Ordinul Arhitecților din România cere președintelui Klaus Iohannis și premierului Florin Cîțu retragerea proiectului de Ordonanță care modifică Legea monumentelor: Deschide calea arbitrariului și abuzurilor

Ordinul Arhitecților din România cere președintelui Klaus Iohannis și premierului Florin Cîțu retragerea proiectului de Ordonanță care modifică Legea monumentelor. Organizația profesională este de părere că proiectul de Ordonanță deschide calea arbitrariului și abuzurilor și are potențial distructiv pentru patrimoniul cultural național.

Ordinul Arhitecților din România a trimis președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului Florin Cîțu o scrisoare deschisă în care explică de ce trebuie retras proiectul de Ordonanță.

”Nimic din ceea ce caracterizează proiectul de Ordonanță nu poate fi justificat din perspectiva unei adevărate protejări a patrimoniului, nici sub aspectul regimului de urgență, care exclude posibilitatea unor intervenții reale asupra textului, și nici sub cel al măsurilor preconizate, care vor deschide calea arbitrariului și abuzurilor: înlocuirea avizării proiectelor în CNMI / CZMI cu semnătura unui singur specialist atestat; înlocuirea propunerii de aviz a CNMI / CZMI cu decizia direcției locale de cultură;introducerea conceptului de ”desființare parțială” a unui monument istoric; reducerea componenței CNMI / CZMI numai la membri atestați. Din textul propus și din precizările ulterioare ale Ministerului Culturii rezultă că raportul dintre noțiuni fundamentale ca monument și patrimoniu este în continuare înțeles în mod confuz, cu urmări nefaste asupra clădirilor care, deși evident valoroase, nu sunt clasate”, se arată în scrisoare.

Reprezentanții Organizației spun că motivele invocate de ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, pentru modificarea Legii monumentelor sunt populiste.

documente

Adresa-ref-retragerea-ordonanță-de-modificare-Lg-422_2001-Domnului-Klaus-Iohannis

(30 Aug 2021) PDF, 385KB

”Ignorând cu bună ştiinţă interesele politico-economice care stau adeseori în spatele unor proiecte care pot afecta grav patrimoniul istoric, Ministerul Culturii invocă cazuri minore și se refugiază într-o retorică populistă – ”se simplifică procedura și se scurtează timpul de așteptare pentru beneficiari” –, susținând implicit teze absurde, care răstoarnă realitatea. Ar trebui să credem că un specialist atestat, plătit de investitor, este necesarmente obiectiv, făcând inutilă avizarea proiectului lui de către o comisie neutră; sau, în aceeași viziune ministerială, că o direcție de cultură, uneori complet lipsită de specialiști și, oricum, controlată politic, este mai competentă decât o comisie de profesioniști independenți etc”, se arată în scrisoare.

Reprezentanții OAR spun că nici actualul sistem nu este perfect, dar o decizie luată transparent este mai bună, iar problemele invocate de ministrul Culturii pot fi rezolvate prin intărirea capacității administrative.

”Nu dorim să idealizăm sistemul avizării în comisii – există și aici derapaje –, dar o decizie luată transparent, printr-o consultare lărgită, este întotdeauna mai bună decât o decizie unilaterală, administrativă. Dacă unele din dificultățile invocate sunt reale – de pildă, numărul mare de dosare și suprasolicitarea comisiilor – soluția nu poate fi în nici un caz cea propusă de minister. Fără a intra în detalii, amintim aici cazul Bucureștiului, unde CZMI și-a manifestat, nu odată, disponibilitatea de a se întruni de două ori pe lună atunci când este necesar; propunerea a fost refuzată pentru că, din lipsă de personal, Direcția pentru Cultură București nu poate redacta propunerile de aviz facute de comisie. Nu prin diminuarea exigenței și relativizarea procesului de avizare se rezolvă problemele patrimoniului, ci prin întărirea capacității administrative a întregului aparat din subordinea Ministerului Culturii, asupra căruia nu a fost întreprinsă nicio măsură constructivă în ultimul an. Degradarea s-a accentuat o dată în plus în condițiile pandemiei, deși chiar aceste noi circumstanțe defavorabile ar fi impus introducerea unui sistem digitalizat unitar de debirocratizare și de comunicare transparentă a proceselor de avizare. Cine este responsabil pentru situația dificilă în care au ajuns Direcțiile pentru Cultură, dacă nu chiar Ministerul Culturii?”, se mai arată în scrisoare.

OAR reamintește Ministerului Culturii că, semnând și ratificând în 1997 Convenția de la Granada – Convenția pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei , România s-a angajat să asigure o protecție de ansamblu, acordând atenție nu numai monumentului, ci și țesutului istoric din care acesta face parte.

”Subsemnații, deși considerăm că anumite modificări ale nr. 422/2001 sunt necesare, credem că regimul și forma în care ele sunt propuse prin acest proiect de act normativ sunt lipsite de temei și potențial distructive pentru patrimoniul cultural național. In consecință, vă solicităm retragerea proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”, se arată în scrisoare.

HotNews.ro a scris săptămâna trecută căMinisterul Culturii vrea să scoată Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice din circuitul de avizare a proiectelor imobiliare din zonele protejate, dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție, potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică. În prezent, dacă o persoană vrea să construiască un bloc într-o zonă protejată, cu monumente istorice, proiectul este discutat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, unde se află mai mulți specialiști și există mai multă transparență și de cele mai multe ori este ajustat până ajunge cât mai aproape de specificul zonei. La fel și în cazul demolărilor clădirilor vechi, care de multe ori au fost respinse de comisie.

După dezbaterea în Comisie, chiar dacă aceasta este consulttivă, Direcția de Cultură emite avizul în baza caruia se dă autorizația de construire/demolare sau planul urbanistic zonal.

Experții consultați de HotNews.ro critică măsura, în condițiile în care, cel puțin la București, Direcția de Cultură nu are niciun specialist pe monumente. Aceștia spun că prin înlăturarea Comisiilor se dorește probabil avizarea unor proiecte cu orice preț, iar faptul că acestea sunt elaborate de specialiști atestați nu este o garanție a calității.

Modificările propuse

Principalele prevederi în proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, până în 30 august, sunt:

• Art. 34: Membrii comisiilor zonale, exceptând arhitecții șefi și supleanții lor, fac parte din categoria personalului de specialitate atestat, potrivit legii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil.
• Art. 34 cu 2: Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii pot emite avize privind intervențiile asupra imobilelor din zonele lor de protecție sau din zonele protejate fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, în afara cazurilor prevăzute la art. 26 alin. (5), dacă documentația supusă avizării este elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil și respectă procedura privind avizarea intervențiilor în zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele protejate aprobată prin ordin al ministrului culturii.
• Poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice, în baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a imobilului asupra căruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric și a relației acestuia cu contextul lui, conținând restricții și permisivități de intervenție și realizat de personal de specialitate atestat ca parte a unei documentații avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.
• Printre intervențiile asupra monumentelor, actul normativ prevede: lucrări de conservare, construire, extindere, consolidare, desființare parțială, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice.