat virusul.

Practic, în acest moment, specialiștii pot afla ce persoane sunt susceptibile de infectare doar privind semnătura lor genetică, a afirmat Akiko Iwasaki, imunolog în cadrul Universității Yale, în studiul pe care specialiștii l-au publicat în revista Nature.

Este adevărat că grupul de voluntari a fost unul limitat, susțin autorii studiului, iar gama de răspunsuri în fața virusului Covid este una cu mult mai largă. De asemenea, aproape toți oamenii au căpătat o formă de imunitate în fața virusului. Fie via vacin, fie un răspuns imunitar la infectare.

Oamenii de știință nu cunosc încă potențialul complet al acestei gene puțin studiate, HLA-DQA2, și nici de ce aceasta a generat răspunsuri diferite la voluntari. În fapt, nici nu se cunoaște o cifră reală a celor infectați de-a lungul pandemiei, dar care nu au ajuns niciodată la medic. Centrul de Prevenire și Tratare a Bolilor Infecțioase din USA anunța la finalul anul 2022 că unul din patru americani nu a contractat virusul COVID, însă și această cifră era una estimativă.

Cert este că această descoperire poate fi un punct de pornire pentru alte studii care privesc răspunsul imunitar în fața diferiților agenți patogeni. Însă un astfel de studiu, în care un eșantion mare de persoane să fie infectate voluntar, nu va mai fi făcut prea curând.

INTERVIURILE HotNews.ro