Votul din Republica Moldova a expus limitele UE în lupta pentru influență cu Rusia lui Putin. Referendumul a creat o nouă linie de diviziune internă – Politico

Dacă referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE a fost convocat pentru a tranșa disputa internă pe tema direcției țării, atunci această manevră pare să fi eșuat, scrie Politico, care observă că, în loc să demonstreze unitate, a creat o nouă linie de demarcație periculoasă și a convins Kremlinul că merită să încerce să schimbe rezultatul.

De ani de zile, UE a fost încrezătoare că valorile sale liberale și democratice vor scoate în cele din urmă Georgia și Republica Moldova de orbita Kremlinului și le vor apropia de Occident – o încredere consolidată de sondajele care sugerează că majoritatea populațiilor celor două țări se pronunță pentru aderarea la UE.

Alegerile din cele două țări sugerează acum că această viziune optimistă este din ce în ce mai incertă.

Moldova a votat duminică pentru aderarea la UE cu o marjă foarte mică – 50,4% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea aderării. Iar în Georgia, mare favorit la victoria în parlamentare este partidul populist Visul Georgian, care urmărește un program iliberal ce va face imposibilă aderarea la UE.

Pentru UE, determinarea adversarului său de la Moscova este descurajantă, scrie Politico.

În ciuda eforturilor depuse în războiul din Ucraina, Kremlinul este încă dispus să investească bani grei în cumpărarea de voturi și în campanii de dezinformare pentru a-și reafirma controlul asupra fostelor teritorii sovietice.

Atât în Moldova, cât și în Georgia, Moscova susține o propagandă potrivit căreia țările ce urmăresc un program pro-UE sau pro-NATO se joacă de fapt cu focul. Soluția, în viziunea Kremlinului, este neutralitatea ca antidot al conflictelor.

Visul lui Putin

După referendumul de duminică, Maia Sandu a acuzat „atacul fără precedent al Rusiei asupra libertății și democrației”. În timp ce sondajele recente sugerau că o majoritate de aproximativ 60% era în favoarea aderării la blocul comunitar, tabăra anti-UE a fost la un pas să câștige, votul fiind întors de moldovenii plecați din țară, în Europa și SUA.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a grăbit și ea să sublinieze că scorul strâns din Republica Moldova a fost rezultatul unor trucuri murdare ale Rusiei și a insistat că Bruxelles-ul va continua demersurile pentru aderarea Moldovei la blocul comunitar.

Cu toate acestea, scrie Politico, rezultatul din Moldova evidențiază limitele influenței UE exact în momentul în care Putin își construiește un rol, ca parte a unei alianțe antioccidentale mai largi.

Marți, Putin îi va găzdui pe președintele chinez Xi Jinping, pe prim-ministrul indian Narendra Modi, pe Masoud Pezeshkian din Iran și pe Recep Tayyip Erdoğan din Turcia, precum și pe alți peste 15 șefi de stat, pentru discuții în orașul rus Kazan.

Moscova a făcut presiuni pentru admiterea unui număr mic de noi țări în formatul BRICS, conceput pentru a uni economiile în curs de dezvoltare în vederea contestării intereselor euro-americane, și dorește să folosească acest bloc pentru a contesta dolarul american.

„O campanie amplă și concertată de influență străină malignă din partea Rusiei”

Politico asigură că există puține îndoieli cu privire la amploarea intervenției ruse în Moldova.

Într-o declarație făcută după numărarea voturilor, liderul misiunii de observare a Institutului Național Democrat, fostul ministru finlandez de externe Pekka Haavisto, a evidențiat eforturi ample de subminare a procesului.

„Cea mai mare amenințare la adresa integrității acestor alegeri a fost o campanie amplă și concertată de influență străină malignă din partea Rusiei, care a colaborat cu actori moldoveni prin manipularea informațiilor, cumpărarea de voturi și alte tipuri de finanțare ilicită a activității politice”, a declarat el.

În acest context, alți observatori au afirmat că obținerea unei majorități, chiar și minime, a reprezentat o realizare semnificativă. „Moldovenii au dat dovadă de reziliență în fața unei interferențe străine fără precedent”, a declarat congresmanul american Peter Roskam, care a condus o misiune de observare a Institutului Republican Internațional.

Oficialii moldoveni au tras în mod repetat un semnal de alarmă cu privire la sumele uriașe de bani rusești care au fost direcționate în conturile alegătorilor obișnuiți în săptămânile premergătoare votului.

Autoritățile au acuzat Moscova și aliații săi locali că încearcă să folosească banii pentru a împinge oamenii să se opună aderării la UE și să se unească în jurul unui contracandidat pro-rus la prezidențiale.

O manevră eșuată

Dacă referendumul a fost convocat pentru a tranșa disputa internă pe tema direcției țării, atunci această manevră pare să fi eșuat, scrie Politico. În loc să demonstreze unitate, a creat o nouă linie de demarcație periculoasă și a convins Kremlinul că merită să încerce să schimbe rezultatul.

„Rezultatele preliminare ale alegerilor evidențiază provocările cu care se confruntă Bruxelles-ul în extinderea aderării la UE către țările post-sovietice”, a declarat Marta Mucznik, analistă în cadrul Crisis Group.

„Având în vedere că Moldova se pregătește pentru alegeri parlamentare în 2025, este probabil ca aceste diviziuni să influențeze discursul politic în lunile următoare”, a spus ea, potrivit Politico.

Lucrurile sunt și mai complicate în Georgia, unde partidul Visul Georgian încearcă să obțină o majoritate în alegerile parlamentare de sâmbătă, promițând să interzică întreaga opoziție dacă obține suficiente voturi.

Guvernul a adoptat deja legi inspirate de Moscova împotriva ONG-urilor finanțate de Occident, a presei și a drepturilor comunității LGBTQ+.