Sondajele americane l-au subestimat sistematic pe Trump. Experții încearcă să-și explice erorile
După recentele alegeri prezidențiale din SUA, experții institutelor de sondare încearcă să înțeleagă de ce cercetările lor au subestimat iarăși susținerea lui Donald în rândul alegătorilor americani, scrie Reuters.
Sondajele dinaintea votului din 5 noiembrie îl arătau pe Trump în urma candidatei democrate Kamala Harris cu un procent, potrivit mediei câtorva zeci de sondaje de opinie compilate de către 538, un site specializat în analiza datelor din politică și sport. După ce s-a încheiat numărătoarea voturilor, Trump era în față cu două procente: 50% la 48%.
Erori sistematice în defavoarea lui Trump
Eroarea de trei puncte vine după ce în 2020 sondajele au subestimat susținerea lui Trump cu patru puncte, iar în 2016, eroarea a fost de 2%. Aceste rezultate sunt în general în limita marjei de eroare – o măsură a preciziei statistice influențată de mai mulți factori, inclusiv de numărul respondenților unui sondaj.
Însă faptul că sondajele de opinie de la alegerile prezidențiale au greșit constant în aceeași direcție duce la suspiciunea apărută printre sociologii specializați în sondaje că cercetările au dificultăți de a obține răspunsuri de la susținătorii lui Trump, ceea ce-i face să subestimeze forța acestuia.
„Este greu să eviți ideea că există o provocare în a ajunge la votanții lui Trump”, a afirmat Charles Franklin, de la Marquette Law School în Milwaukee, care va conduce echipa de evaluare a sondajelor desemnată de către Asociația Americană pentru Cercetarea Opiniei Publice, principala organizație profesională din domeniu.
În statele-cheie din zona Rust Belt (Michigan, Pennsylvania și Wisconsin), unde Trump era dat pe locul 2, dar la vot a câștigat, media de subestimare din sondaje a fost de 2-3 puncte.
Chiar și în statele disputate Arizona, Georgia, Nevada și North Carolina – în care sondajele au fost în general corecte arătând că Trump va învinge – scorul obținut de către Donald Trump a fost cu 1-3 procente mai mare decât în sondaje.
Politologul Josh Clinton de la Universitatea Vanderbilt, care a condus echipa de evaluare a sondajelor din 2020, spune că este îngrijorat că aparenta eroare de măsurare ar putea amplifica prima ei cauză: neîncrederea publicului în sondaje și în instituțiile politice, în general. „Delegitimează întreaga operațiune în moduri pe care eu le cred foarte păguboase”, a spus Clinton.
„O lume foarte diferită”
În pofida rateurilor, unii experți subliniază că un rezultat cu o eroare de numai câteva puncte rămâne o realizare remarcabilă și că îmbunătățirea acestui scor va fi dificilă. Pe lângă disponibilitatea mai redusă de a răspunde la telefon, creșterea enormă a volumului de spam în mailuri sau mesaje din ultimele decenii i-a făcut pe americani mai puțini receptivi la contactările nesolicitate.
„Este o lume foarte diferită față de ceea ce aveam acum 20 sau 30 de ani”, spune Christopher Wlezien, politolog la University of Texas din Austin.
Experții în sondaje sunt nesiguri în ce privește cauza subestimării scorului lui Trump, care a acuzat de-a lungul carierei sale politice că sondajele sunt tendențioase față de el. „Experți în sondaje, cărturari din Capitală și presa l-au subestimat constant pe președintele Trump și coaliția istorică de susținători. Singurul sondaj care contează este cel din ziua alegerilor”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a echipei de tranziție a președintelui ales.
Studiul Asociației Americane pentru Cercetarea Opiniei Publice realizat după alegerile din 2020 a considerat că subestimarea lui Trump se datorează faptului că susținătorii săi au răspuns în mai mică măsură la sondaje, după imaginea de outsider politic a lui Trump, însă studiul nu a ajuns la o concluzie fermă.
Erori de procesare a datelor
Este probabil ca subiectul să fie reluat în studiul de după alegerile recente. O altă posibilitate este că realizatorii sondajelor introduc erori când procesează datele astfel încât să dea mai multă greutate răspunsurilor de la oamenii pe care îi consideră mai înclinați să voteze efectiv.
Îndeosebi evaluarea sprijinului față de persoana lui Trump este dificilă, întrucât scorul republicanilor dinaintea alegerilor pentru Congres din 2018 și 2022, unde noul președinte nu a candidat, nu a fost subestimat. Asta sugerează că ceva se întâmplă la alegerile prezidențiale, când electoratul cuprinde mai mulți oameni care altminteri votează ocazional. Aproape două treimi din alegători au votat la prezidențiale, pe când prezența la alegerile pentru Congres din 2022 a fost sub jumătate, potrivit unei analize a University of Florida.
Franklin, care conduce casa de sondare Marquette’s Wisconsin, susține că a încercat în acest an să ajungă mai bine la votanții lui Trump. În loc să împartă statul Wisconsin în cinci regiuni și după care să sună aleatoriu la numere de telefon, așa cum a procedat în trecut, în acest an sondajul a fost împărțit în eșantioane pentru 90 de regiuni, iar alegătorii au fost contactați inițial prin mail și apoi prin telefon astel încât rata de răspuns să fie mai mare. Metoda a dus la scăderea erorii de la 4% în 202 la 2% în 2024.
Problema non-răspunsurilor precedă ascensiunea lui Trump ca simbol anti-sistem. Rata de răspunsuri a scăzut de decenii în cercetări non-politice precum cele de recensământ.