Cine a fost Fethullah Gulen. „Cel mai fascinant și influent lider musulman contemporan”, comparat de istorici cu Martin Luther King Jr. și Gandhi

Clericul turc Fethullah Gulen, care a murit duminică, la 83 de ani, în SUA, a fost liderul unei mișcări fenomen în Turcia: Mișcarea Hizmet. În prefața unei cărți despre viața lui Gulen, mai mulți istorici și profesori îl descriu pe acesta ca o figură importantă nu doar în istoria turcă, ci și în cea a lumii.

În descrierea biografiei scrisă de autorul și istoricul Jon Pahl, „Fethullah Gulen. O viață în Hizmet”, Fethullah Gulen este descris de prof. dr. în istorie Michael Zuckerman, de la Universitatea din Pennsylvania, „cel mai fascinant si influent lider musulman contemporan”.

Un alt profesor doctor, Martha Ann Kirk de la Universitatea Cuvântul Întrupat, îl compară pe Gulen cu mari lideri spirituali și politici, precum Mahatma Gandhi și Martin Luther King Jr.

„O persoană fascinantă cu calități precum cele ale lui Mahatma Gandhi”, spune Martha Ann Kirk despre clericul turc, completând că, „la fel ca Martin Luther King Jr., Gulen a emancipat oamenii prin educație, lucru care i-a îndrumat către implicare civică”.

Viața lui Fethullah Gulen

Fethullah Gulen s-a născut pe 27 aprilie 1941, în Erzurum, Turcia. El a fost un susținător convins al prezenței islamului în sfera publică pe care o considera esențială pentru formarea unei societăți ideale. El a susținut atât transformarea personală, cât și participarea activă la problemele sociale și politice. A îmbrățișat pe deplin naționalismul turc, în care islamul era mai degrabă caracteristica definitorie, promovând în același timp neoliberalismul economic și subliniind importanța moștenirii otomane a Turciei, potrivit britannica.com.

Opiniile sociale și civice ale lui Gulen au fost puternic influențate de contextul istoric în care a crescut. El s-a născut într-o familie și o comunitate religioase, într-o perioadă în care guvernul turc era puternic atașat principiilor seculariste. Perspectiva sa a fost influențată pe mai departe de expansiunea Uniunii Sovietice, precum și de conflictele dintre musulmani și creștini.

În timp ce frecventa o școală religioasă privată, Gulen s-a întâlnit cu operele lui Said Nursi, ale cărui învățături s-au impus în multe cercuri religioase turcești la acea vreme. Mișcarea lui Nursi, cunoscută sub numele de mișcarea Nur, susținea armonia dintre islam și modernitate ca răspuns la schimbările sociale în curs din Turcia. Nursi a promovat cunoașterea, educația și spiritualitatea, subliniind în același timp compatibilitatea islamului cu știința și încurajându-și adepții să îmbrățișeze atât credința, cât și rațiunea.

În 1958, după absolvirea unei școli religioase private, Gulen a obținut licența de imam. În 1966, s-a mutat la Izmir, unde a înființat o rețea de internate cunoscute sub numele de „ıșık evleri” („Case ale Luminii”), care îi ajutau pe elevi să își continue studiile.

De-a lungul timpului, el și susținătorii săi au înființat școli, organizații caritabile și numeroase organizații ale societății civile, menite să formeze persoane care să ocupe funcții în administrația publică. Pe măsură ce statul și-a relaxat controlul asupra exprimării religioase în anii 1980, Gulen a acumulat un număr substanțial de adepți în Turcia.

Mișcarea Hizmet

Adepții lui Gulen au ajuns să se refere la mișcarea societății civile bazată pe credință ca fiind Hizmet, care se traduce prin „serviciu”. Învățăturile mișcării promovează dialogul interconfesional și intercultural , știința, democrația și spiritualitatea, condamnând în același timp violența și politizarea religiei. Mișcarea nu are o structură sau o organizație formală, instituțiile și membrii săi sunt doar slab afiliați, iar Gulen nu a supravegheat direct operațiunile sale.

Gülen a criticat Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) din Turcia, în special în legătură cu autoritarismul tot mai accentuat al președintelui Recep Erdogan în anii 2010.

Mișcarea Hizmet operează o rețea globală largă de școli publice și private. Aceste școli, care numără peste 1.000 de unități în Turcia și în străinătate, aderă la programa seculară stabilită de guvernul țării. Ele susțin standarde academice riguroase, bazate pe doctrina și comportamentul islamic. Se așteaptă ca profesorii să modeleze dezvoltarea morală și etică a elevilor lor și să servească drept modele de urmat.

Nici Gulen, nici mișcarea sa nu au urmărit, în mod deschis, vreo implicare politică organizată sau reprezentare parlamentară în Turcia. El și adepții săi au fost aliați timpurii ai AKP și ai lui Erdoğan și au jucat un rol esențial în ascensiunea la putere a AKP.

Mișcarea a prosperat alături de AKP, însă rolul aparent al membrilor mișcării Hizmet în dezvăluirea corupției în rândul politicienilor AKP în 2013, l-a determinat pe Erdogan (pe atunci prim-ministru) să le limiteze influența.

AKP a asociat o tentativă de lovitură de stat din 2016 cu adepții lui Gulen, iar mișcarea Hizmet a fost denumită la scurt timp de către guvern „Organizația teroristă Fethullah (FETO)”.

În anii care au urmat, Erdogan a efectuat o amplă epurare, arestând zeci de mii de persoane și înlăturând peste 100.000 de persoane de la locurile lor de muncă – inclusiv ofițeri de poliție, soldați, academicieni și funcționari publici – sub acuzația că ar fi putut fi simpatizanți ai loviturii de stat. Legătura multora dintre aceștia cu mișcarea Hizmet a fost îndoielnică.

L-a acuzat pe Erdogan de distrugerea democrației în Turcia

Într-un amplu editorial publicat în 2019, în cotidianul francez Le Monde, spune că Turcia a fost cândva un exemplu în țările musulmane în ceea ce privește democrația.

„Este adevărat, se întâmpla la începutul anilor 00, când AKP (Partidul dreptății și dezvoltării) a implementat mai multe reforme în conformitate cu standardele democratice din Uniunea Europeană și a îmbunătățit astfel imaginea țării, la capitolul respectării drepturilor omului”, scria Gulen în Le Monde.

El a explicat că acest lucru a durat doar câțiva ani, până când Erdogan a ajuns la putere.

„Tot procesul a fost blocat ulterior, în jurul anului 2011, după cea de-a treia victorie electorală a premierului de atunci, astăzi președintele republicii, Recep Tayyip Erdogan, care a schimbat complet direcția”, a scris clericul.

„Valorile islamice nu sunt cauza eșecului democrației în Turcia, ci trădarea lor. Unii ar putea fi tentați să prezinte Turcia de sub Erdogan ca pe un exemplu negativ, ca să demnstreze o incompatibilitate între valorile democratice și cele islamice. Însă, regimul lui Erdogan reprezintă o trădare totală a principalelor valori islamice”, puncta, în 2019, Fethullah Gulen.

A rămas în SUA

Gulen a călătorit în Statele Unite în 1999, invocând ca scop al vizitei sale tratamentul medical. După sosire, în presa turcă a apărut un videoclip în care era prezentat sfătuindu-și adepții să „se miște în mod discret în interiorul sistemului”, până când vor aduce de partea lor „întreaga putere a instituției constituționale din Turcia”. Ulterior, Gulen a susținut că videoclipul a fost trucat.

El a rămas în Statele Unite, iar în anul 2008 a obținut cartea verde. Locuind în Pennsylvania, Gulen a dus o existență în mare parte retrasă și a interacționat rar cu mass-media, comunicând cu adepții săi în special prin intermediul predicilor și publicațiilor.