Care sunt diferențele între gripă și răceală la copii: modul în care boala debutează poate ghida părinții!

Gripa la copii este o infecție virală frecventă și severă în timpul sezonului rece, care afectează în principal tractul respirator. Pentru copii, gripa poate fi mai periculoasă decât răceala obișnuită, denumită medical viroză. Copiii mai mici de 5 ani, în special cei sub 2 ani, dar și copiii de orice vârstă care au afecțiuni cronice, prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații potențial grave la gripă. Cum facem deosebirea acasă între gripă și răceală, ce metode de prevenție sunt recomandate de medici, dar și se impune consultul medical, explicăm în detaliu.

Diferențele dintre gripă și răceală: atenție la cât de mare e temperatura/cum a debutat boala

Gripa la copii este o infecție virală frecventă și severă în timpul sezonului rece, care afectează în principal tractul respirator. Se transmite foarte ușor, prin picăturile de salivă infectate și se eliberează prin tuse, strănut, vorbit, dar și prin contactul cu suprafețe contaminate. Spre deosebire de răceala comună, gripa debutează brusc, cu simptome intense, precum febră înaltă (38,5 – 39 °C) care se menține 3-5 zile, frisoane, dureri musculare și articulare, de gât și de cap, tuse persistentă și stare generală alterată. Simptomatologie în gripă poate dura 7-10 zile.

La copiii mici, aceste simptome pot include și dureri abdominale, diaree, vărsături și iritabilitate. La sugari pot lipsi manifestările clasice, apărând în schimb letargie și dificultăți la alimentație. Se recomandă consult medical la primele semne în cazul copiilor mici și sugarilor, dar și la copiii mai mari care suferă de boli cronice (diabet, astm sau boli pulmonare, afecțiuni cardiace congenitale, imunodeficiențe, obezitate). Intervenția timpurie și monitorizarea atentă sunt esențiale pentru a reduce riscul de complicații la copiii cu astfel de afecțiuni.

În comparație, răceala se manifestă mai blând și simptomele apar treptat, răceala manifestându-se prin simptome precum nas înfundat sau, din contră, secreții nazale abundente, febră moderată (cel mult 38 °C ), dureri în gât și, eventual, tuse mai puțin severă.

Virusul care provoacă COVID are manifestări asemănătoare gripei

Pandemia de COVID-19 a crescut necesitatea diferențierii între gripă și COVID-19, ambele fiind boli respiratorii contagioase care se răspândesc pe cale aeriană. În 2024, simptomele COVID-19 variază de la forme ușoare până la severe și pot include manifestări precum febră, frisoane, tuse, dificultăți de respirație, oboseală, dureri musculare și de cap, congestie nazală sau rinoree, durere în gât, pierderea mirosului sau gustului, greață, vărsături și diaree. Aceste simptome se pot manifesta în intervalul de 2-14 zile după expunerea la virus, iar la unele persoane pot persista mai mult timp, fiind cunoscut ca sindrom „long COVID”.

Copiii pot avea simptome similare, dar în general manifestă forme mai ușoare decât adulții. Totuși, simptome precum oboseala, durerea de cap și febra rămân frecvent întâlnite. La copiii vulnerabili, cu boli cronice sau alte afecțiuni, COVID-19 poate duce la complicații mai severe, cum ar fi probleme respiratorii majore.

Complicațiile posbile ale gripei

Boala gripală este mai periculoasă decât răceala obișnuită pentru copii. Copiii au nevoie de îngrijiri medicale din cauza gripei, în special cei mai mici de 5 ani.

Complicațiile gripei în rândul copiilor din această grupă de vârstă pot include:

• Pneumonie: o boală în care plămânii se infectează. Pneumonia produce, de obicei, febră, care, la rândul ei, poate provoca transpirație, frisoane, înroșirea pielii și disconfort general. Simptomele mai specifice sunt tuse, respirație rapidă, greoaie (activitate sporită a mușchilor respiratori, în partea de jos și între coaste, precum și deasupra claviculei), evazarea (lărgirea) nărilor, dureri în piept, însoțite de tuse sau respirație profundă, respirație fluierată, tentă albăstruie a buzelor sau a unghiilor, cauzată de cantitatea scăzută de oxigen din sânge. Copilul cu pneumonie, de asemenea, poate să nu aibă poftă de mâncare și să pară mai puțin energic decât în mod normal. Bebelușii și copiii mici pot fi palizi și apatici, și să plângă mai mult decât de obicei. Vaccinul pneumococic, inclus în schema națională de vaccinare, protejează împotriva infecțiilor pneumococice grave și potențial letale. El este cunoscut printre părinți ca vaccinul împotriva pneumoniei.
• Deshidratare: atunci când corpul unui copil pierde prea multă apă și săruri (când are diaree, vomită, transpiră mult, i se administrează medicamente antidiuretice), adesea pentru că pierderile de lichide sunt mai mari decât din aportul de lichide. Starea de apatie e unul dintre primele semne ale deshidratării. Atunci când situația este mai gravă, bebelușul este continuu neliniștit, are gura uscată, iar bătăile inimii sunt tot mai rapide. Deshidratarea se combate prin oferirea de lichide, săruri de rehidratare speciale pentru copii. Dacă bebelușul prezintă simptome specifice deshidratării severe (bătăile inimii sunt rapide) nu ezitați să îl duceți la medic sau să chemați ambulanța.
• Agravarea problemelor medicale pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă sau astmul;
• Disfuncție cerebrală, cum ar fi encefalopatia;
• Probleme cu sinusurile și infecții ale urechii: din cauza excesului de secreții și când acestea nu sunt tratate corespunzător, otitele și sinuzitele sunt complicații frecvente ce pot să apară după gripă. Otita este inflamația urechii, care are la bază diferite cauze (bacterii, infecții virale) și poate fi acută sau cronică, medie sau externă. Apare de obicei în timpul răcelii (sau după), atunci când bacteriile și virusurile se răspândesc de la gât până la urechea medie unde se formează un fluid care pune presiune pe timpan. Sinuzita este inflamația membranelor care căptușesc sinusurile. Inflamația produce și mai mult mucus, iar când acesta nu poate fi drenat corespunzător din cauză că este prea mult sau din cauza canalelor blocate din cauza polipilor, apar simptome destul de supărătoare: la bebeluși și copii mici cu greu pot fi distinse de cele ale unei răceli, în timp ce la copii mai mari și adolescenți, sinuzita se manifestă aproape la fel ca la adulți. La cei mici, sinuzita se manifestă cu febră ușoară, dar de durată (5-7 zile), nas înfundat și rinofaringită. La copiii mai mari, apare febra, tusea uscată pe timpul zilei care durează mai mult de 7 zile, nas înfundat, secreții nazale consistente, groase, verzi-gălbui, dureri în zona urechilor, de cap, de ochi, de stomac. Antibioticul nu funcționează decât în cazul sinuzitei bacteriene, dar asta stabilește medicul. Ajută să folosiți umidificatoare în camera copilului, inhalațiile/aerosolii, antiinflamatoarele și antihistaminicele.
• În cazuri rare, complicațiile gripei pot duce la deces.

Care sunt semnele de alarmă care ne trimit la medic

Când vine vorba de copii, mai ales cei din grupele de risc, dintre toate simptomele prezentate mai sus, apariția următoarelor semne impun consult medical de urgență, potrivit unui ghid pentru părinți alcătuit de Ministerul Sănătății:

• dificultăți de respirație;
• respirație rapidă, șuierătoare;
• persistența febrei mai mult de 5 zile sau reapariția acesteia și a tusei de intensitate mai mare după o perioadă inițială de evoluție favorabilă;
• stare generală modificată, copil somnolent;
• convulsii febrile;
• vărsături repetate, scaune diareice care pot duce repede la deshidratare (semne de deshidratare: nu urinează mai mult de 8 ore, are buzele uscate, ochii sunt încercănați);
• dureri musculare mari (copilul refuză să meargă);
• refuză să ia medicamentele.

Cum se previne gripa: vaccin antigripal sau tratament antiviral

Fiind o boală cu transmitere ușoară, trebuie evitate spațiile aglomerate sau dacă acest lucru nu se poate face, purtarea măștilor de protecție poate preveni îmbolnăvirea. Spălarea pe mâini cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului când strănută și utilizarea șervețelelor de unică folosință pentru suflarea nasului sunt alte metode ușoare de prevenție. Aerisirea spațiilor închise, de asemenea, poate preveni răspândirea virusurilor.

În afara acestor metode de prevenție, vaccinarea antigripală rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție. Prescrierea vaccinurilor se efectuează conform protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății. Vaccinul este gratuit pentru copii cu vârsta între 6 luni şi 19 ani, femeile gravide, persoane cu vârsta cuprinsă între 19 ani și 65 ani, cu boli cardiovasculare cronice, boli respiratorii cronice, boli renale cronice, boli hepatice cronice, boli neurologice cronice, boli metabolice, boli oncologice, boli autoimune, malformații congenitale, obezitate, asplenie sau în pregătirea efectuării splenectomiei, infecție HIV/SIDA, terapie imunosupresoare, transplant, imunosupresie congenitală.

Administrarea de tratament antiviral în scop profilaxic este o altă opțiune care poate fi de ajutor în lipsa vaccinării. Condiția pentru a fi eficiente este ca acestea să fie administrare rapid după îmbolnăvire, mai ales la copii și adulți cu risc (cei cu boli cronice și imunitate scăzută), potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile din SUA (CDC). Când sunt administrate din timp în gripă, tratamentele antivirale pot face ca simptomele să fie mai puțin severe, scurtează durata bolii și reduc complicațiile gripei, cum ar fi pneumonia.

Sursa foto: Dreamstime.com