Drulă îi răspunde lui Cîțu: Avem recorduri istorice la Transporturi și pe fonduri europene, și pe naționale / Întrebarea pe care i-o pune premierului

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, îi răspunde premierului Florin Cîțu care l-a criticat joi pentru execuția bugetară. Drulă îi transmite, pe Facebook, șefului Guvernului că la Transporturi sunt „recorduri istorice și pe fonduri europene, și pe naționale” și se întreabă dacă nu cumva alocarea la rectificare, sub solicitarea sa, nu vine din teama că banii s-ar cheltui.

Criticat că nu face publică execuția bugetară, ministrul dă câteva repere pe Facebook.

„Componenta fonduri europene: +21,5% față de 2020 la 7 luni. Ne menținem ținta de a absorbi toate cele 8 mld. lei alocate. Componenta fonduri naționale: peste 90% execuție – față de 70% în 2020 (3 mld lei față de 2,45 mld lei)”, scrie el.

„Avem recorduri istorice la Transporturi și pe fonduri europene, și pe naționale. Până la urmă, varianta de rectificare, sub solicitarea Ministerului Transporturilor, vine din teama că nu am cheltui acești bani? Sau tocmai, că i-am cheltui? Eu garantez că vom cheltui banii solicitați. Și asta pentru că vreau să facem Transporturile din România mai moderne, mai eficiente și să le scoatem din starea de subfinanțare. Pentru asta lupt zi de zi”, comentează Drulă.

Premierul Florin Cîțu a respins solicitarea USR-PLUS de a suplimenta bugetul Ministerului Transporturilor. Premierul a precizat că, la cum arată execuția bugetară, ar trebui să se ia bani de la Ministerul Transporturilor, nu să se dea.

Precizările ministrului Transporturilor:

Alocarea bugetară din bugetul de stat pe 2021:

• Pe fonduri europene: 8 mld lei – creștere de la 6,2 mld lei în 2020; o alocare suficientă și o vom folosi.
• Pe fonduri naționale: 6,3 mld lei – SCĂDERE DE 10% de la 7,1 mld lei în 2020 – INSUFICIENT; ar trebui MAI MULTE fonduri ca în 2020, în condițiile în care datoriile făcute în 2020 au fost rostogolite în 2021, avem plăți one-time din trecut (sentințe judecătorești) și efectul pandemiei asupra veniturilor în Transporturi a continuat.
• Am discutat cu premierul la alcătuirea bugetului în februarie că vom compensa deficitul pe fonduri naționale la prima rectificare; am reluat această discuție de atunci în cadrul mai multor întâlniri.

Context economic:

• Companiile din domeniul feroviar și de metrou au fost preluate cu mari pierderi și datorii la sfârșitul anului 2020.
• Spre ex., CFR Călători înregistra 490 mil. lei datorii și 460 mil lei eșalonări ale datoriilor la bugetul de stat și la bănci comerciale, Metrorex înregistra datorii de 370 mil lei la sfârșitul lui 2020 ș.a.m.d.
• Am depus mari eforturi și de la minister și cu conducerile companiilor pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor și am reușit să echilibrăm situația, dar este nevoie de o injecție de capital în contul datoriilor istorice.

Sistemul feroviar:

• A fost subfinanțat și decapitalizat zeci de ani.
• În 2020 și 2021 a primit lovitura suplimentară a pandemiei cu pierderile de venituri aferente.
• Orice proces de reformă și restructurare, fără o capitalizare corespunzătoare, rămâne doar o dorință.
• Are nevoie de capitalizare – investiții în echipamente, linii, trenuri și modernizare de procese + stingerea datoriilor istorice.
• Am început acest proces, dar el nu poate funcționa fără finanțare.

Sumele solicitate la rectificarea bugetară acoperă, printre altele:

• Creșterea alocărilor pentru întreținerea infrastructurii rutiere și feroviare. Am făcut record de absorbție anul acesta și pe întreținere. Consecința eventualei nealocări: frânarea programului de asfaltări, marcaje, reparații ale drumurilor, precum și a celor de înlocuire la rând (reînnoire) la calea ferată.
• Plata reducerilor legale la transportul cu trenul și metrou pentru elevi, pensionari, veterani. Suma alocată la începutul anului de 350 de mil de lei este insuficientă. În 2019 s-au plătit 685 mil lei, iar în 2020 s-au plătit 450 mil lei (an de pandemie cu lockdown). Consecința eventualei nealocări: pagubă de sute de milioane în bugetul CFR Călători și al celorlalți operatori privați, care au acordat conform legii aceste reduceri. Poate duce inclusiv la intrarea în incapacitate de plată.
• Plata sentințelor judecătorești pentru proiecte de acum 5-10 ani, titluri defintive, executorii (“claim-uri”). Consecința eventualei nealocări: poprire pe conturile CNAIR, blocarea programelor de întreținere, blocarea proiectului Lugoj-Deva lot 2 (sector Margina-Holdea/Coșevița, tunelurile “urșilor”).
• Plata ajutoarelor de stat “COVID” cu aprobarea Comisiei Europene pentru pierderile de venituri ale companiilor de transport cauzate de pandemie (astfel de ajutoare a fost acordate în celelalte state membre pentru a compensa pierderile). Consecința eventualei nealocări: incapacitate de plată în sistemul feroviar, riscuri la plata salariilor, neplata furnizorilor etc.