Ziua în care Trump a fost ales președinte și ce ne poate transmite ea despre alegerile noastre prezidențiale

Un candidat conturat pornește întotdeauna cu șanse mai mari decât unul improvizat. Kamala Harris ne poate povesti mai multe.

Zilele în care se scriu istorie sunt, aparent, ca oricare altele. Acum patru ani, Kamala Harris a devenit prima vicepreședintă a Statelor Unite ale Americii, având deja în palmaresul profesional statutul de primă femeie și prima persoană de culoare aleasă în funcția de procuror general al Californiei.

Drumul Kamalei, care a devenit al doilea cel mai puternic om din SUA, se anunța strălucitor.

În timpul mandatului său de la Casa Albă, Harris a avut un rol esențial în multe dintre cele mai apreciate realizări ale administrației Biden, printre care contribuția ei la adoptarea Legii privind reducerea inflației și a Planului american de salvare. Sigur, republicanii nu le recunosc, dar până și în statele care au refuza-o pe Kamala Harris prin vot astăzi sunt mai mulți angajați în industria auto decât au fost vreodată în mandatul lui Donald Trump.

A dezamăgit în proiectul migrației 

Însă Kamala s-a împotmolit brusc.

A fost desemnată de Biden să conducă eforturile de abordare a cauzelor profunde ale migrației. Progresul lui Harris a fost catalogat atât de republicani, cât și de unii democrații, ca fiind insuficient de decis și prea lent.

Nici schimbările dese de poziționare nu au ajutat-o pe Harris. Dacă în 2020 ea avea viziuni de stângă pe subiecte precum imigrația sau drepturile LGBT, în 2024 ea a început să curteze votanții de centru.

De la omul politic capabil să schimbe o parte de istorie a Statelor Unite, Kamala se confrunta cu acuzații că nu este suficient de progresistă. În alt fel a fost prea progresistă. Iar asta s-a văzut clar în votul americanilor de azi-noapte.

Și s-a mai văzut ceva, statistic demonstrat. În anumite zone studențești, în Michigan, de pildă, pe Harris a costat-o conflictul dintre Israel și palestinieni. Tinerii care ocupaseră universitățile ar fi dorit o mai mare atenție acordată de către SUA drepturilor populației arabe care suferă acum, nevinovată, în conflict. 

Așa se întâmplă unui candidat care e condamnat să adune și un public pretențios. Suporterii tăi te taxează pentru lucruri despre care, la celălalt, nici nu se discută. Sau chiar se închid ochii. Un exit-poll CNN indica faptul că suporterii lui Trump îl votează pentru că este un lider puternic, chiar dacă sub 10% dintre ei au încredere în judecata lui. 

Deserviciul făcut de întârzierea lui Biden

În picajul Kamalei a contribuit și modul precipitat în care a ajuns să candideze la alegerile prezidențiale împotriva lui Donald Trump.

Ca într-o piesă de teatru absurd, Joe Biden, președintele în funcție al SUA, a anunțat că și retrage candidatura după multe luni în care aparițiile lui publice confuze au ridicat suspiciuni cu privire la starea sa mintală.

Practic, presat mediatic și politic să se retragă din cursa pentru Casa Alba, Biden o sună pe Kamala, în timp ce, potrivit The New York Times, ea făcea clătite, și-i spune că o susține pe ea pentru a-i succeda.

Kamala acceptă și trece la luptă împotriva lui Donald Trump, într-o campanie electorală inerent improvizată, chiar dacă cu enorm de mulți bani, cei mai mulți cheltuiți vreodată de un candidat. Se concurau un personaj republican clar conturat cu un democrat necunoscut multora dintre americani, în măsura în care ai nevoie să cunoști pe cineva ca să-i acorzi un vot pentru Casa Albă.  

Mai sunt zile 18 zile până alegerile prezidențiale din România. E greu de deslușit ce înseamnă rezultatele din SUA pentru noi. Se vor analiza cifrele din SUA, se vor face conexiuni.

Dar e limpede, din ce trăim acum, din victoria clară și meritată, că cei angajați în cursă fără arme și în România au mai puține șanse decât își imaginează acum. Ca în butada binecunoscută, o jumătate din regii aliniați la startul alegerilor noastre prezidențiale sunt goi. Dar nu știm care jumătate.